Studiul Pentru Evaluarea Cunoștințelor, Atitudinilor Și Practicilor În Domeniul Prevenirii Cancerului de Col Uterin În R.Moldova PDF

Studiul KA
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII,
atitudinilo
cancerulu
MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE
AL REPUBLICII MOLDOVA
STUDIUL PENTRU EVALUAREA

CUNOȘTINȚELOR, ATITUDINILOR
ȘI PRACTICILOR PRIVIND PREVENIREA
CANCERULUI DE COL UTERIN
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
1
CHIȘINĂU, 2018
Studiul a fost realizat sub coordonarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,
cu suportul oferit de către UNFPA, Fondul ONU pentru Populație și Agenția Elvețiană pentru
Dezvoltare și Cooperare / Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, în cadrul
proiectului „Prevenirea Cancerului Cervical în Republica Moldova”
Acest Raport a fost realizat cu sprijinul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și
al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și nu reprezintă neapărat punctul
de vedere al UNFPA, SDC sau al oricărei alte organizații afiliate.
Cuvânt de mulțumire:
Autorii exprimă profunda gratitudine membrilor Comitetului Coordonator al Studiului pentru
evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind prevenirea cancerului de col uterin
în Republica Moldova, care au contribuit la publicația dată, oferind suport consultativ și date
statistice relevante în acest domeniu. Fără contribuțiile, comentariile și sugestiile acestora,
definitivarea raportului nu ar fi fost posibilă.
Implementator: S.C. MAGENTA CONSULTING S.R.L.
Autori: Andrei Ciobanu, Rodica Gramma, Alexandrina Buruian, Adriana Băban
2
3
Abrevieri
AMP – Asistența Medicală Primară

BNS – Biroul Național de Statistică
CCU – Cancerul de Col Uterin
CIN - Leziune Neoplazică Intraepitelială
CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină
HPV – Human Papiloma Virus
ICCPA – International Cervical Cancer Prevention Association
KAP – Cunoștințe, Atitudini și Practici
LEEP – Procedura de Excizie prin Electrochirurgie
OMS – Organizația Mondială a Sănătății
PSO – Proceduri Standard de Operare
RM – Republica Moldova
SDC – Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare
UNFPA – Fondul Națiunilor Unite pentru Populație
N – Numărul de respondenți
3
4
Cuprins:
REZUMAT ............................................................................................................................................................. 5
INTRODUCERE................................................................................................................................................... 10
CAPITOLUL I: CANCERUL DE COL UTERIN ÎN REPUBLICA MOLDOVA ......................................................... 12
1.1 Povara cancerului de col uterin ...................................................................................................................... 12
2.2 Prevalența screeningului cervical/rata de acoperire a femeilor cu vârsta eligibilă (25-61) ani cu servicii
de screening cervical ............................................................................................................................................. 16
1.3 Cadrul național și instituțional pentru screeningul cervical ........................................................................ 20
CAPITOLUL II: OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII ...................................................................... 28
2.1 Obiectivele studiului ........................................................................................................................................ 28
2.2 Metodologia cercetării ..................................................................................................................................... 28
2.3 Metode de analiză a datelor ............................................................................................................................ 34
2.4 Acordul etic și confidențialitatea datelor ....................................................................................................... 34
CAPITOLUL III: REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI DE FEMEI........................................ 35
3.1 Rezultatele studiului pentru populația de femei ........................................................................................... 35
3.1.1 Date socio-demografice ale eșantionului de femei ..................................................................................... 35
3.2 Opinia femeilor despre starea proprie de sănătate ....................................................................................... 36
3.3 Accesul la serviciile medicale.......................................................................................................................... 36
3.4 Satisfacția privind serviciile medicale ............................................................................................................ 40
3.5 Cunoștințe despre prevenirea cancerului de col uterin ................................................................................ 43
3.6 Practica screeningului cervical în rândul populației feminine de 25-61 de ani .......................................... 50
3.7 Comunicarea rezultatelor testului Papanicolau și monitorizarea/ supravegherea femeilor care au avut
rezultate anormale ................................................................................................................................................. 56
3.8 Bariere în efectuarea testului Papanicolau .................................................................................................... 59
3.9 Satisfacția femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind serviciile medicale ................................ 62
3.10 Atitudinea față de testul Papanicolau .......................................................................................................... 66
3.11 Intenția de a efectua testul Papanicolau ...................................................................................................... 68
3.12 Necesități de informare privind testul Papanicolau și modalitatea preferată de invitare pentru
efectuarea testului ................................................................................................................................................. 73
3.13 Predictorii intenției de a efectua testul Papanicolau și predictorii experienței precedente de screening
................................................................................................................................................................................. 79
3.14 Cunoștințe și atitudini față de vaccinul anti-HPV ........................................................................................ 81
CAPITOLUL IV: OPINIA SPECIALIȘTILOR ȘI A PERSONALULUI MEDICAL DESPRE PREVENIREA
CANCERULUI DE COL UTERIN ÎN REPUBLICA MOLDOVA ............................................................................. 85
4.1 Incidența cancerului de col uterin și prioritatea acordată acestei probleme în Republica Moldova. ....... 85
4.2 Serviciile de adresare a problemei cancerului de col uterin în Moldova ..................................................... 86
4.3 Cadrul normativ privind screeningului cervical în Moldova ........................................................................ 88
4.4 Organizare serviciilor de screening cervical și specialiștii implicați în prestarea serviciilor de screening
cervical .................................................................................................................................................................... 90
4.5 Funcționarea serviciilor de screening cervical ............................................................................................. 93
4.7 Asigurarea calității screeningului cervical ..................................................................................................... 94
4.8 Finanțarea screeningului cervical .................................................................................................................. 96
4.9 Opiniile specialiștilor și ale personalului medical despre accesibilitatea serviciilor de screening
cervical .................................................................................................................................................................... 97
4.10 Opinia respondenților despre metodele de informare și educare a femeilor privind screeningul
cervical .................................................................................................................................................................... 99
4.11 Opinia respondenților privind vaccinarea anti-HPV................................................................................. 101
CAPITOLUL V: DISCUTAREA REZULTATELOR ÎN CONTEXTUL REPUBLICII MOLDOVEI ȘI ÎN CONTEXT
EUROPEAN ....................................................................................................................................................... 103
5.1 Disponibilitatea serviciilor de screening ..................................................................................................... 103
5.2 Accesibilitatea serviciilor de screening ........................................................................................................ 104
5.3 Acceptabilitatea serviciilor de screening ..................................................................................................... 110
5.4 Calitatea serviciilor ........................................................................................................................................ 111
CONCLUZII ....................................................................................................................................................... 114
RECOMANDĂRI................................................................................................................................................ 117
ANEXE............................................................................................................................................................... 119
4
Rezumat 5
REZUMAT
Cancerul de col uterin este una din cele mai frecvent diagnosticate forme de cancer în rândul femeilor și
reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în Republica Moldova. În anul 2017 incidența cancerului de
col uterin a constituit 17,4 cazuri la 100 000 populație, iar mortalitatea prin cancer cervical a constituit 9,1
cazuri la 100 000 populație (datele Institutului Oncologic și ale Agenției Naționale pentru Sănătatea Publică).
În scopul atingerii obiectivelor studiului au fost efectuate următoarele tipuri de cercetări: un sondaj
reprezentativ național pe 1226 de femei reprezentante a segmentului țintă (cu vârsta de 25-61 ani), discuții
în grup cu 51 de femei (dintre care jumătate au efectuat testul Papanicolau), 40 de interviuri aprofundare cu
medici și asistenți medicali și 15 interviuri aprofundare cu experți în politici de sănătate publică.
Indicatori. Unele dintre obiectivele studiului au constat în măsurarea la patru indicatori în rândul
segmentului țintă (femei cu vârsta de 25-61 ani).
Unitatea de
Denumire indicator Populație Indicator
măsură
a) Procentul femeilor care cunosc despre serviciul de
Total eșantion % 24
screening cervical
b) Acoperirea femeilor cu serviciile de screening cervical Total eșantion % 36
c) Acoperirea femeilor cu servicii follow-up după screeningul Femei care au făcut
% 73
cervical testul, N=440
d) Indicator integrat: Satisfacția femeilor privind Femei care au făcut
% 73
accesibilitatea și calitatea serviciilor de screening cervical testul, N=440
Fiecare a doua femeie (50%) consideră că starea sa de sănătate este bună și foarte bună. În același timp, 31%
dintre respondente afirmă că au fost diagnosticate cu o boală cronică.
Accesul la serviciile medicale

 Cele mai multe dintre femeile de 25-61 de ani din Moldova sunt asigurate în sistemul asigurării
obligatorii de asistență medicală (69%) și că sunt înregistrate pe listele unui medic de familie (87%).
 În caz de probleme de sănătate, 95% dintre femei se adresează unui lucrător medical. De cele mai dese
ori, femeile merg la medicul de familie (70%).
 În cazul adresării la un medic de familie, cele mai multe femei apelează la medicul de familie care
deservește sectorul unde acestea locuiesc (90%).
 57% dintre femei au făcut o examinare medicală în ultimele 12 luni, iar 61% afirmă că se adresează
medicului ginecolog o dată pe an, sau mai des. Pentru examinări ginecologice, femeile, de obicei, se
adresează ginecologului din centrele de sănătate raionale sau municipale (44%).
 Interviurile indică asupra faptului că femeile sunt, în mare parte, mulțumite de serviciile ginecologice,
însă spun că acestea ar putea fi îmbunătățite, dacă specialiștii ar oferi explicații detaliate despre
diagnostic și modalitatea de aplicare a tratamentului. În localitățile din afara capitalei, s-a menționat că
sunt situații când femeile trebuie să procure unele dintre consumabilele necesare pentru examinarea
ginecologică din cauza dotării insuficiente cu echipament a cabinetelor.
Satisfacția privind serviciile medicale

 Două treimi dintre femei afirmă că sunt mulțumite sau foarte mulțumite de serviciile medicale oferite de
medicul de familie. În cadrul discuțiilor în grup, femeile au relatat că, motivele de nemulțumite de
serviciile medicale sunt cauzate de: diagnosticări și tratamente contradictorii oferite de diferiți
specialiști, consultațiile scurte care par a fi superficiale, sau atitudinea negativă din partea lucrătorilor
medicali. De asemenea, femeile s-au arătat dezamăgite de perioadele lungi de așteptare pentru
programarea pentru consultație la medici specialiști , dar și de faptul că programările nu asigură
realizarea consultației la ora prestabilită.
Cunoștințe despre prevenirea cancerului de col uterin
 Dintre femeile de 25-61 de ani din Moldova, 47% afirmă că au auzit despre testul Papanicolau. Totuși,
unele categorii socio-demografice, precum femeile tinere și cele de vârstă medie, femeile căsătorite, cele
5
Rezumat 6
cu studii superioare, care sunt angajate în câmpul muncii și care au o situație financiară medie, sunt mai
predispuse spre a declara că cunosc despre testul citologic.
 Au fost evaluate cunoștințele femeilor despre scopul, procedura, frecvența testării și grupul țintă al
screeningul cervical. Dintre aceste aspecte, cel mai bine cunoscut a fost scopul realizării testului citologic.
Astfel, 82% femei au identificat corect că testul previne cancerul și depistează modificări ale celulelor
colului uterin. Concomitent, 52% au indicat corect că testul reprezintă recoltarea unor celule din colul
uterin, 42% au afirmat că testul este recomandat femeilor de 25-61 de ani și 34% au remarcat că testul
trebuie efectuat o dată la trei ani. De asemenea, doar 47% dintre femei cunosc despre faptul că testul
Papanicolau este gratuit, în cazul în care este realizat prin adresarea la medicul de familie. Studiul
calitativ, la fel, demonstrează că sunt percepții greșite cu referire la testul citologic. Astfel, mai multe
dintre femei nu conștientizau faptul că testul poate depista și stadii pre-canceroase, acestea menținând
convingerea că testul depistează doar celule cancerigene. În această ordine de idei, unele femei au afirmat
că testul este recomandat doar femeilor care au risc de apariție a cancerului, sau prezintă simptome de
dezvoltare a acestei maladii.
 O jumătate dintre femei consideră că pentru a efectua testul citologic este nevoie de adresare la cabinetul
ginecologului din centrul de sănătate raional sau municipal, iar 19% știu despre faptul că se pot adresa
medicului de familie.
 Doar o pătrime dintre femei cunosc despre existența serviciului de screening cervical, iar 46% consideră
că, pentru a beneficia de acesta, este necesară adresarea la medicul ginecolog din cadrul centrelor de
sănătate raionale sau municipale. În caz că știu despre serviciul de screening cervical, este cel mai
probabil că respondentele au auzit de acesta de la medicul de familie (43%) sau de la ginecolog (36%).
 Cercetarea calitativă indică faptul că multe dintre femei își fac griji în privința cancerului de col uterin. De
cele mai dese ori, femeile se îngrijorează din motiv că percep numărul de cazuri depistate cu cancer de
col uterin ca fiind în creștere, dar și deoarece consideră că actualmente sunt mai multe riscuri pentru
dezvoltarea cancerului, riscuri ce țin de poluarea mediului și calitatea scăzută a alimentației. Merită
accentuat faptul că puține femei conștientizează că unul din principalii factori de risc pentru dezvoltarea
cancerului de col uterin îl reprezintă virusul HPV. Femeile își fac griji, deoarece cred că cancerul de col
uterin apare brusc și asimptomatic, dar și pentru că ele consideră sistemul medical drept insuficient de
dezvoltat pentru a face față problemei cancerului de col uterin.
Practica screeningului cervical în rândul populației feminine de 25-61 ani
 Dintre femeile de 25-61 de ani, 36% declară că au efectuat vreodată testul Papanicolau. Testele statistice
indică faptul că femeile de vârstă medie, cele din mediul urban, aflate într-o relație de concubinaj sau
căsătorite, cele cu studii superioare, care sunt angajate în câmpul muncii și au o stare financiară bună,
sunt mai predispuse să declare că au făcut testul citologic.
 Per general, 27% dintre femei își aduc aminte că medicul de familie le-a recomandat efectuarea testului
citologic. Concomitent, 67% dintre femeile care au efectuat testul citologic au recunoscut că acesta le-a
fost recomandat de medicul de familie.
 De cele mai dese ori, femeile s-au adresat medicilor ginecologi pentru efectuarea testului citologic. În
acest sens, 48% au apelat la ginecologul din centrul de sănătate raional sau municipal, 17% au mers la
medicul ginecolog din cadrul unui spital public și 9% s-au adresat unui ginecolog din cadrul unei instituții
private.
 Din cele relatate de femei, acestea, de obicei, fac testul o dată la trei ani, sau mai des.
 Atunci când s-a efectuat testul citologic, 41% dintre femei, de fapt, apelaseră pentru un examen
ginecologic de rutină, iar 22% - pentru că aveau oarecare probleme ginecologice. În același timp, doar
15% s-au adresat nemijlocit pentru efectuarea testului citologic. De asemenea, accentuăm faptul că
inițiativa efectuării testului vine, de obicei, de la ginecolog (36%), medicul de familie (25%) sau asistentul
acestuia (15%). Doar 22% dintre femei au recunoscut că de sine stătător au cerut efectuarea testului.
 70% dintre femeile care au făcut testul Papanicolau nu au achitat pentru acesta.
 4% dintre femeile care au făcut testul au declarat că au avut rezultate pozitive la testul citologic (4%=19
femei). Dintre acestea, 15 femei au repetat testul, de cele mai dese ori adresându-se la ginecologul din
cadrul centrului de sănătate raional sau municipal, sau la o instituție privată. De asemenea, 18 femei au
fost direcționate pentru colposcopie, fie la Institutul Oncologic, fie la un medic ginecolog din cadrul unui
spital public.
6
Rezumat 7
Satisfacția privind serviciile medicale și accesibilitatea acestora
 87% dintre femei au spus că au fost mulțumite și foarte mulțumite de serviciile primite în contextul
efectuării testului Papanicolau. Mai mult de 69% dintre femei care au efectuat testul citologic au afirmat
că sunt mulțumite sau foarte mulțumite de accesibilitatea serviciilor medicale. Dintre aspectele care țin
de accesibilitatea serviciilor de screening, femeile au fost cel mai mult satisfăcute de atitudinea familiei
față de decizia de a face testul (83% mulțumite și foarte mulțumite), ușurința accesării serviciilor (80%
mulțumite și foarte mulțumite) și timpul de așteptare pentru programare (74% mulțumite și foarte
mulțumite). În privința calității serviciilor medicale, femeile care au efectuat testul citologic, au afirmat că
cel mai înalt grad de satisfacție a fost determinat de atenția și respectul primit din partea personalului
medical (84% mulțumite și foarte mulțumite) și modul în care a decurs examinarea (86% mulțumite și
foarte mulțumite).
 La întrebarea dacă ar face testul în următoarele trei luni, 70% dintre femei au răspuns că probabil, sau cu
siguranță ar face testul. Cei mai buni predictori ai intenției de a urma screeningul cervical sunt: percepția
de beneficii, atitudinea față de realizarea testului și cunoștințele despre scopul testului.
Necesitatea de informare privind testul Papanicolau
 Cele mai multe dintre femei ar dori să fie invitate la screeningul cervical prin intermediul unui apel
telefonic (51%) sau a unei invitații verbale în cadrul vizitei la medicul de familie (34%). Femeile au
apreciat aceste modalități de invitare, pentru că sunt personalizate, dar și deoarece prin intermediul lor
ar putea obține răspunsul la potențiale întrebări pe care le-ar putea avea.
 Doar 36% dintre femei au manifestat interes față de obținerea mai multor informații despre testul
citologic. Femeile ar avea cea mai mare încredere în informația despre testul citologic, dacă aceasta ar fi
oferită/ explicată de către medicul ginecolog sau oncolog. În același timp, cea mai puțină încredere a fost
expusă față de informația care ar parveni de la vedete, sau preoți.
Opinia despre vaccinarea anti-HPV
 Dintre femeile de 25-61 de ani, 4% raportează că ele cunosc despre vaccinul anti-HPV, majoritatea auzind
despre acesta la televizor, radio (52%) sau de la medicul de familie (33%).
 În același timp, 23% dintre femeile care au fiice cu vârsta de aproximativ 10 ani au spus că le-au vaccinat
împotriva virusului HPV și 45% - că sunt dispuse să le vaccineze.
Opinia specialiștilor
 Deși în mare parte specialiștii evaluează că în Moldova sunt servicii adecvate pentru adresarea problemei
cancerului de col uterin, totuși se indică unele neajunsuri ale serviciilor de screening cervical. Cele mai
importante neajunsuri menționate au fost: utilizarea pe larg a metodei de procesare/ colorare a testelor
după tehnica Romanovschi-Ghimze, neasigurarea prelevării calitative a frotiului citologic, durata lungă de
obținere a rezultatelor testului și dotarea insuficientă a laboratoarelor.
 Cadrul normativ curent ce reglementează prevenirea cancerului a fost evaluat ca fiind suficient. Toți
specialiștii care au fost intervievați au menționat că documentele care reglementează screeningul cervical
și imunizarea anti-HPV sunt bine elaborate și corespund normelor internaționale. S-a indicat că unele
documente sunt în proces de revizuire pentru ajustarea și actualizarea acestora în funcție de necesitate.
Totodată, s-a menționat întâmpinarea barierelor în implementarea acestor acte. Cele mai importante
dificultăți țin de deficitul personalului medical, reticența populației de a apela la serviciile preventive,
insuficiența resurselor financiare pentru asigurarea dotării cu echipament a laboratoarelor, dar și cu
echipament/ consumabile necesare pentru prelevarea frotiurilor citologice la nivelul tuturor centrelor de
sănătate care oferă servicii de screening cervical.
 Cu privire la cadrul instituțional implicat în screeningul cervical s-a menționat că din punct de vedere al
sistemului medical sunt implicate în proces toate instituțiile și specialiștii care ar trebui să fie implicați.
Pentru sporirea gradului de acoperire cu servicii de screening cervical, majoritatea respondenților au
afirmat că este necesară și implicarea unor instituții din afara serviciilor medicale, cum ar fi instituțiile
de învățământ, autoritățile publice locale și instituțiile mas-media. La nivel de asistență medicală
primară se solicită simplificarea lucrului birocratic efectuat de medicii de familie pentru ca aceștia să
dispună de mai mult timp pentru comunicare și acordarea consultațiilor femeilor.
7
Rezumat 8
 Nu au fost opinii consistente privind prezența condițiilor optime pentru realizarea screeningului cervical
în instituțiile de APM. Astfel, deși unii respondenți au afirmat că dispun de condiții pentru efectuarea
procedurii de prelevare a frotiului cervical, alți lucrători medicali au spus că ar fi necesară o îmbunătățire
a condițiilor în unitățile în care activează. Cel mai des a fost menționată lipsa echipamentului/
consumabilelor pentru prelevarea probei citologice. În acest sens, specialiștii au adăugat că dotarea cu
echipamentul necesar pentru prelevarea testului citologic încă nu a fost standardizată la nivel de țară.
 Specialiștii consideră că numărul laboratoarelor citologice și histopatologice din țară este suficient. Cu
atât mai mult s-a propus regionalizarea serviciilor de laborator și a serviciilor de colposcopie. Opinia este
argumentată de faptul că laboratoarele regionale vor dispune de o capacitate de analiză mai mare, ce va
permite un număr mai mare de investigații calitative. A fost menționat faptul că chiar și cele mai mari
laboratoare, au o insuficiență de echipament performant și personal bine instruit.
 Personalul medical percepe screeningul cervical ca fiind o procedură de rutină unde medicii de familie își
asumă responsabilitatea pentru monitorizarea femeilor care au trecut screeningul cervical. Unii
specialiști au afirmat că la moment monitorizarea femeilor nu este bine organizată, deoarece nu se
asigură trasabilitatea pacientelor și nu există mecanisme clare de conlucrare dintre lucrătorii medicali
implicați în procesul de screening cervical. În acest context, a fost propusă crearea unui sistem
informațional, care ar asigura monitorizarea eficientă a femeilor și comunicarea dintre verigile sistemului
medical implicate în procesul de screening cervical.
 Cu privire la asigurarea calității, s-a menționat că cadrul normativ este bine elaborat, fiind disponibile
protocoale, standarde și manuale pentru laboratoare. În acelașii timp, s-a menționat despre insuficiența
monitorizării implementării prevederilor acestor acte. Pentru sporirea calității screeningului a fost
sugerată reintroducere indicatorilor de performanță pentru serviciile de screening cervical.
 Toți lucrătorii medicali și specialiștii din domeniul sănătății intervievați au apreciat pozitiv faptul că
efectuarea testului Papanicolau este gratuită. Mai mulți specialiști au indicat că serviciile de tratament
ambulatoriu ar trebui să fie gratuite, pentru a evita situațiile când femeile neasigurate nu au posibilitatea
de a urma tratamentul indicat.
 A fost menționat faptul că serviciul de screening cervical este accesibil, însă nu este asigurată
atractivitatea și comoditatea acestuia pe motiv că instituțiile nu sunt dotate suficient de bine cu
echipament.
 S-a accentuat necesitatea organizării unei campanii de informare la nivel național cu susținerea
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.
Totodată, s-a sugerat că o astfel de campanie de comunicare trebuie să fie continuă și să îmbine eforturile
tuturor părților interesate.
Recomandări:
Recomandări pentru schimbarea de atitudini și comportament a populației țintă
1. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de motivare și responsabilizare a femeilor pentru trecerea regulată
a screeningului, implicarea unor actori nonmedicali, inclusiv și a partenerilor de viață.
2. Dezvoltarea unor programe și campanii de informare ample, focusate pe anumite grupuri-țintă și reieșind
din particularitățile culturale, sociale și de vârstă a femeilor.
3. Inițierea unor instruiri în domeniul Comunicării pentru schimbarea comportamentuluicu risc pentru
sănătate și Drepturilor Pacientului dedicate lucrătorilor medicali implicați în procesul de screening.
4. Promovarea în rândurile lucrătorilor medicali a unor mesaje standardizate cu privire la screeningul de
cancer col uterin și despre vaccinarea anti-HPV care trebuie transmise uniform în societate.
8
Rezumat 9
Recomandări pentru îmbunătățirea organizării, accesului și calității serviciilor de prevenire a

cancerului de col uterin
5. Dezvoltarea unei proceduri pentru monitorizarea traseului pacientei în screening prin crearea unui
sistem informațional cu o bază de date despre tot procesul de interacțiune a femeii cu sistemul medical.
6. Revizuirea indicatorilor de monitorizare și evaluare ai Programului Naţional de Control al Cancerului și
Programului Național de Screening al Cancerului de Col Uterin cu adăugarea unor indicatori de progres
noi, care ar evalua implicarea tuturor actorilor implicați în derularea procedurii de screening cervical.
7. Organizarea unor programe pentru creșterea accesului femeilor la serviciile de screening pentru
localitățile unde se determină un deficit de personal medical calificat în prelevarea corectă a testelor.
8. Evaluarea capacităților existente a instituțiilor de AMP pentru realizarea screeningului de col uterin
(dotarea cu echipament și abilitățile personalului medical) și dezvoltarea unuialgoritm pentru
organizarea procesului de screening în localitățile unde nu sunt capacități instituționale adecvate.
9. Standardizarea procedurii de screening obligatorie pentru toate instituțiile medicale.
10. Elaborarea planului de acțiuni pentru fortificarea laboratoarelor citologice atât cu echipamentele
necesare cât și instruire de personal.
11. Evaluarea capacităților cabinetelor de colposcopie și a cabinetelor pentru proceduri de tratare a stărilor
pre-canceroase și elaboarea unui plan de măsuri pentru fortificarea capacităților acestora. Dezvoltarea
unui algoritm pentru asigurarea accesului femeilor la servicii colposcopice.
12. Revzuirea modalității de finanțare a procedurii de screening la toate etape de realizare a acesteia,
inclusiv și a etapei a doua a screeningului cervical.
9
Introducere 10
INTRODUCERE
Cancerul de col uterin reprezintă o problemă majoră de sănătatea publică în Republica Moldova, fiind una din
formele cel mai frecvent diagnosticate de cancer în rândul femeilor. Astfel, incidența prin cancer de col uterin
a constituit în anul 2017 – 17,4 cazuri la 100 000 populație, iar mortalitatea prin cancer cervical a constituit
în anul 2017 – 9,1 cazuri la 100 000 populație (datele Institutului Oncologic și ale Agenției Naționale pentru
Sănătatea Publică).
Dintre toate tipurile de tumori maligne, cancerul de col uterin se numără printre formele de cancer care cel
mai ușor pot fi prevenite. Evidențele disponibile la nivel internațional denotă faptul că implementarea
programelor de screening bine organizate, cu un interval de rechemare de 3-5 ani, cu un control de calitate și
mecanisme adecvate de supraveghere și tratament ale tuturor femeilor depistate pozitiv la screening, pot
determină reducerea atât a incidenței, cît și a mortalității prin cancer de col uterin cu până la 80%.
Concomitent implementării unui programului eficace și bine organizat de screening cervical, introducerea
vaccinării împotriva Virusului Papiloma Uman în perioada adolescenței contribuie la fel la reducerea ratei
cancerului cervical. Fiind realizate în ansamblu, ambele servicii se complementează, asigurând extrem de
eficient protecția împotriva cancerului de col uterin.
O analiză a situației și a capacităților de prevenire a cancerului de col uterin în Republica Moldova a fost
realizată la nivel național în anul 2014, cu asistența tehnică oferită de către UNFPA, în colaborare cu ICCPA,
drept rezultat al evaluării fiind elaborate, aprobate și implementate planuri de acțiuni, pentru implementarea
unui screening de col uterin bine organizat în Republica Moldova, în conformitate cu bunele practici si
recomandări internaționale (Planul de acțiuni privind implementarea Screening-ului de col uterin în
Republica Moldova 2014-2015; Planul de Acțiuni de creștere a capacităților în implementarea Screeningului
de Col Uterin în Republica Moldova 2016-2018).
Organizarea și implementarea programelor naționale de screening ale grupurilor țintă ale populației în
vederea prevenirii și depistării precoce a bolilor netransmisibile (inclusiv a maladiilor oncologice) reprezintă
una din prioritățile strategice pe termen mediu stipulate în cadrul Strategiei naționale de prevenire și control
al bolilor netransmisibile 2012–2020, adoptată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.82 din
12.04.2012. Implementarea screeningului cervical drept metodă de prevenire a cancerului de col uterin
reprezintă și una din prevederile Programului național de control al cancerului 2016-2025, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1291 din 02.12.2016
Printre realizările majore obținute la nivel național în perioada anilor 2015-2018, inclusiv cu suportul tehnic
oferit de către UNFPA, SDC și alți parteneri pentru dezvoltare, pot fi remarcate: elaborarea Standardului
Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul Cervical; includerea indicatorilor privind
depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului cervical în stadiile incipiente - ca și indicatori de
performanță ai activității medicilor de familie; instruirea în baza modelului irlandez a peste 400 de specialiști
din cadrul asistenței medicale primare privind screeningul cervical; instruirea în cadrul unui program
regional a 18 medici ginecologi din Moldova în domeniul colposcopiei și prevenirea cancerului de col uterin;
evaluarea la nivel național a capacității laboratoarelor de citologie și histopatologie; evaluarea performanței
tehnice ale echipamentului din cadrul oficiilor de colposcopie; crearea în cadrul Institutului Mamei și
Copilului a Centrului de Referință în Colposcopie, la fel și a Unității de Coordonare a Implementării
Screeningului de Col Uterin etc
Succesul intervențiilor implementate încurajează cooperarea în continuare pentru a sprijini eforturile

Sistemului Sănătății în fortificarea serviciilor de prevenire a cancerului de col uterin în Republica Moldova. În
acest context, în cadrul proiectului „Prevenirea Cancerului Cervical în Republica Moldova” – UNFPA, în
colaborare cu SDC și alți parteneri susțin fortificarea serviciilor de screening cervical prestate de către
instituțiile din cadrul asistenței medicale primare, serviciile de citologie și histopatologie ginecologică,
serviciile de colposcopie; la fel și crearea Registrului de Screening Cervical în scopul îmbunătățirii sistemului
de referire și a monitorizării și evaluării impactului screeningului cervical. În același timp, în cadrul
proiectului este preconizată elaborarea și implementarea unei strategii de comunicare pentru schimbare de
comportament (pentru a crește nivelul de informare a populației, și în particular a grupului țintă, privind
importanta prevenirii cancerului de col uterin, la fel și pentru a crește adresabilitatea pentru accesarea
serviciilor de screening cervical).
10
Introducere 11
Înțelegerea atitudinii și comportamentului populației și a factorilor care influențează decizia de a se adresa

sau nu pentru accesarea serviciilor disponibile de screening cervical este extrem de importantă pentru
implementarea cu succes a unei strategii de comunicare pentru schimbare de comportament. În acest context,
drept punct de pornire a fost realizat primul studiu KAP pentru evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și
practicilor relevante pentru prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova (preponderent focusat
pe aspectele privind screeningul cervical; totodată chestionarul pentru colectarea datelor, la fel si ghidurile
pentru realizarea interviurilor au inclus si întrebări privind vaccinarea anti-HPV, care au complementat
datele privind vaccinarea anti-HPV obținute anterior la nivel național cu suportul OMS).
Campania de comunicare pentru schimbare de comportament va fi supusă evaluării prin compararea datelor
obținute în cadrul studiului KAP curent pentru determinarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind
prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova - cu rezultatele unui studiu KAP similar care va fi
repetat în anul 2020.
11
Capitolul I: Cancerul de col uterin în Republica Moldova 12
CAPITOLUL I: CANCERUL DE COL UTERIN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1 Povara cancerului de col uterin
Cancerul de col uterin sau cancerul cervical (CCU) este o afecțiune oncologică caracterizată prin apariția unor
celule care se înmulțesc haotic la nivelul cervixului. Este demonstrat că, cu cât CCU este diagnosticat mai
devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. CCU este o tumora malignă la care poate fi
preîntâmpinată apariția formelor invazive.
Incidența
Pe plan mondial, cancerul de col uterin ocupă locul doi în cadrul tumorilor maligne la femei. În fiecare an,
sunt înregistrate circa 530 000 cazuri noi și circa 300 000 de decese. 1 Din totalitatea deceselor, 80% sunt la
populația feminină din țările în curs de dezvoltare, în care nu există programe de prevenire a acestei maladii².
În Europa, anual, circa 60.000 de femei se îmbolnăvesc și circa 30.000 mor de acest tip de cancer 2. Astfel,
cancerul de col uterin ocupă locul 4 în rândul localizărilor neoplazice la sexul feminin în Europa şi locul 2 în
rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani.
Figura 1.1.1: Număr estimativ de cazuri noi de cancer în anul 2018 la nivel mondial, populația feminină, toate
vârstele (% și cifre absolute) 3.
Mamar 2 088 849

Colorectal 823 303 24.2
Plămâni 725 352 37.7
Col uterin 569 847
Corp de uter 382 069
9.5
Tiroidă 436 344
Stomac 349 947 8.4
Alte tipuri 3 246 828 5.1
4.1 4.4 6.6
Cancerul de col uterin afectează femeile mai tinere, în comparație cu alte tipuri de cancer, majoritatea
cazurilor fiind înregistrate la femei cu vârsta cuprinsă între 35-60 de ani 4.
În Republica Moldova, practic zilnic, o femeie este diagnosticată cu cancer de col uterin, iar la fiecare trei zile
una moare din această cauză. În ultimii cinci ani peste 1500 de femei au fost diagnosticate cu această maladie,
iar peste 1000 și-au pierdut viața 5. Cancerul de col uterin ocupă locul trei printre cancerele la femei în țara
noastră și locul întâi printre cancerele femeilor cu vârsta de 15-44 de ani.
Numărul cazurilor noi de cancer cervical, depistate în Republica Moldova în ultimii ani, marchează o tendință
spre o ușoară creștere, anual înregistrându-se între 287 și 337 de femei diagnosticate cu această maladie
(Fig.1.1.2).
1https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/Cervical%20Cancer_Issue5_rom.pdf
2 https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-
pdf/Evaluarea%20serviciilor%20citol.%20de%20col%20uterin%20%C3%AEn%20RM%20%C8%99i%20recom.%20pentru%20reorga
...%20%281%29.pdf
3 GLOBOCAN 2018. Global Cancer Observatory. http://gco.iarc.fr
4http://onco.md/news/Sptmna-de-Prevenire-a-Cancerului-de-Col-Uterin-
5https://msmps.gov.md/ro/content/cancerul-de-col-uterin-va-fi-prevenit-republica-moldova-prin-programe-de-
screening-cervical
12
Figura 1.1.2: Numărul cazurilor și Incidența prin cancer de col uterin în RM pentru perioada 2010-2017, (la
100 000 populație și în cifre absolute) 6
400 337
319 312 305 321
287 302 290
300
200
100
15,5 17,3 16,9 16,4 16,5 15,7 18,3 18
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
la 100 000 abs.
Este important de menționat că, pe parcursul ultimilor 20 de ani incidența prin cancer cervical denotă o
creștere în timp, și rămâne a fi înaltă, fără oricare îmbunătățire din perspectivă statistică. De exemplu, în
1996 rata incidenței per 100 000 populație era de 13, iar in 2001 de 14,4 cazuri. Totodată, trebuie de luat în
considerare sistemul de raportare a cazurilor de îmbolnăvire din țară, care este încă ineficient și cu multe
lacune. Doar din anul 2016 a început înregistrarea cazurilor în Registrul Național de Cancer în cadrul
Institutului de Oncologie, fapt ce a permis o evidență și monitorizare mult mai corectă a indicatorilor în acest
domeniu. Respectiv, se observă o creștere a acestui indicator pentru perioada ultimilor 2 ani.
Prin comparația ratei îmbolnăvirilor de cancer de col uterin din Republica Moldova cu tabloul general din
regiune, se observă că, la nivel internațional, situația este mult mai gravă în Moldova, decât în țările UE și
foarte aproape de media pe țările CSI (Fig. 1.1.3).
Figura 1.1.3: Incidența comparativă prin cancer de col uterin la 100 000 populație pentru perioada 2005-
20 17,75 18,2
17,6 17,6 18 17,61 17,72
18 16,4 16,9 17,02 17,25
17,26 15,7
16 15,3 16,89 16,35 16,53
15,8 16,3 15,6 16,9 15,52
14
12
12,4 12,4 12,3 12,5 12,5 11,95
10 11,76 11,74 11,72
8
6
4
2
0
2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016
Republica Moldova UE CSI
7
2015
Calculând rata acestui tip de cancer la numărul de 100 000 femei se observă că situația în Republica
Moldova este semnificativ mai gravă (tab.1.1.1):
6
Date pentru anul 2017 oferite de Institutul de Oncologie și din Raportul CNMS Sănătatea publică în Moldova, 2016.
7
European health for all database (HFA-DB)WHO/Europe https://gateway.euro.who.int/en/indicators/hfa_377-2360-incidence-
of-cervix-uteri-cancer-per-100-000/visualizations/#id=19308
13
8
Tabelul 1.1.1. Situația comparativă prin cancer de col uterin, la 100 mii femei, a. 2012
Europa de
Indicator în RM nivel mondial
Est
Incidența la 100 mii femei 25,7 21,7 15,1
Rata incidenței standardizată după vârstă (age standardized
19,6 16,3 14,0
incidence rate)
Rata mortalității la 100 mii femei 11.4 9.9 7.6
Rata mortalității standardizată după vârstă (age-standardized
7.9 6.2 6.8
mortality rate)
Mortalitate
Este important de accentuat că la nivel mondial, ratele de mortalitate prin cancerul de col uterin sunt
substanțial mai mici decât incidența, cu un raport al mortalității la incidență de 50,3%. Cancerul de col uterin
este a 7-a cauză de mortalitate prin cancer la femeile de pe continentul european şi a 2-a în rândul tinerelor
9 10
între 15 şi 44 de ani .
11
Figura 1.1.3: Incidența și mortalitatea în lume din cauza cancerului cervical pentru anul 2010
În Republica Moldova, mortalitatea din cauza cancerului de col uterin reprezintă a doua cauză de decese prin
cancer la femei, după cancerul mamar. În ultimii 10 ani circa 1700 de femei au murit din cauza cancerului de
col uterin 12. Cele mai multe decese s-au înregistrat în raioanele din centrul Republicii Moldova. Din figura de
mai jos se atestă, totuși o ușoară descreștere a ratei mortalității în ultimii zece ani 13. Se observă o ”întinerire”
8 Bruni L, Barrionuevo-Rosas L, Albero G, Serrano B, Mena M, Gómez D, Muñoz J, Bosch FX, de Sanjosé S. ICO/IARC Information Centre on
HPV and Cancer (HPV Information Centre). Human Papillomavirus and Related Diseases in Republic of Moldova. Summary Report 27 July
2017. [accesat la 29.09.2017] http://www.hpvcentre.net/statistics/reports/MDA.pdf
9 Ferlay J, Soerjomataram I, Ervik M, Dikshit R, Eser S, Mathers C, Rebelo M, Parkin DM, Forman D, Bray F. GLOBOCAN 2012 v1.2, Cancer
Incidence and Mortality Worldwide: IARC CancerBase No. 11 [Internet]. Lyon, France: International Agency for Research on Cancer;
2013. Available from: http://globocan.iarc.fr.
10 ANALIZĂ DE SITUAŢIE. SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ DE PREVENIRE A CANCERULUI DE COL UTERIN. Accesibil la
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-SEPCCU-2017.pdf
11. Ferlay J, et al.GLOBOCAN 2008, Cancer Incidence and Mortality Worldwide. IARC CancerBase No.10; Lyon, France, 2010 Available from:
http://globocan.iarc.fr.
12datele furnizate de Centrul Național de Management în Sănătate/ Agenția Națională pentru Sănătate Publică
13 Cancerul Cervical Protocol clinic national 5 PCN-142, Chişinău, 2015 https://www.cidsr.md/wp-content/uploads/2016/07/Protocol-
Clinic-National.pdf
14
a CCU, tot mai frecvent fiind afectate de această maladie femeile mai tinere, în comparație cu alte tipuri de
cancer. Vârsta medie a pacientelor diagnosticate cu cancer de col uterin constituie 50-51 ani 14.
Figura 1.1.4: Mortalitatea prin cancer de col uterin în Republica Moldova, 2006-2015 (cifre absolute)
250
200
213 196
166 170
158 165
150 163 160 160
150
100
50
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Mortalitatea, abs.
Republica Moldova este una dintre cele 5 țări din Regiunea Europeană a OMS cu cele mai înalte rate a
mortalității prin cancer de col uterin 15. Conform datelor recente publicate de OMS, mortalitatea prin cancer
de col uterin în Republica Moldova, pentru anul 2017, este de 188 decese 16.
Cauza majoră a mortalității înalte prin cancer în Republica Moldova este depistarea maladiei în stadii tardive,
fapt care influențează negativ şi rata de supraviețuire a femeilor.
Rata depistării precoce și tardive (stadiul bolii în diagnosticarea primară)
În Republica Moldova, chiar dacă screening-ul cervical, prevenirea și profilaxia CCU sunt declarate ca
prioritate pentru autoritățile în sănătate, cu un șir de măsuri întreprinse deja, totuși indicii mortalității și
morbidității continue să fie alarmanți, cu o povară tragică pentru sistemul de sănătate publică și populația
țării. Este alarmantă rata stadiilor avansate de cancer cervical, la depistarea acestei maladii, atunci când rata
de succes a tratamentului scade semnificativ. Se ibservă că, pe parcursul ultimilor ani depistarea tardivă a
cancerului de col uterin (în stadii avansate ale bolii) este un fenomen deja obișnuit. În figura 1.1.5 se poate
observa cum rata cancerului diagnosticat primar în stadii avansate (III și IV) reprezintă mai mult de jumătate
din cazurile noi depistate.
14CNMS, 2015
15 http://www.euro.who.int/en/countries/republic-of-moldova/news/news/2017/02/human-papillomavirus-vaccine-
introduction-in-the-republic-of-moldova
16https://www.worldlifeexpectancy.com/moldova-cervical-cancer
15
100
80
47 48 53
57 59 58 57 62
60
40
35 35 29
32 28 33 31 26
20
11 13 18 9 12 12 17 18
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
stadiu 1 stadiu 2 stadiile 3-4

17
Figura 1.1.5: Proporția cancerului de col uterin depistat în diverse stadii,, 2010-2017 (%)
2.2 Prevalența screeningului cervical/rata de acoperire a femeilor cu vârsta eligibilă

(25-61) ani cu servicii de screening cervical
Screening-ul cancerului de col uterin este testarea pentru pre-cancer și cancer în rândul femeilor care nu au
nici un simptom și se simt perfect sănătoase. Acest screening urmărește să determine prezența sau absența
celulelor anormale aflate în stadii inițiale, atunci când ele pot fi îndepărtate ușor, înainte de a se transforma în
celule canceroase (maligne). Screening-ul pentru cancerul cervical se realizează prin efectuarea testului
Papanicolau (testul citologic Babeş-Papanicolau) sau test Pap. Directivele europene recomandă, în prezent,
realizarea testului Papanicolau la fiecare 3-5 ani, cu începere de la vârsta de 25 de ani şi sistare la 65 de ani.
Uneori se recomandă mai frecvent, în funcție de populația-țintă și indicațiile medicului ginecolog. Screening-
ul poate detecta cancerul într-un stadiu incipient, când tratamentul oferă un mare potențial de vindecare. Un
program de screening bine organizat, cu un interval de re-chemare periodică, cu un control de calitate și
mecanisme adecvate de supraveghere și tratament al tuturor femeilor depistate pozitiv la screening poate
reduce atât incidența (până la 80%), cât si mortalitatea prin cancer de col uterin.
În multe ţări occidentale, în care au fost stabilite programe de screening, ratele mortalității cancerului de col
uterin au scăzut chiar cu 65% în ultimele patru decenii. Spre exemplu, în Norvegia, ratele de mortalitate au
scăzut de la 6,3 la 100.000 de locuitori în anul 1970, la 1,5 în anul 2011. În SUA, rata mortalității prin cancerul
cervical a scăzut cu aproximativ 74% în ultimii 50 de ani datorită implementării screening-ului
populațional.Totodată, studiul ”The end of the decline in cervical cancer mortality in Spain: trends across the
period 1981–2012” arată că programele actuale de prevenție, care se bazează pe screening-ul populațional, nu
sunt capabile să reducă în continuare ratele, în absența unor adaptări impuse de disponibilitatea testării HPV
şi de introducerea vaccinării anti-HPV în programul de vaccinare finanțat din fonduri publice. 18
Screeningul cervical se consideră oportunist atunci când oamenii sunt examinați medical din propria
inițiativă, sau în timp ce vizitează medicul pentru alte motive, dar nu există un sistem bine stabilit, care să
recruteze oamenii, să le monitorizeze cazurile și procedurile de diagnostic și tratament ulterioare în caz de
necesitate, precum și să asigure faptul că toate serviciile componente sunt de cea mai înaltă calitate.
Screeningul oportunist poate produce reduceri substanțiale a incidenței bolilor, dar aceste reduceri se
înregistrează doar în țările în care există un nivel înalt al educației pentru sănătate în rândul populației, unde
o mare parte a populației-țintă interacționează periodic cu sistemul de sănătate, acolo unde există mecanisme
stabilite pentru referirea pacientului și măsuri de supraveghere, iar serviciile de sănătate sunt toate de înaltă
calitate.
17Date colectate din Raport statistic Nr 35, Registrul Național de Cancer, Institutul de Oncologie.
18ANALIZĂ DE SITUAŢIE. SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ DE PREVENIRE A CANCERULUI DE COL UTERIN. Accesibil la
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-SEPCCU-2017.pdf
16
În cadrul screeningului oportunist femeile cu o situație financiară bună sunt verificate prea des (de exemplu
anual), deși acestea prezintă un risc mai mic de apariție a cancerului, în timp ce femeile din grupurile socio-
economice defavorizate, care sunt expuse unui risc mai mare, sunt verificate prea rar. Acest lucru este
important, deoarece fiecare test de screening are un interval optim de vârstă și o anumită frecvență care au
fost setate pentru a maximaliza beneficiile și a minimiza daunele. Prin urmare, un screening efectuat prea des
oferă puțină protecție suplimentară, dar sporește consecințele negative (cum ar fi, stresul și cheltuieli
neargumentate). În timp ce sub-screeningul crește, în mod evident, rata depistării tardive a bolii. Ca rezultat,
screeningul oportunist aduce reduceri sub-optime ale incidenței bolilor, perpetuează, sau crește inegalitățile
în domeniul sănătății și risipește resursele sistemului de sănătate.
Spre deosebire de screeningul oportunist, programele de screening cervical organizat (numit și screening
populațional) sunt proiectate special pentru a maximaliza beneficiile, reducând, totodată, la minim daunele
pentru populația supusă screeningului. Elementul principal al unui program de screening cervical bine
organizat este o administrație centrală cu un buget și autoritate în stare să asigure:
• Acoperirea extinsă și echitabilă a populației țintă.
• Respectarea spectrului de vârstă și a intervalului recomandat pentru screening.
• Calitate și coordonare optimă a tuturor serviciilor implicate în programul de screening, de la recrutare și
până la supraveghere, precum și diagnosticul cancerului la persoanele cu rezultat pozitiv la un test de
screening și tratamentul bolii diagnosticate.
Ca urmare, programele organizate (populaționale) de screening de cancer asigură un echilibru optim între
beneficii și daune, asigură faptul că beneficiile sunt obținute în mod echitabil în toate straturile sociale și
oferă scăderea incidenței bolilor în modul cel mai cost-eficace. Din aceste motive, Ghidul European pentru
Asigurarea Calității în Screeningul de col uterin 19 afirmă că screeningul de col uterin ar trebui să fie prestat
doar prin intermediul programelor organizate. (populaționale)
În Republica Moldova numărul femeilor care prezintă risc pentru cancer cervical (>=15 ani) este de 1,8 mln.
persoane 20.
Tabel 1.2.1:Populația feminină în Republica Moldova (calcul estimativ oferite de ONU pentru anul 2017,
inclusiv Transnistria) 21
ANI Număr persoane

80+ 64,555
75−79 55,043
70−74 58,445
65−69 96,993
60−64 155,558
55−59 155,624
50−54 148,703
45−49 123,950
40−44 141,400
35−39 159,713
30−34 192,125
25−29 197,143
20−24 142,598
15−19 106,287
10−14 97,973
5−9 108,229
Sub5 103,426
19https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/f6d9b1fb-6404-49f2-a4ae-8763ee8b0c52
20 Bruni L, Barrionuevo-Rosas L, Albero G, Serrano B, Mena M, Gómez D, Muñoz J, Bosch FX, de Sanjosé S. ICO/IARC
Information Centre on HPV and Cancer (HPV Information Centre). Human Papillomavirus and Related Diseases in Republic
of Moldova. Summary Report 27 July 2017. [accesat la 29.09.2017]
http://www.hpvcentre.net/statistics/reports/MDA.pdf
21United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2015). World Population Prospects: The 2015
Revision, DVD Edition. Available at: https://esa.un.org/unpd/wpp/Download/Standard/Population/
17
Situația epidemiologică prin cancer este determinată, în mare parte, de accesul, calitatea şi costul serviciilor
de control al cancerului.
Prevenția prin screening al cancerului de col uterin în Republica Moldova încă nu este pe deplin definitivată
şi este prestaăt teritorial neuniform. Până în anul 2011 screening-ul cancerului de col uterin a avut un
caracter oportunist.
Începând cu anul 2011, Moldova a introdus un program național de screening pentru femei peste 20 de ani, la
fiecare 2 ani. În luna iunie 2011 a fost lansat screeningul cervical în câteva raioane ale țării, fiind prestat de
instituțiile asistenței medicale primare.
Testele de screening cervical trebuie să fie oferite prin intermediul instituțiilor care sunt accesibile și bine
cunoscute de către populația care prezintă obiectul screeningului, cu referirea ulterioară către asistența
medicală secundară sau terțiară, în funcție de rezultatele testelor de screening.
În Republica Moldova acest lucru presupune oferirea screeningului prin intermediul instituțiilor de AMP,
care constituie cea mai mare rețea de asistență medicală din țară.La etapa actuală, testul citologic Babeş-
Papanicolau este indicat pentru toate femeile de vârsta cuprinsă de la 25 la 61 ani, fiind gratis atât pentru
femeile asigurate, cât și cele neasigurate în cadrul sistemului asigurării de asistență medicală . Actual, testul
este indicat la fiecare 3 ani.
În cazul depistării în cadrul testărilor a leziunilor precanceroase şi canceroase ale cervixului, pacientele sunt
îndreptate de către medicul de familie la medicul ginecolog pentru colposcopie, sau oncologul raional, sau
direct la Institutul Oncologic 22. Trebuie de menționat că, la această etapă, femeile asigurate beneficiază de
investigații ulterioare pentru diagnostic gratis, pe când cele neasigurate trebuie să plătească. Acest fapt
reprezintă un risc că femeile neasigurate să nu continue investigațiile necesare din lipsă de resurse finaciare.
Totodată, serviciile de colposcopie în Republica Moldova sunt limitate sau absente în multe raioane ale ţării.
Doar una din trei femei diagnosticate cu patologii cervicale este supusă colposcopiei şi tratamentului. Una
dintre cauze este că dispozitivele medicale funcționale disponibile nu sunt utilizate, din lipsă de personal
calificat în colposcopie.
Un studiu realizat în acest domeniu a demonstrat că caracteristica screeningului cervical, la etapa actuală,
arată că femeile tinere, cu studii și venituri mari, din Chișinău (care au fost repartizate în grupul de risc
pentru infecția cu HPV) sunt verificate la fiecare doi ani, dar femeile în vârstă, cu venituri reduse și mai puțin
educate din mediul rural (care au fost repartizate în grupul de risc pentru dezvoltare de cancer) nu trec deloc
acest test 23.
Conform datelor oferite de Compania Națională de Asigurări în Medicină, acoperirea cu servicii de screening
a populației feminine din grupul țintă nu este încă suficientă pentru asigurarea unei eficacități înalte a acestui
serviciu.
Este important de menționat că în anul 2011 a fost inițiat screening-ul cervical la nivel populațional, cu
introducerea indicatorilor de performanță în activitatea medicilor de familie, care au început să invite activ
femeile din grupul-țintă pentru a efectua testul citologic.La etapă inițială, testul de screening cervical era
recomandat de a fi efectuat cu o periodicitate de o dată la 2 ani, respectiv ținta anuală privind acoperirea
femeilor de 25-61 ani cu servicii de screening era semnificativ mai mare în perioada anilor 2013 – 2014 în
comparație cu perioada când screening-ul de col uterin a fost indicat de a fi realizat cu o periodicitate de o
dată la 3 ani (începând cu anul 2015). Prin aceasta este explicat numărul mai mare de femei care au efectuat
testul citologic în perioada 2013 – 2014 comparativ cu perioada următoare începând cu anul 2015.
22 Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142. Chișinău 2015. Disponibil la: https://www.cidsr.md/wp-
content/uploads/2016/07/Protocol-Clinic-National.pdf
23 Andrzej Jarynowski. HPV and cervical cancer in Moldova – epidemiological model with intervention’s cost – benefit/effectiveness
analysis https://arxiv.org/ftp/arxiv/papers/1504/1504.05383.pdf
18
Figura 1.2.1: Numărul femeilor cu vârsta de 25-61 ani care au efectuat testul citologic, 2013-2017 (cifre
absolute) 24
Analizând proporția populației țintă acoperită cu servicii de screening cervical se determină o ușoară
creștere în timp a a ratei de acoperire a populației țintă cu servicii de screening cervical, dar care încă rămâne
mai joasă comparativ cu nivelul recomandat de cel puțin 75% pentru asigurarea unei eficacități înalte a
programelor de screening de col uterin:
Tabel 1.2.2: Proporția populației-țintă acoperită cu serviciile de screening cervical de col uterin din RM, %
Proporția din Număr Numărul femeilor cu vârsta Acoperire

Populație țintă
Anul populația- populația de 25-61 ani care au grup-țintă, Deficit
(femei 25-61 ani)
țintă țintă efectuat testul citologic %
2013 1 006 332 1/2 503 166 257 591 51.2% 48.8%
2014 1 014 195 1/2 507 098 255 273 50.3% 49.7%
2015 1 018 972 1/3 339 657 184 402 54.3% 45.7%
2016 1 023 737 1/3 341 246 186 308 54.6% 45.4%
2017 1 025 101 1/3 341 700 194 226 56.8% 43.2%
În mai multe rapoarte a fost constatat faptul că, chiar dacă proporția populației investigate crește anual,
ratele incidenței și mortalității prin cancerul de col uterin rămân constante pe parcursul ultimilor ani, și s-au
menținut la nivel înalt. Astfel, apare întrebarea cu privire la distribuția și utilizarea eficientă a resurselor
alocate pentru serviciile de screening, precum și calitatea acestora 25.
Totodată, literatura de specialitate și evidențele internaționale aduc și dovezi precum că încercările de a

implementa screening-ul cervical în țările în curs de dezvoltare nu au dat rezultatul scontat (micșorarea
incidenței CCU) din cauza controlului insuficient asupra calității frotiurilor, sistemului ineficient de transport
a acestora la laborator, efectuarea necalitativă a microscopiei etc.
Efectuarea testului respectiv cere prelevarea corectă a materialului, cercetarea de laborator necesitând o
calitate și cantitate adecvată de elemente celulare scuamoase din ectocervix, dar și de celule din zona de
tranziție și canalul cervical (epiteliu cilindric). Prelevatele sunt transportate la laborator unde vor fi verificate
și apreciate de un citolog special pregătit. Rezultatul examenului citologic trebuie transmis medicului pentru
luarea unei decizii în privința tacticii ulterioare de supraveghere sau tratament 26.
Studiul realizat asupra calității serviciilor citologice din Republica Moldova demonstrează că calitatea
citologiei de col uterin constituie un motiv serios de îngrijorare, așa cum o demonstrează diferențele mari
între rezultatele testelor Papanicolau efectuate în diferite laboratoare din țară, ceea ce înseamnă diferențele
egal de mari ale calității serviciilor. A fost demonstrat faptul că un număr semnificativ de boli de col uterin
pre-invazive de grad înalt nu au fost depistate în unele laboratoare, respectiv, acestea nu au fost tratate și,
ulterior, multe dintre aceste femei vor dezvolta cancer de col uterin invaziv, chiar și trecând regulat
screeningul 27.
24 Date oferite de Compania Națională de Asigurări în Medicină

25Philip Davies, Cesare Gentili, Diana Valuta et al. Evaluarea serviciilor citologice de col uterin în Republica Moldova și recomandări
pentru reorganizarea și alinierea acestora la standardele internaționale bazate pe dovezi. Chișinău, 2016
Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-serviciilor-citologice-de-col-uterin-%C3%AEn-republica-moldova .
26 GHIDUL NAŢIONAL DE PROFILAXIE A CANCERULUI DE COL UTERIN. Ministerul Sănătății. Disponibil la
http://old.ms.gov.md/_files/6534-CCU_office2003%255B1%255D%255B1%255D.docx.pdf
27 Philip Davies, Cesare Gentili, Diana Valuta et al. Evaluarea serviciilor citologice de col uterin în Republica Moldova și recomandări
pentru reorganizarea și alinierea acestora la standardele internaționale bazate pe dovezi. Chișinău, 2016. Disponibil la
https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-serviciilor-citologice-de-col-uterin-%C3%AEn-republica-moldova
19
1.3 Cadrul național și instituțional pentru screeningul cervical
Structură
Screeningul de cancer cervical este un proces complex, în mai multe etape, care include 28:
 Identificarea și caracterizarea populației care urmează a fi supusă screeningului.
 Educarea și promovarea în rândul populației care urmează a fi supusă screeningului, pentru a crește
gradul de conștientizare a beneficiilor screeningului și pentru a spori participarea.
 Procesul de recrutare pentru screening.
 Consiliere personală, evaluarea riscului personal și efectuarea testului de screening.
 Prelucrarea testului de screening.
 Utilizarea rezultatului testului de screening, împreună cu anamneza femeii și profilul clinic, pentru a
identifica și planifica îngrijirea ulterioară:
o Re-chemarea periodică la screening,
o Monitorizarea activă,
o Referirea pentru intervenții ulterioare (follow-up).
 În cazul unei referiri pentru intervenții ulterioare (follow-up), se va efectua re-evaluarea riscului
persoanei, pe baza rezultatelor de follow-up, împreună cu rezultatele testelor de screening, istoricul
personal și profilul clinic pentru a planifica îngrijirea ulterioară:
o Monitorizare activă,
o Referire pentru tratament localizat,
o Referire pentru tratamentul cancerului.
În implementarea programelor de screening al cancerului de col uterin, o eroare frecventă este focusarea
excesivă pe testul de screening, neglijând între timp, celelalte elemente ale procesului de screening. Din acest
motiv, este foarte importantă colaborarea și comunicare permanentă dintre actorii sistemului de sănătate
implicați în procesul de screening cervical: medicii de familie, medicii ginecologi, citologi, histopatologi și
specialiștii oncologi.
Servicii/Cadru legal și normativ
Serviciile oferite în cadrul screeningului cervical și tratamentului cancerului de col uterin reies din
prevederile normative în vigoare și sunt descrise în Tabelul 1.31:
Tabel 1.3.1: Prevederile curente din legislație, ordinele și protocoalele clinice din RM cu referire la
screeningul cervical și tratamentul cancerului de col uterin (date colectate de autori și preluate din rapoartele
existente 29).
Prevederi Legislație/regulamente/protocoale
Toate femeile cu vârste cuprinse între • PROGRAMUL NAŢIONAL de control al cancerului pentru anii
25-61 ani trebuie să fie supuse 2016-2025 Hotărârea Guvernului nr.1291 din 2 decembrie
screeningului cervical cu ajutorul 2016.
citologiei ecto și endocervicală o dată la • Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142.
3 ani. Chișinău 2015.
• Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind
Screeningul cervical aprobat prin Ordinul Ministerului
Sănătății al Republicii Moldova nr. 533 din 25 iunie 2015
• Ordinul MS/CNAM nr.596/404-A din 21.07.2016 „Privind
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului
unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”
28 Standardul Național al Procedurilor Operaționale prvind Screeningul cervical. Ministerul Sănătății Chișinău, 2015. Disponibil la
http://old.ms.gov.md/public/info/Ghid/standarte/procedurioperation/
29 Philip Davies, Diana Valuță. Evaluarea capacității și Recomandările pentru un Program Național de Screening al cancerului de col
uterin în Republica Moldova. Chișinău, 2014. Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-

capacit%C4%83%C8%9Bii-%C8%99i-recomand%C4%83rile-pentru-un-program-na%C8%9Bional-de-screening-al
20
Toate femeile de vârstă eligibilă pentru • Ordinul MS/CNAM nr.1087/721-A din 30.12.2016 „Despre
screening au dreptul la screeningul de aprobarea Regulamentului privind înregistrarea persoanei la
col uterin gratuit, prin intermediul medicul de familie din instituția medico-sanitară ce prestează
serviciilor de AMP, indiferent de faptul asistența medicală primară în cadrul asigurării obligatorii de
dacă sunt sau nu asigurate în cadrul asistență medicală”
asigurării obligatorii de asistentă • Ordinul MS/CNAM nr.596/404-A din 21.07.2016 „Privind
medicală . aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului
unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”
• Ordinul MSMPS/CNAM nr.515/130-A din 13.04.2018 „Cu
privire la indicatorii de performanță în Asistența Medicală
Primară”
Toate instituțiile medico-sanitare de • Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142.
AMP din RM trebuie să presteze servicii Chișinău 2015.
de screening de col uterin (testul • Ordinul MS/CNAM №247/125 A din 28.03.2017 cu privire la
Papanicolau). indicatorii de performanță in Asistența Medicală Primară
• Ordin comun MS/CNAM nr.596/404-A din 21.07.2016
„Privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Programului unic al asigurării obligatorii de asistență
medicală”
• Ordinul MS № 252 din 1 aprilie 2011 "Cu privire la
intensificarea activităților profilactice în AMP."
• Ordinul MS № 695 din 13 octombrie 2010 "Cu privire la
asistența medicală primară în Republica Moldova."
• Ordinul MS № 504 din 25 decembrie 2008 “Cu privire la
examinarea medicală profilactică a populației.”
• Ordinul MS № 144/65A din 12 aprilie 2007 “Cu privire la
dotarea instituțiilor”
Toți medicii de familie și asistenții • PROGRAMUL NAŢIONAL de control al cancerului pentru anii
medicali trebuie să știe cum să preleve 2016-2025 Hotărârea Guvernului nr.1291 din 2 decembrie
frotiul cervical pentru screeningul de 2016.
col uterin, inclusive să posede abilități • Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind
de consiliere în screening. Screeningul cervical, aprobat prin Ordinul Ministerului
asistența medicală primară în Republica Moldova."
Ghiduri clinice pentru prelevarea • Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142.
frotiului cervical pentru screeningul de Chișinău 2015.
col uterin. • Ordinul MS № 722 din 16 iulie 2012 "Cu privire la ameliorarea
activității serviciului anatomopatologic și citologic în RM."
Ghiduri pentru referirea și evidența • 2015 - Standardul Național al Procedurilor Operaționale
femeilor cu un test anormal obținut în privind Screeningul cervical aprobat prin Ordinul Ministerului
cadrul screeningului cervical. Sănătății al Republicii Moldova nr. 533 din 25 iunie 2015
• 2013 – Stările pre-canceroase ale colului uterin: aspecte de
diagnostic și conduită. Chișinău 2013. T. Rotari, D. Osadcii, N.
Ghidirim și L. Rotaru.
• 2012 - Metode de diagnostic instrumental în ginecologie.
Chișinău, 2012. O. Cernețchi și M. Stemerg.
• 2009 – Ghidul național de profilaxie a cancerului de col uterin
Toate femeile asigurate în cadrul • Ordinul MS/CNAM nr.596/404-A din 21.07.2016 „Privind
asigurării obligatorii de asistentă aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului
medicală și înregistrate pe lista unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”.
medicului de familie, care au citologie • Ordinul MS № 627/163-A din 9 septembrie 2010 “despre
de col uterin anormală (grupul clinic aprobarea Regulamentului privind înregistrarea persoanei la
1A) au dreptul de a beneficia de servicii
21
gratuite ulterioare de ambulatoriu, medicul de familie din instituția medico-sanitară ce prestează

inclusiv servicii de colposcopie și asistența medicală primară în cadrul asigurării obligatorii de
biopsie efectuate în centre specializate asistență medicală”
de ambulatoriu.
Femeile neasigurate trebuie să
plătească pentru aceste servicii.
medicală și înregistrate pe lista unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”
medicului de familie, care au citologie • Ordinul MS № 627/163-A din 9 septembrie 2010 “despre
de col uterin anormală (grupul clinic aprobarea Regulamentului privind înregistrarea persoanei la
1B) au dreptul legal de a beneficia de medicul de familie din instituția medico-sanitară ce prestează
tratament gratuit în cadrul asistentei de asistența medicală primară în cadrul asigurării obligatorii de
ambulatoriu de specialitate, sau în asistență medicală”
cadrul serviciilor de staționar de la
Institutul Oncologic.
plătească pentru aceste servicii
Toate femeile cu afecțiuni maligne ale • Ordinul MS/CNAM nr.596/404-A din 21.07.2016 „Privind
colului uterin, histologic confirmate aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului
(grupul clinic 2), au dreptul legal de a unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”
beneficia de tratament staționar gratuit
în cadrul Institutului Oncologic,
indiferent dacă acestea sunt sau nu
asigurate în cadrul asigurării obligatorii
de asistentă medicală .
Toate femeile care beneficiază de • Ordinul MS/CNAM nr.596/404-A din 21.07.2016 „Privind
serviciil in cadrul AOAMși aflate pe lista aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului
medicului de familie, care au fost tratate unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”
cu succes de o afecțiune malignă (grupul
clinic 3) au dreptul legal de a fi
supravegheate activ de către un medic
oncolog / oncolog-ginecolog și de către
un medic de familie în bază trimestrială,
bianuală sau anuală.
plătească pentru aceste servicii
medicală și înregistrate pe lista unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”
medicului de familie, care trăiesc cu
afecțiuni maligne (grupul clinic 4), au
dreptul la îngrijirii paliative
simptomatice și ameliorarea durerii,
prin intermediul Institutului Oncologic
și / sau medicina de familie, după caz.
plătească pentru aceste servicii.
Institutul Oncologic este responsabil de • Ordinul MS № 722 din 16 iulie 2012, "Cu privire la ameliorarea
prestarea și supravegherea serviciilor activității serviciului anatomopatologic și citologic în RM."
de citologie și patologie de col uterin.
Limitele de încărcare în citologie / • Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142.

citopatologie. Chișinău 2015.
• Ordinul MS № 722 din 16 iulie 2012, "Cu privire la
ameliorarea activității serviciului anatomopatologic și
citologic în RM."
22
Serviciile de colposcopie • Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142.

Chișinău 2015.
• Ordinul MS № 1239/253 din 19 decembrie 2012 “privind
aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a
Programului unic al asigurării obligatorii de asistență
medicală.”
asistența medical primară în Republica Moldova."
Indicatorii de performanță • PROGRAMUL NAŢIONAL de control al cancerului pentru anii
2016-2025 Hotărârea Guvernului nr.1291 din 2 decembrie
2016.
• Ordinul MSMPS/CNAM nr.515/130-A din 13.04.2018 „Cu
privire la indicatorii de performanță în Asistența Medicală
Primară”
În urma unei analize a situației existente, efectuate cu suportul consultanților internaționali 30, au fost
depistate un șir de lacune în asigurarea cadrului normativ care reglementează acest domeniu și anume:
 Republica Moldova nu dispune de recomandări privind practica de lucru în efectuarea screeningului
citologic de col uterin. În trecut, Ordinul Ministerului Sănătății nr. 68 din 10 martie 2005 stabilește o
limită de 67 de teste Papanicolau/citotehnician/zi. Însă, acest ordin a fost înlocuit mai târziu de Ordinul
MS nr. 722 din 16 iulie 2012, care nu stabilește nicio limită.
 Republica Moldova dispune de proceduri standarde de operare (PSO) pentru laboratoarele citologice,
însă nu dispune de mecanisme pentru monitorizarea și evaluarea performanței laboratoarelor, sau
pentru a încuraja personalul din laboratoare să implementeze PSO-urile, prevederile cărora marea
majoritate a laboratoarelor nu le respectă.
 Nu este implementat un program de asigurare a calității, cu indicatori și standarde de performanță
pentru fiecare component al screeningului de col uterin. Drept urmare, nu există vreun mecanism de
monitorizare și evaluare a calității serviciilor de screening cervical, sau, și mai important, de identificare
a performanțelor suboptimale, astfel ca să poată fi îmbunătățite.
Instituțiile prestatoare de screening de col uterin
Ordinul MS № 695 din 13 octombrie 2010 stipulează:

 Toate centrele de AMP sunt obligate să presteze servicii de screening de col uterin.
 Toți medicii de familie și asistenții medicali trebuie să fie în măsură să preleve frotiuri cervicale / teste
Papanicolau.
 Serviciile de colposcopie pentru investigarea ulterioară a femeilor care au obținut un rezultat anormal la
efectuarea testului Papanicolau , trebuie să fie disponibile în toate AMT, CMF și CS.
Responsabilitățile personalului din cadrul instituțiilor de AMP (manageri instituțiilor de AMP, medici de
familie și asistente ale medicilor de familie) în procesul de derulare a activităților de screening cervical sunt
descrise detaliat în Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul cervical 31
Cu toate că rețeaua de instituții din cadrul AMP în Republica Moldova este vastă și ușor de accesat, datele din
ultimii ani arată un deficit acut de personal în acest sector, în special în zonele rurale. Acest fapt, are un
impact negativ în asigurarea accesibilității la servicii de screening cervical pentru populația feminină din
mediul rural.
30 Philip Davies, Cesare Gentili, Diana Valuta et al. Evaluarea serviciilor citologice de col uterin în Republica Moldova și recomandări
pentru reorganizarea și alinierea acestora la standardele internaționale bazate pe dovezi. Chișinău, 2016. Disponibil la
31 Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul cervical aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății al Republicii
Moldova nr. 533 din 25 iunie 2015. Disponibil la http://old.ms.gov.md/_files/15134-asa.pdf
23
Trebuie de menționat că, în Republica Moldova, marea majoritate a testelor citologice de col uterin sunt
procesate/colorate, în prezent, prin aplicarea tehnicii Romanowski-Giemsa. În țările din fosta Uniune
Sovietică utilizarea tehnicii Romanowski-Giemsa este, în mare măsură, limitată, iar restul țărilor lumii
folosesc în mare parte doar tehnica Papanicolau. Aceste 2 tehnici utilizează procese absolut diferite de
procesare/colorare, astfel că interpretarea rezultatelor citologice este, prin definiție, absolut diferită, iar
laboratoarele specializate în utilizarea unei tehnici, nu pot să instruiască citotehnicienii din laboratoarele
care folosesc cealaltă tehnică. Astfel, RM are nevoie să îmbunătățească de urgență calitatea serviciilor de
citologie cervicală. Acest lucru poate fi realizat în mod eficient prin realizarea unui schimb de bune practici
de instruire în citologia cervicală cu țările în care citologia de col uterin este de o calitate înaltă, însă toate
aceste țări folosesc tehnica de procesare/colorare Papanicolau. Astfel, dacă RM va continua să folosească
tehnica de procesare/colorare după Ramonowski-Giemsa, laboratoarele citologice nu vor putea să se alinieze
unor standarde bazate pe dovezi recunoscute internațional.
Finanțare
În conformitate cu prevederile HG nr. 1291 din 02.12.2016 „Cu privire la Programul naţional de control al
cancerului pentru anii 2016-2025”, finanțarea serviciilor prestate persoanelor cu cancer este asigurată din
mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, care reprezintă resurse proprii ale
instituțiilor medicale, obținute în temeiul legislației în vigoare, conform contractelor încheiate cu Compania
Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), în limita mijloacelor financiare disponibile.
În conformitate cu recomandările OMS, legislația RM prevede că screeningul de col uterin și tratamentul
cancerului cervical sunt oferite gratuit pentru toate femeile, indiferent dacă acestea sunt sau nu asigurate în
cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală. Acest lucru este deosebit de important, deoarece
screeningul de col uterin vizează femeile care sunt sănătoase, astfel că acestea sunt motivate astfel de a
participa la screening cervical, prevenind apariția cancerului de col uterin.
Totuși, monitorizarea (follow-up) testelor Papanicolau anormale în vederea confirmării diagnosticului de
cancer este oferită gratuit doar pentru femeile care sunt asigurate în cadrul asigurării obligatorii de asistentă
medicală și, prin urmare, această condiție creează o barieră financiară pentru femeile neasigurate. Prin
urmare, impunerea acestei condiții tinde să restrângă participarea la screening cervical doar a celor femei
care își pot permite acest lucru, din punct de vedere financiar.Totodată, această situație pare că contravine
politicilor guvernamentale privind furnizarea echitabilă a serviciilor de sănătate în RM.
Astfel, unele femei care nu dețin poliță de asigurare medicală, ezită să facă investigațiile ulterioare, sau aleg să
nu participe la screening, în genere, din cauza temerilor cu privire la costul acestor servicii.
Obiectivul principal al screeningului de col uterin este de a identifica leziuni pre-canceroase și, astfel, a
preveni, dezvoltarea cancerului de col uterin. Însă, oferirea serviciilor de screening de col uterin devine
inutilă dacă nu sunt asigurate serviciile ulterioare (de follow-up), diagnosticare și tratament al tuturor
femeilor care au primit un rezultat pozitiv/anormal î.n urma realizării testului de screening cervical.
24
Resurse umane
 La nivel de AMP
Un studiu realizat în acest domeniu a determinat lacune semnificative în posedarea competențelor
personalului din cadrul instituțiilor de AMP în realizarea activităților de screening cervical . Pentru a
îndeplini aceste bine aceste atribuții, personalul ce activează în cadrul instituțiilor de AMP trebuie să aibă o
bună înțelegere asupra întregului proces de screening cervical și, de asemenea, să știe cum să consilieze
femeile în mod eficient cu privire la importanța screeningului de col uterin, să asigure monitorizarea și
managementul cazurilor în contextul diferitor rezultate ale testului Papanicolau, procedurile ulterioare și
tratamentele ce urmează a fi realizate 32
Datorită rolului important al personalului din cadrul AMP în funcționarea eficientă a unui program de
screening de col uterin, multe țări cu programe organizate de screening cervical, solicită ca personalul AMP să
fie certificat prin finalizarea unui program de formare aprobat, înainte de a putea fi implicat în realizarea
screeningului cervical. Adoptarea acestei politici în RM ar asigura faptul că personalul din cadrul AMP
înțelege funcționarea serviciilor de screening, criteriile și căile de referire a femeilor, precum și consilierea
necesară a acestora, pentru a maximiza recrutarea și a asigura buna desfășurare a intervențiile ulterioare.
 La nivel de laborator 33
Realizarea screeningului citologic de col uterin și a serviciilor de citopatologie cervicală :
o Screeningul citologic de col uterin reprezintă procesul de examinare a testelor Papanicolau pentru
depistarea oricăror celule atipice la nivelul colului uterin, care pot indica prezența cazurilor de pre-
cancer sau cancer în stadii precoce, care încă pot fi tratate. În majoritatea țărilor din Europa de Vest,
screeningul citologic de col uterin este efectuat de către laboranți instruiți (citotehnicienii), care
semnează testele Papanicolau atunci când sunt depistate celulele atipice și trimit testele respective
în care au fost identificate celulele atipice către citopatologi.
o Citopatologia de col uterin reprezintă procesul de examinare și clasificare a celulelor atipice care au
fost depistate de către citotehnicieni, precum și procesul de propunere a unor proceduri
corespunzătoare de monitorizare a femeilor. Cel din urmă proces va fi desfășurat de către doctori
calificați, care au absolvit programul de rezidențiat în citopatologie.
La nivel de municipiu Chișinău, numărul total al laboranților, ar fi mai mult decât suficient pentru a satisface
cerințele privind realizarea numărului necesar de teste de screening în cadrul unui program operațional de
screening de col uterin deplin cu o rată de acoperire de 75 % din populația țintă; precum și pentru a folosi
numărul limită de 67 de teste Pap/citotehnician/zi stabilit anterior prin Ordinul Ministerului Sănătății nr 68
din 10 martie 2005 (282.352 de teste Pap/an ÷ 67 de teste Pap/citotehnician/zi x 240 de zile lucrătoare/an =
18 citotehnicieni cu program de muncă deplin), în funcție de volumul de muncă solicitat de la aceste persoane
întru oferirea altor servicii medicale.
În Republica Moldova nu sunt stipulate cerințe de instruire și certificare definite pentru specialiștii de
laborator implicați în screeningul de col uterin. Recunoașterea unei astfel de specializări separate de
laborator, ar asigura prestarea acestor servicii de către persoane instruite și calificate și, respectiv, un nivel
corespunzător de servicii sigure și calitative.
Pentru formarea citopatologilor, în anul 1998 a fost înființat un program obligatoriu de rezidențiat de
citopatologie, astfel încât persoanele care au optat ulterior pentru această profesie au absolvit acest program
de rezidențiat, în timp ce persoanele care au optat pentru această profesie anterior, au urmat doar un
program de stagiu. Pentru instruirea citotehnicienilor nu există vreun program sau plan de instruire, astfel
specialiștii care oferă, în prezent, astfel de servicii au fost instruiți cu privire la tehnicile generale de
laborator, cu formarea ulterioară în citologie la locul de muncă. Performanța citotehnicienilor este foarte
dependentă de instruirea specializată, astfel lipsa unui program de instruire bazat pe dovezi, cu standarde
înalte de instruire, compromite calitatea serviciilor de screening de col uterin.
32 Philip Davies, Diana Valuță. Evaluarea capacității și Recomandările pentru un Program Național de Screening al cancerului de col
uterin în Republica Moldova. Chișinău, 2014. Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-
capacit%C4%83%C8%9Bii-%C8%99i-recomand%C4%83rile-pentru-un-program-na%C8%9Bional-de-screening-al
33
Philip Davies, Cesare Gentili, Diana Valuta et al. Evaluarea serviciilor citologice de col uterin în Republica Moldova și recomandări pentru
reorganizarea și alinierea acestora la standardele internaționale bazate pe dovezi. Chișinău, 2016. Disponibil la
25
O analiză realizată de experți internaționali (din cadrul Royal College of Pathologists)

stipulează/recomandă 34 că pentru RM, la nivel național, ar fi necesar de încă 9 specialiști histopatologi și 10
laboranți specialiști în histologie. Se constată necesitatea procurării suplimentare a echipamentului specific
de laborator .
Norme de prevenire și tratare a cancerului de col uterin (abordare internațională)
Este important ca screeningul de col uterin din Republica Moldova să treacă de la forma predominant
oportunistă la cea bine organizată (populațională). Pentru ca un program de screening populațional de col
uterin să fie implementat cu succes, este nevoie de asigurat următoarele elemente:
1. Un buget stabil și suficient pentru costurile curente ale tuturor serviciilor necesare pentru a implementa
programul de screening cervical.
2. O administrație centrală responsabilă de politica de screening cervical și de coordonarea tuturor
elementelor din procesul de screening de col uterin, inclusiv recrutare, rechemare, monitorizare și
îmbunătățirea continuă a calității serviciilor.
3. Acces la o bază de date actuală a populației-țintă pentru recrutare, monitorizare și îmbunătățirea
continuă a calității serviciilor.
4. Un registru central de screening, sau registre asociate pentru a înregistra citologia de col uterin,
colposcopia și histologia, care pot fi utilizate pentru chemarea, rechemarea, localizarea persoanelor cu
test-pozitiv/abnormal și îmbunătățirea continuă a calități serviciilor.
5. Acces la Registrul de Cancer pentru îmbunătățirea continuă a calității serviciilor și un program de audit.
6. Standarde de formare bazate pe dovezi, ghiduri clinice și indicatori de performanță.
7. Politică globală de îmbunătățire continuă a calității, care să acopere întregul proces de screening cervical,
de la recrutarea inițială până la supraveghere și gestionarea cazurilor în contextul diferitor rezultate ale
testului cervical. .
8. Programe educaționale si informare pentru schimbare de comportament pentru publicul larg și pentru
cadrele medicale.
9. Mecanisme pentru identificarea și recrutarea grupurilor vulnerabile în cadrul populației țintă.
Aceste elemente sunt esențiale pentru o funcționare eficientă a programelor de screening cervical. Prin
urmare, performanța suboptimală a uneia sau mai multor dintre aceste elemente, vor reduce atât eficacitatea,
cât și eficiența unui program de screening cervical, chiar până la punctul în care acesta nu va avea niciun efect
măsurabil asupra incidenței cancerului de col uterin, dar care va consuma resurse substanțiale și va produce
o serie de consecințe negative.
Organizația Mondială a Sănătății a emis un set de recomandări privind criteriile de vârstă și frecvența pentru
screening-ul de col uterin 35.
 Femeile cu vârsta mai mică de 30 de ani nu trebuie supuse screeningului cervical, cu excepția femeilor
despre care se știe că sunt infectate cu HIV sau cele care locuiesc într-o zonă cu prevalență ridicată a
infecției HIV.
 Screeningul cervical este recomandat a fi realizat pentru fiecare femeie din grupul-țintă de vârstă (30-49
de ani), cel puțin o dată în viață, când se poate obține cea mai mare parte a beneficiilor. Un program
național ar trebui să acorde prioritate screeningului cervical cel puțin în rândul femeilor care au vârsta
între 30 și 49 de ani.
 Ar trebui să se acorde prioritate, maximizării gradului de acoperire a grupului de vârstă aflat în risc, și
asigurării unei monitorizări complete (follow-up) a femeilor cu rezultate anormale ale testelor de
screening cervical, comparativ cu maximizarea numărului de teste efectuate pe parcursul vieții femeii.
 Testele de screening cervical recomandate în prezent sunt - testarea HPV, testul convențional
Papanicolau și citologia în mediu lichid, la fel și examinarea vizuală cu acid acetic (VIA).
34 Michael Coutts, Charles van Heyningen. Moldova : Building capacity in gynaecological pathology. Report and capacity assessment
following a visit from the Royal College of Pathologists, June 2016.
35 WHO guidance note: comprehensive cervical cancer prevention and control: a healthier future for girls and women. WHO 2013.
Disponibil la
http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/78128/9789241505147_eng.pdf;jsessionid=E688ADE7008D2909CC02775F421745
87?sequence=3 ;
Comprehensive cervical cancer control: a guide to essential practice – 2nd ed. WHO, 2014. Disponibil la:
http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/144785/9789241548953_eng.pdf?sequence=1
26
 Intervalul de screening (frecvența) recomandat nu trebuie să fie mai mic de 5 ani (și nu mai mic de 10
ani, dacă se utilizează un test HPV).
 În țările cu prevalență ridicată a infecției HIV, femeilor care prezintă rezultate pozitive/abnormale în
cadrul screeningului de col uterin trebuie să li se ofere posibilitatea testării HIV și consilierea respectivă.
 Femeile cu testul VIA negativ sau citologie negativă, ar trebui să fie invitate pentru re-screening la
intervalul de la trei până la cinci ani.
 Femeile cu testul negativ la HPV, trebuie să efectueze re-screeningul la un interval minim de cinci ani.
 Pentru ca prevenirea cancerului de col uterin să fie eficientă, în cazul oricărui test pozitiv la screeningul
de col uterin femeile trebuie să primească un tratament adecvat/efectiv.
 Sunt recomandate 3 opțiuni privind serviciile de screening cervical și tratament al leziunilor pre-
canceroase: "screening-și-tratează"; „testare secvențială, urmată de tratament pentru cazurile re-
confirmate de leziuni pre-canceroase” și “Screening cervical, urmat in caz de rezultate abnormale de
colposcopie și biopsie și tratament în funcție de rezultatul biopsiei„
 Alegerea abordărilor de screening cervical și tratament pentru fiecare țară în parte trebuie să se bazeze
pe o varietate de factori, inclusiv beneficiile, prejudiciile și costurile, posibilitățile ca femeile să fie
”pierdute” în monitorizare, disponibilitatea echipamentul necesar și a resurselor umane instruite.
 În abordarea screening-și-tratare, decizia de tratament se bazează pe o examinare de screening,
tratamentul fiind furnizat în curând sau, în mod ideal, imediat după un test pozitiv de screening (adică
fără utilizarea unui test pentru diagnosticare).
 Abordarea screening-și-tratare reduce pierderile de monitorizare (follow-up) și poate reduce timpul de
primire a tratamentului pentru femei.
 Dacă se suspectează cancer de col uterin la femeile care participă la screening cervical, acestea trebui să
fie îndreptate la un centru specializat în diagnosticul și tratamentul maladiilor oncologice.
 Procedura de excizie prin electrochirurgie (LEEP) este metoda de predilecție de tratament recomandată
pentru majoritatea femeilor cu teste pozitive de screening, pentru stări de pre-cancer. Crioterapia este o
alta metoda de tratament recomandata, in cazul în care procedura de excizie prin electrochirurgie
(LEEP) nu este disponibilă.
27
Capitolul II: Obiectivele și metodologia cercetării 28
CAPITOLUL II: OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Obiectivele studiului
1. Identificarea percepției, convingerilor și practicilor generale ale femeilor din grupul țintă privind
prevenirea problemelor de sănătate
2. Evaluarea cunoștințelor, convingerilor și atitudinilor femeilor din grupul țintă privind prevenirea
cancerului de col uterin prin screening cervical și existența serviciilor disponibile de screening cervical
3. Evaluarea cunoștințelor, convingerilor și atitudinilor femeilor din grupul țintă privind prevenirea
cancerului de col uterin prin vaccinarea anti-HPV
4. Estimarea prevalenței screeningului cervical în rândul femeilor din grupul țintă în Moldova
5. Elucidarea posibilelor asocieri dintre factorii socio-demograficei și comportamentul de screening cervical
6. Identificarea nivelului de satisfacție a femeilor din grupul țintă privind accesul și calitatea serviciilor de
screening cervical
7. Determinarea barierelor în accesarea serviciilor de screening și a intenției femeilor din grupul țintă de a
apela la servicii de screening și a urma indicațiile/recomandările personalului medical
8. Identificarea preferințelor pentru formele de informare și invitare a femeilor din grupul țintă pentru
accesarea serviciilor de screening cervical
9. Aprofundarea și contextualizarea aspectelor relevante pentru screeningul cervical din perspectiva
femeilor din grupul țintă
10. Identificarea perspectivei prestatorilor de servicii de sănătate implicați în prevenirea cancerului de col
uterin, și în particular în prestarea serviciilor de screening cervical
11. Identificarea perspectivei experților în domeniul sănătății privind elaborarea, coordonarea și
monitorizarea implementării documentelor de politici ce includ prevederi privind prevenirea cancerului
de col uterin (organizarea, finanțarea, asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de
screening cervical etc)
12. Formularea de recomandări bazate pe evidente pentru luarea deciziilor, în vederea îmbunătățirii accesului
și calității serviciilor de prevenire a cancerului de col uterin în Republica Moldova
13. Formularea de recomandări bazate pe evidențe pentru elaborarea unei strategii de comunicare pentru
schimbare de comportament a populației țintă în scopul determinării creșterii accesării serviciilor de
prevenire a cancerului de col uterin în Republica Moldova.
2.2 Metodologia cercetării

Principiul metodologiei utilizate a fost triangularea atât a participanților cât și a metodelor de colectare de
date (cantitativ/calitativ).
2.2.1 Metode de colectare a datelor

Au fost colectate date cantitative (sondaj/interviu structurat) și calitative (focus grupuri, interviuri semi-
structurate).
Interviul structurat cu femei (care a permis codarea cantitativă a datelor), a inclus diverse aspecte care
permit conturarea unor răspunsuri la obiectivele enunțate mai sus:
 Date demografice (vârstă, educație, profesie, status marital, etnicitate, religie, etc.)
 Istoric medical
 Istoric de screening cervical
 Cunoștințe despre screeningul cervical, riscul de cancer de col uterin, vaccinarea anti-HPV; surse de
informații
 Experiențe privind accesare serviciilor medicale pentru screeningul cervical
 Satisfacția privind accesul și calitatea serviciilor/bariere percepute în accesarea serviciilor de screening
cervical
 Convingeri privind sănătatea
 Intenția de a efectua screeningul cervical
Întrebările la interviul structurat au fost citite de operatorul de teren în aceeași ordine pentru fiecare
participantă.
28
Comprehensiunea chestionarul structurat a fost testată prin studiu pilot pe un număr de 30 de femei de 25-
61 ani (20 chestionare în limba română și 10 în limba rusă), grup care a cuprins minim 1-2 femei pentru
fiecare din aceste categorii educaționale: nici o Pregătire Școlară; Școală primară; Gimnaziu; Liceu; Școală
Profesională; Colegiu; Studii universitare (iar diferența până la 30 a fost alcătuită din segmentul educațional
preponderant în rândul femeilor din Moldova).
Distribuția interviurilor pilot
Studii Urban Rural

Nicio pregătire școlară 1 1
Școală primară 1 1
Gimnaziu 1 1
Liceu 1 1
Școală profesională 4 4
Colegiu 3 3
Studii universitare 4 4
Total 15 15
Focus-grupuri și interviuri semi-structurate cu femei:
Ghidul de intervievare a permis explorarea percepțiilor femeilor privind sănătatea lor, despre risc, despre
experiența lor cu accesarea sistemului medical, bariere în obținerea testului de screening cervical, cu procesul
decizional, despre relația medic-pacient. Întrebările din ghidul semi-structurat nu au avut o ordine strictă,
temele din ghid au fost orientative pentru a încuraja relatarea opiniilor și experiențelor personale.
Interviul semi-structurat cu medicii prestatori de servicii de screening cervical și cu experții în
politici de sănătate:
Ghidul de intervievare a prestatorilor de servicii de screening cervicala fost structurat pe 12 teme majore
pentru screeningul cervical și depistarea timpurie a riscului de cancer de col uterin. Ghidul a fost condus cu
flexibilitate, astfel încât fiecare lucrător medical a putut să detalieze în răspunsurile sale partea de expertiză
pe care o are.
Ghidul pentru experți a conținut cu preponderență întrebări care vizează documentele de politici naționale
relevante, proceduri de organizare, finanțare, asigurarea calității serviciilor de screening cervical etc;
realități, aspirații și oportunități.
Toate interviurile semi-structurate au fost înregistrate și transcrise în totalitate.
2.2.2 Eșantionul cercetării
2.2.2.1 Interviuri structurate

Populația țintă a studiului KAP pentru determinarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind
prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova a fost reprezentată de populația femeilor adulte cu
vârsta între 25-61 ani din Republica Moldova (grupul țintă eligibil pentru screeningul cervical în Republica
Moldova, conform prevederilor Standardului Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul
Cervical). Potrivit datelor din 2016 al Biroului Național de Statistică (BNS) al Republicii Moldova, populația
țintă include aproximativ 1.025.101 femei, fiind distribuită în proporție de 47.95% (mediul urban) și 52.05%
(mediul rural). Populația de eșantionare nu a inclus populația din raioanele din stânga Nistrului și municipiul
Bender. Potrivit datelor livrate de BNS volumul eșantionului de N=1226, a asigurat o marjă de eroare de ±3%.
Designul eșantionării
Pentru a maximaliza șansa obținerii unui eșantion reprezentativ a fost utilizat un design de eșantionare
stratificată, probabilistică multistadială.
Stratificarea a fost efectuată în baza următoarelor criterii:

 regiune geografică (raioane)
 mediu rezidențial (urban și rural) și
 tipul localităților (municipiu, oraș, sate mari, sate medii și sate mici).
29
Numărul persoanelor incluse în studiu a fost stabilit pentru fiecare strat, utilizând ponderea straturilor în
populație, ceea ce a asigurat reprezentativitatea tuturor regiunilor țării. În primul stadiu al selecției au fost
selectate localitățile aparținând diferitelor raioane; în al doilea stadiu, gospodăriile; și în al treilea stadiu,
respondenții. Numărul de localități, în care s-au aplicat chestionarele a fost de 80 de localități, inclusiv
municipiile Chișinău și Bălți. Numărul punctelor de eșantionare a fost de 200 pe eșantion.
Eșantion multistadial stratificat
1) Alegerea localității
Etapa 1: stratificare multistadială. Stratificare de nivelul 1 în 11 grupuri și stratificare de nivelul 2 în
urban și rural (sate mari, medii și mici).
Pentru eșantioane reprezentative la nivel național, întreaga țară a fost divizată în 11 grupuri geografice ale
regiunilor, fiecare cuprinzând în medie 3 raioane. Această procedură permite efectuarea interviurilor
uniform, răspândite din punct de vedere geografic. Interviurile se efectuează în fiecare din cele 11 grupuri, și
în fiecare grup interviurile se efectuează atât în mediul urban, cât și în rural.
Cele 11 grupe sunt bazate pe fostele județe:
Etapa 2: Stratificare. În fiecare strat au fost selectate orașe și sate.
Următoarea etapă a fost selectarea aleatorie a numărului necesar de localități în care au avut loc interviurile.
Sate: Pentru mediul rural există trei straturi – localități rurale mari, medii și mici. Numărul de localități ia în
considerare faptul că numărul de interviuri a fost limitat, astfel, pentru un sat mai mare - la 13 interviuri,
pentru un sat mijlociu - la 10 interviuri și 8 interviuri pentru un sat mic.
Orașe: localitățile urbane se împart în centre raionale și alte localități urbane. În republică sunt 34 centre
raionale și 21 alte orașe (altele decât centrele raionale). Centre raionale au fost selectate aleatoriu din fiecare
grup. Iar pentru a asigura faptul că și orașe mai mici au posibilitatea de a intra în eșantion, a fost făcută
selecția aleatorie a unor orașe din zona nord, unor orașe din zona centru și unor orașe din zona sud. În acest
mod, s-a asigurat că și astfel de localități urbane intră în eșantion (altfel, în cazul eșantioanelor sub 3000 de
respondenți, aceste localități practic nu ar intra în eșantion, deoarece în majoritatea cazurilor sunt
semnificativ mai mici decât centre raionale).
30
Distribuția interviurilor pe orașe (centre raionale și alte orașe decât centre raionale) și sate (mici,
medii și mari)
Urban Urban
Cote
Group Mediu Rural Centru Alte
eșantion
raional orase
Urban 17 - 17 -
Gr. 1, Briceni, Edineţ, Ocniţa şi Donduşeni
Rural 52 52 - -
Urban 39 - 27 12
Gr.2, Soroca, Drochia şi Floreşti
Rural 57 57 - -
Gr.12, Mun. Bălți Urban 61 - 61 -
Gr.3, Făleşti, Glodeni, Râşcani, Sângerei și Urban 20 - 20 -
Mun Bălți rural Rural 76 76 - -
Urban 308 - 308 -
Gr.5, Mun. Chişinău
Rural 26 26 - -
Gr.4, Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti și Urban 24 - 24 -
Dubăsari rural Rural 79 79 - -
Gr.6, Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni şi Urban 32 - 24 8
Străşeni Rural 91 91 - -
Urban 27 - 27 -
Gr.7, Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni
Rural 56 56 - -
Gr.8, Basarabeasca, Hânceşti, Leova şi Urban 21 - 21 -
Cimişlia Rural 62 62 - -
Urban 13 - 9 4
Gr.9, Căuşeni, Ştefan Vodă
Rural 39 39 - -
Urban 32 - 32 -
Gr.11, Taraclia, Cahul și Cantemir
Rural 48 48 - -
Urban 13 - - 13
Gr.10, UTA Găgăuzia
Rural 33 33 - -
Urban 607 570 37
Total
Rural 619 619
Total 1226 619 607
2) Alegerea gospodăriei
Pentru capitală, a fost utilizată o listă de străzi din care au fost selectate aleatoriu străzile, și punctele de
pornire pentru fiecare stradă. Dacă punctul de pornire nu a fost o casă locativă sau nimeni nu locuia la adresa
respectivă, operatorul a mers mai departe pe aceeași parte a străzii, până a ajuns la o casă locativă. Cu
ajutorul tabelului de cifre aleatorii, în funcție de numărul de apartamente în această casă, a fost selectat
apartamentul de pornire. După care, operatorul a intrat în fiecare al treilea apartament, trecând peste două.
Revenire: operatorul a revenit de încă două ori la apartamente care au fost indisponibile prima dată, cu un
interval de minim 4 ore, sau a revenit în altă zi.
Pentru alte orașe: cu ajutorul hărții Google Maps orașul a fost divizat în 4 cadrane proporționale. Aleatoriu a
fost selectat unul dintre cadrane în care s-au efectuat interviurile.
Mai departe a fost selectată aleatoriu strada, și casa exactă (punctul de pornire pentru fiecare operator a fost
selectat separat). Apoi se urmărea regulă de +3 și se trecea peste 2 apartamente și se bătea în a treia ușă
pentru a efectua următorul interviu.
Sate:
Mai jos este desrisă metodologia de selectare a gospodăriilor în localitățile rurale:
1. Împărțirea satului în cadrane (pentru un sat mic, de până la aproximativ 300 de locuitori - fără cadrane,
pentru sate până la aproximativ 1000 de locuitori - 2 cadrane, iar pentru sate de până la aproximativ
1500 de locuitori - 3 cadrane și pentru satele mai mari de 1500 de locuitori - 4 cadrane)
2. Selectarea aleatorie a cadranului pentru fiecare sat care a intrat în eșantion.
3. Alegerea punctului de pornire – a fost selectat punctul de pornire și operatorul în cazul în care punctul
de pornire nu era accesibil, mergea la următoarea casă.
4. Urmarea pasului de + 3 case.
31
3) Alegerea respondentului
Dacă gospodăria a deschis ușa, operatorul invita la interviu persoana care corespunde criteriilor, iar în
cazurile când într-o gospodărie sunt câteva persoane care corespund criteriilor, operatorul selecteaă
persoana eligibilă care ultima și-a sărbătorit ziua de naștere. Dacă această persoană a fost plecată de mult
timp (de exemplu, lucrează în străinătate), operatorul alegea persoana care a avut ziua de naștere înaintea
primei persoane. Eligibile pentru participare la studiu au fost considerate doar persoanele cu reședința la
adresa/gospodăria selectată; persoanele aflate în vizită nu au fost considerate ca fiind eligibile.
În cazul în care persoana eligibilă nu a fost acasă, operatorul de teren revenea mai târziu (numărul maxim de
vizite fiind 3, după a treia încercare nereușită de a contacta respondentul, operatorul nu a mai revenit la
aceeași gospodărie). Fiecare contact a fost înregistrat în fișele de traseu ale operatorilor (unde, totodată a fost
înregistrat rezultatul fiecărui contact).
Colectarea datelor
În cazul în care operatorul contacta persoana eligibilă, în urma prezentării scopului și obiectivelor studiului și
a informațiilor vizate prin chestionar, a fost solicitată consimțământul informat al acesteia. Operatorii de
teren au utilizat un set de instrucțiuni standard în comunicarea cu persoanele chestionate pe tot parcursul
chestionării.
În colectarea datelor a fost implicată o echipă formată din 30 operatori. Toți operatorii care au colectat date
pentru această cercetare erau de sex feminin. Înainte de lucru în teren operatorii au fost instruiți. Pe
parcursul instruirii, operatorilor de interviuri le este explicat scopul proiectului și le sunt explicate întrebările
și răspunsurile pre-codificate. De asemenea, aceștia sunt instruiți despre procedurile de marcare a
răspunsurilor și modalitatea de urmare a instrucțiunilor chestionarului.
Controlul calității și eliminarea riscurilor potențiale
Verificarea corectitudinii colectării datelor în studiul a fost realizată prin următoarele metode:
1. Verificarea calității și corectitudinii cercetării, verificarea în teren a 30% de rute și efectuarea vizitelor la
domiciliul subiecților pentru verificarea complexă a corectitudinii alegerii rutei și a selecției persoanei.
Procesul de verificare s-a efectuat prin selecția aliatoare a rutelor din lista de localități incluse în eșantion
(În procesul de verificare au fost alese aleatoriu rutele per fiecare operator în parte pentru a asigura
verificarea lucrului fiecărui operator de interviuri);
2. Contactarea telefonicăa 50% din persoanele incluse în studiu selectate aleatoriu (în afara respondenților
recontactați față în față). Modalitate respectivă a permis recontactarea a 611 de respondenți care au
confirmat participarea la studiu. Conform procedurilor interne au fost verificate telefonic 50% dintre
chestionarele efectuate de fiecare operator. În cazul în care erau identificate tendințe / cazuri suspecte la
un operator, au fost telefonate 100% dintre chestionarele acestuia;
3. Examinarea tuturor fișelor, contactarea telefonică a fișelor „suspecte”
32
2.2.2.2 Focus grupuri și interviuri semi-structurate cu femei

Au fost realizate 8 discuții în grup și 7 interviuri aprofundate, la care au participat un număr de 51 de femei
cu vârsta 25-61 ani. Femeile care au participat în studiul calitativ au avut caracteristicele demografice
prezentate în tabelul de mai jos:
Distribuția participanților la discuțiile în grup

Vârstă Total Grand
Tip Localitate Studii
25-35 36-50 50+ Total
Medii / sau mai jos 36 2 2 - 4
Chișinău 10
Profesionale sau mai sus 37 2 2 2 6
Au participat
Urban fără Medii / sau mai jos 1 2 2 5
la screening 10
Chișinău Profesionale sau mai sus 2 2 1 5
Rural Medii / sau mai jos 1 3 2 6 6
Medii / sau mai jos 2 1 1 4
Chișinău 10
Nu au Profesionale sau mai sus 2 3 1 6
participat la Urban fără Medii / sau mai jos 2 2 3 7
10
screening Chișinău Profesionale sau mai sus 1 2 - 3
Rural Medii / sau mai jos 2 1 2 5 5
2.2.2.3 Interviuri semi-structurate cu lucrători medicali

Au fost efectuate interviuri aprofundate cu 40 de medici și asistenți medicali (femei și bărbați) implicați în
diverse etape ale programului de prevenire a cancerului de col uterin: medici de familie, asistenți medicali din
echipa medicului de familie, ginecologi, oncologi, citologi, histopatologi. Medicii invitați să participe la studiu
(medicii de familie și medicii specialiști) au provenit din diverse orașe: mari, mici; precum și din sate (medici
de familie și asistenți medicali).
Distribuția interviurilor în profunzime cu personalul medical

Mediu
Specialist Total
Chișinău Alte orașe Rural
Medici de familie 5 5 5 15
Asistenți medicali 2 1 2 5
Ginecologi / ginecologi colposcopiști 5 5 - 10
Oncologi 2 3 - 5
Citologi 2 1 - 3
Histopatologi 1 1 - 2
2.2.2.3 Interviuri semi-structurate cu experți în politici de sănătate

Au fost realizate de asemenea și 15 interviuri individuale cu experți în politici de sănătate (femei și bărbați)
implicați în mod particular în coordonarea implementării Strategiei naționale de prevenire și control a bolilor
netransmisibile 2012-2020, Programului național de control al cancerului 2016-2025, Planului de acțiuni de
creștere a capacităților în implementarea screeningului de col uterin 2016-2018: experți de la nivelul
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale de Sănătate Publică, a Institutului
Mamei si Copilului/ Unității de Coordonare a Screeningului Cervical, Institutului Oncologic și altor instituții
relevante, implicate în realizarea screeningului cervical. Fiecare participant la studiu a semnat formularul
privind acordul informat înainte de a oferi informații, confirmând astfel acordul de a participa în cadrul
studiului.
36
Prin studii “medii sau mai jos” se presupune că respondentul nu are studii sau a finalizat o instituție de învățământ precum
școala primară, gimnaziu, școală medie sau liceu.
37
Prin studii ”profesionale sau mai sus” se presupune că respondentul a finalizat o instituție de învățământ precum o școală
profesională, colegiu, universitate sau are studii post-universitare.
33
2.3 Metode de analiză a datelor

La interviul structurat: analiză numerică/cantitativă; dincolo de analiza pe frecvențe și procente, datele
permit identificarea unor diferențe semnificative între grupuri prin testul chi2, comparații între medii prin
testul t, dar și identificarea unor posibili predictori pentru intenția și comportamentul de screening. Pentru
analiză a fost folosit programul SPSS.
La interviurile semi-structurate: analiză tematică de conținut de tip inductiv-deductiv, cu identificarea

temelor majore și sub-temelor (ex. conștientizare și cunoștințe despre screeningul cervical; percepția
serviciilor de screening cervical). Temele au fost interpretate în context național.
Calcularea indicatorului integrat ”satisfacția femeilor privind accesibilitatea și calitatea serviciilor de

screening cervical” a fost calculată luând în considerare răspunsurile respondenților la două întrebări. A fost
calculat numărul femeilor care au indicat că sunt satisfăcute (au oferit note de 5 sau 4 pe o scală de la 1 la 5,
unde 5 foarte satisfăcută și 4 – satisfăcută) atât de accesibilitatea, cât și de calitatea serviciilor de screening
cervical.
A fost realizată sumarizarea sintetică a rezultatelor, cu elaborarea concluziilor și a unui set de recomandări în
baza rezultatelor.
2.4 Acordul etic și confidențialitatea datelor

Pentru cercetare a fost obținut consimțământul informat al fiecărui respondent înainte de participarea la
studiu. Fiecare participant a fost informat verbal și în scris prin formularul de acord / consimțământul
informat despre obiectivele cercetării și condițiile de participare la studiu. Fiecare respondent a fost informat
că participarea la studiu este voluntară și că respondentul se poate retrage din studiu în orice moment, că
răspunsurile sale vor fi confidențiale și anonime, că participarea la studiu nu îl va expune la niciun fel de risc
fizic, psihologic, sau social. În cazul acceptării participării, respondentul a semnat formularul de acord /
consimțământul informat. În cazul refuzului de a participa la studiu, intervievatorul părăsea gospodăria și
selecta un nou respondent conform procedurii descrise mai sus.
Răspunsurile oferite de respondent sunt tratate ca strict confidențiale și anonime, iar numele respondenților
nu este înregistrat. Detaliile de contact au fost utilizate doar pentru asigurarea calității colectării datelor.
34
Capitolul III: Rezultatele studiului în rândul populației de femei 35
CAPITOLUL III: REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI

DE FEMEI
3.1 Rezultatele studiului pentru populația de femei
3.1.1 Date socio-demografice ale eșantionului de femei
Figura 3.1.1: Caracteristici socio-demografice ale eșantionului, N=1226, %
25-35 35 În sondaj au participat 1226 femei, caracteristicile

Vârstă
36-45 21 socio-demografice al respondenților sunt

46-55 19
prezentate în Figura 3.1.1.
56-61 25
Mediu
Urban 49
Rural 51 Grupul - țintă al studiului au fost femeile cu vârsta
Moldoveană/ Română 87 de 25-61 de ani, iar vârsta medie a eșantionului
Rusă 4 este de 43 de ani.
Etnia
Ucrainiană 3
Găgăuză 5 Majoritatea femeilor (87%) care a participat în
Alte etnii 1 studiu s-a identificat cu etnia Moldovenească/
Primare sau mai putin 3
Română, 5% au spus că sunt de etnie Găgăuză, iar
Educație
Medii 28
Profesionale
4% s-au declarat de etnie Rusă.
46
Superioare 23
Angajată (salariat) 50 Cele mai multe dintre femei (46%) au studii
Neangajată, nu caută 19 profesionale 38 sau medii 39(28%), iar 23% au
Pensionară 12 declarat că au studii superioare.
Ocupația
Angajată pe cont propriu 7

Șomer înregistrat 7 Din total de eșantion 57% au afirmat că sunt
Studentă 1 angajate în câmpul muncii, pe când 26% au spus
Alta 4
că sunt neangajate și 12% - că sunt pensionare.
Celibatară/Necăsătorită 9
Statut marital
Concubinaj 4
Căsătorită 72 Aproape trei pătrimi dintre femeile intervievate
Divorţată/ Separată 7 au spus că sunt căsătorite, iar 86% declară că au
Văduvă 8 cel puțin un copil.
Niciunul 14
Unul 26 În același timp, 79% dintre femei au afirmat că
Copii
Doi 39 gospodăria în care trăiesc are un nivel de

Trei 16
prosperitate/venit mediu, iar 17% au descris
Mai mult de trei 5
Ortodoxa
gospodăria drept săracă sau foarte săracă.
96
Statu economic Religie
Minoritara 3
Ateista 1
Foarte bogată 0
Bogată 4
Medie 79
Săracă 15
Foarte săracă 2.3
Prin studii profesionale se subînțelege că respondentul a absolvit o școală profesională sau un colegiu.
38
Prin nivel de studii mediu se subînțelege că respondentul a finalizat o instituție de învățământ precum gimnaziul, școala
39
medie sau liceul.
35
3.2 Opinia femeilor despre starea proprie de sănătate
Dintre femeile de 25-61 de ani, cele mai multe consideră că starea lor de sănătatea este bună și foarte bună
(50%), sau nici bună nici rea (37%). În același timp, 13% dintre femei au declarat că își percep starea de
sănătate drept rea sau foarte rea.
Figura 3.2.1: Opinia despre starea de sănătate, N=1226, %
Foarte bună 9
Bună 41
Nici bună nici rea 37
Rea 11
Foarte rea 2
31% dintre femeile care au participat la studiu au spus că au fost diagnosticate cu o boală cronică, iar 3% au
declarat că au o dizabilitate fizică, sau mintală. Cele mai multe dintre femeile diagnosticate cu o boală cronică,
au afirmat că suferă de tensiune arterială ridicată (24%), diabet zaharat (14%) și pancreatită (6%).
Figura 3.2.2: Diagnostic medical autoraportat, Figura 3.2.3: Dizabilitatea autoraportată,

N=1226, % N=1226, %
3
31
Da
Nu Da
Nu
69
97
3.3 Accesul la serviciile medicale
Din totalul eșantionului de femei de 25-61 de ani, 69% au afirmat că sunt asigurate în cadrul sistemului de
asigurare obligatorie de asistență medicală, iar 87% - că sunt înregistrate pe listele unui medic de familie.
Dintre femeile asigurate, 95% au spus că sunt înregistrate pe lista unui medic de familie, iar dintre femeile
neasigurate, 70% au specificat că, de asemenea, sunt înregistrate pe lista unui medic de familie.
Figura 3.3.1: Ponderea persoanelor asigurate și Figura 3.3.2: Ponderea persoanelor înregistrate pe
neasigurate, N=1226, % listele unui medic de familie, N=1226, %
1
2
11
30
Da
Da Nu
Nu Nu știu
Nu știu
69
87
36
În majoritatea vastă a cazurilor, femeile se adresează la medicul de familie care deservește sectorul unde
locuiesc. Totuși, 7% declară că merg la un medic recomandat de către o cunoștință, iar 3% spun că aleg
medicul la întâmplare.
Figura 2.3.3: Modul de alegere al medicului de familie de către persoanele aflate pe lista unui medic de
familie, N=1063, %
Este medicul care deservește
90
sectorul unde locuiesc
La recomandarea unui
7
prieten/unei rude
La întâmplare 3
Alta 0
Nu ştiu/nu îmi amintesc 1
Din cele relatate de către respondente, 81% din medicii de familie la care acestea se adresează sunt femei. În
același timp, 27% dintre femei au remarcat că preferă ca medicul de familie să fie de sex feminin, iar 69% au
spus că pentru ele nu contează sexul medicului generalist care le consultă.
Figura 3.3.4: Sexul medicului de familie, Figura 3.3.5: Preferința în ceea ce privește sexul
N=1063, % medicului de familie, N=1226, %
3
2
17
27
Prefer un bărbat
Bărbat
Prefer o femeie
Femeie
Nu contează
Nu știu/ Nu răspund
69
81
Cele mai multe dintre femei au solicitat o examinare medicală în ultimul an (57%), sau acum 1-2 ani (27%).
Însă, 16% declară că au avut un examen medical mai demult decât 2 ani în urmă.
Figura 3.3.5: Ultima verificare medicală, N=1226, %
în ultimul an 57
acum 1-2 ani 27
acum 2-5 ani 11
mai mult de 5 ani 5
În caz de probleme de sănătate, 95% dintre femeile intervievate spun că se adresează unui medic. În mare
parte (70%), femeile se adresează medicului de familie. Adițional, 12% au afirmat că se adresează direct unui
medic specialist din cadrul centrului de sănătate raional sau municipal, 7% merg la medicii specialiști din
cadrul instituțiilor private, iar 6% se adresează medicilor specialiști din spitalele publice.
37
Figura 3.3.6: Adresabilitate în caz de probleme de sănătate, N=1226, %
La medicul de familie 70
La medicul specialist din centrul de sănătate/raional/municipal 12 95% se
La un medic specialist din cadrul unei institutii medicale private 7 adresează
La medicul specialist din cadrul unui spital public 6 la medic
La medicul naturist/ homeopat .2
Nu mă adresez nimănui şi mă tratez (lecui) singură 2
La prieteni / cunoscuți medici 1
Caut pe Internet .5
La rude / prieteni fără calificare medicală .4
Ignor problema (aștept să treacă de la sine) .2
La altcineva, vă rugăm să precizaţi 1
Decizia privind unde să meargă/cărui lucrător medical să se adreseze pentru a obține o consultație medicală,
în cazul a 36% dintre femei este determinată de posibilitatea de a se adresa la locul unde sunt înregistrate la
medicul de familie, pentru a primi servicii oferite în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală.
Concomitent, 32% spun că alegerea medicului, este determinată de încrederea că vor primi asistența
necesară. Pentru 14% criteriul principal în alegerea locului de adresare la medic este proximitatea față de
locul de trai, iar pentru 13% - satisfacția față de serviciul medical.
Figura 3.3.7: Motivele principale de a apela la un anumit serviciu / specialist atunci când există o problemă de
sănătate, N=1226, %
Este locul unde sunt înregistrată la medicul de familie pentru a mi

36
se acorda asistență medicală în cadrul asigurarilor
Am încredere că voi primi asistența (ajutorul) necesar 32
Este locul/ specialiștii unde pot ajunge cel mai uşor pentru a
14
beneficia de servicii medicale
Sunt multumită de cum s-au purtat cu mine anterior 13
Alte locuri sunt prea aglomerate/ ar trebui să stau la coadă 3
Am relaţii/cunoştinţe acolo 2
Altele 1
Trei pătrimi din femeile de 25-61 de ani se adresează unui specialist ginecolog pentru o examinare, sau o
consultație ginecologică. În același timp, un sfert se adresează medicului de familie pentru o astfel de
consultație.
Cele mai multe dintre femei (44%) se adresează ginecologului din centrul de sănătate raional/municipal
pentru examinare ginecologică. 19% dintre respondente se adresează ginecologului din cadrul unui spital
public, iar 10% - ginecologului din instituțiile private.
38
Figura 3.3.8: Adresabilitatea pentru examinare ginecologică, N=1226, %
Ginecologului din centrul de sănătate raional/municipal 44

Medicului de familie 26
Ginecologului din cadrul unui spital public 19
Ginecologului din cadrul unei instituții medicale private 10
Altcuiva 1
61% dintre femeile de 25-61 de ani au afirmat că fac examene ginecologice o dată pe an sau mai des. În
același timp, 24% spun că ele consultă medicul ginecolog o dată la 2-5 ani, iar 8% fac examinări ginecologice
mai rar decât o dată la 5 ani.
Figura 3.3.9: Frecvența examenelor ginecologice, N=1226, %
Mai des de o dată pe an 21

O dată pe an 40
O dată la 2-5 ani 24
Mai rar de o dată la 5 ani 8
Din totalul eșantionului, 11% au precizat că au suferit o procedură de extirpare a uterului. Probabilitatea de a
fi avut o asemenea intervenție crește odată cu vârsta, femeile cu vârsta între 56-61 de ani au spus în proporție
de 22% că au avut o operație de extirpare a uterului.
Figura 3.3.10: Ponderea femeilor care au suferit o extirpare a uterului, N=1226, %
11
Da
Nu
89
Opinii despre experiențele de accesare a serviciilor ginecologice

Femeile raportează diferite experiențe privind examinarea ginecologică. În mare parte, se observă că în
zonele urbane femeile se adresează mai frecvent specialistul ginecolog decât în zonele rurale unde vizitarea
acestui specialist este efectuată mai des în urma îndrumării/ referirii de către medicul de familie. Mai mult
decât atât, femeile din zonele rurale, care nu au participat la screeningul cervical, au afirmat în mare parte că
apelează mai rar la examinări ginecologice și că, în afara perioadei de sarcină, nu le-au fost efectuate teste
ginecologice. În acest grup, se remarcă un nivel redus de conștientizare a necesității examenelor ginecologice
preventive. Astfel, se observă că sunt femei care aleg să nu meargă la ginecolog, dacă nu sunt încurajate de
medic. Aceste respondente au spus că simt frică și intimidare când merg la ginecolog și din acest motiv evită
consultațiile acestui specialist, pe cât este posibil.
39
Femeile din mediul urban se adresează ginecologului mai des. O jumătate dintre femeile din mediul urban
care au participat la studiul calitativ se adresează medicului ginecolog minim o dată în an pentru examenul
profilactic. Mai multe dintre femei au spus că practică să meargă la ginecologii care le-au fost recomandați
mai devreme și la care se examinează de mai mult timp. Astfel, femeile din mediul urban au afirmat că,
pentru ele, calitatea serviciilor ginecologice contează foarte mult și acestea preferă să meargă la medici în
care au încredere, chiar dacă uneori trebuie să meargă la instituțiile private.
Potrivit unor femei, o dificultate legată de examinările ginecologice constă în necesitatea îndrumării/ referii
din partea medicului de familie. Unele femei s-au arătat nemulțumite, deoarece trebuie să obțină atât
programare la medicul de familie, cât și la medicul ginecolog.
Sumar: Accesul la serviciile medicale

Circa 69% dintre respondente afirmă că sunt asigurate în cadrul sistemului de asigurare obligatorie de
asistență medicală, iar 87% - că sunt înregistrate pe listele unui medic de familie. Majoritatea persoanelor
aflate pe lista unui medic de familie (90%) sunt înscrise la medicul care deservește sectorul unde
respondenții sunt domiciliați. 43% dintre femeile intervievate susțin că ultima verificare medicală a avut
loc mai demult decât un an în urmă. În același timp, 39% dintre femei spun că fac un examen ginecologic
mai rar decât o dată pe an. În cazul unor probleme de sănătate 95% dintre respondenți se adresează la
medic, dintre care cei mai mulți - la medicul de familie (70%). În cazul necesității unei verificări
ginecologice, 26% dintre femei continuă să se adreseze la medicul de familie, iar 63% - la ginecologul din
cadrul unei instituții de stat. Cota femeilor care afirmă că au suferit de o extirpare a uterului reprezintă
11%.
În cadrul cercetării calitative a fost constatat că femeile din mediul rural se adresează mai rar
ginecologului, atât din cauza că ajung la acesta doar după referirea de către medicul de familie, cât și din
cauza că se simt intimidate. În contrast, femeile din mediul urban conștientizează importanța vizitării unui
medic ginecolog, acestea sunt nemulțumite de faptul că pentru a ajunge la un ginecolog trebuie să se
programeze inițial la medicul de familie.
3.4 Satisfacția privind serviciile medicale
În mare parte, femeile care sunt înscrise pe lista unui medic de familie sunt mulțumite și foarte mulțumite
(66%) de serviciile acestuia. Totuși, un sfert dintre femei evaluează nivelul satisfacției cu serviciile medicale
ca fiind mediu, iar 7% sunt nemulțumite de acestea.
Figura 3.4.1: Satisfacția privind serviciile oferite de medicul de familie, în rândul femeilor înscrise pe lista
unui medic de familie, N=1063, %
Foarte mulțumită 14
Mulțumită 52
Mediu 26
Nemulțumită 5
Total nemulțumită 2
40
Opinii privind barierele în interacțiunea cu sistemul medical

Indiferent de zona de reședință, femeile menționau că o problemă majoră este perioada lungă de așteptare
pentru obținerea unei consultații medicale în baza unei programări. Mai multe persoane au criticat faptul că,
deși au poliță de asigurare, nu se adresează și nu beneficiază de serviciile oferite în cadrul sistemului de
asigurare obligatorie de asistență medicală, deoarece au nevoie de investigații sau consultații mai rapid decât
acestea se oferă. O treime dintre femei au indicat că s-a întâmplat ca perioada de așteptare pentru o
investigare să fi fost mai mare de câteva săptămâni, iar starea de sănătate nu le permitea să aștepte, acestea
fiind nevoite să se adreseze la clinici private.
O femeie a spus că, la centrul de sănătate orășenesc la care merge, deși avea programare la 9 dimineața, putea
fi consultată la 14.00. Ea explică faptul că, din câte observa, foarte multe persoane sunt consultate fără
programare și fără a urma rândul. Persoanele din localitățile rurale au menționat că pot merge la medic fără
programare pentru a accesa serviciul rapid. Femeile din Chișinău aleg să se adreseze în clinici private unde
pot programa o consultație mai devreme.
Respondenții din unele raioane afirmă că motivul pentru care programările durează mult timp constă în
numărul redus de personal medical. În privința ginecologilor, s-a menționat că numărul acestora este redus în
unele orașe și aceștia cumulează funcții activând atât în spitale cât și policlinici. Din aceste motive
programările la acești specialiști durează mai mult timp și consultațiile sunt efectuate în grabă. O altă
problemă menționată de respondenți a fost birocrația pe care medicii pierd mult timp care ar putea fi acordat
pacienților.
Ar fi de dorit să fie mai mult timp liber pentru medici și pacienți, permanent trebuie o grămada de-a
documentație, de înregistrări... nu reușești practic să stai de vorbă sau să spui ceva.
Respondenții consideră că consultațiile efectuate în grabă au un impact asupra calității concluziilor medicale
și asupra încrederii în diagnostic.
Mai aveam niște întrebări să adresez, dar mi-a spus ”mai repede că următorul trebuie să intre”. La clinica
privată mi-a explicat de la și până la calm. De 10 ori eram să întreb de 10 ori îmi explica.
Femeile au menționat despre atitudinea brutală a unor lucrători medicali unde pacienții sunt tratați
depersonalizat și, câteodată, înjositor. Din cauza experiențelor negative pe care le-au avut în interacțiunea cu
sistemul medical public, mai multe femei au renunțat la serviciile acestuia, deși sunt asigurate în cadrul
sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Prefer totuși să achit un pic mai mult, dar să am o atitudine care merită banii dați.
Opinii despre satisfacția privind serviciile medicale
Pe parcursul unor discuții, a fost evidentă tema neîncrederii în nivelul de expertiză al medicilor. În mare
parte, neîncrederea este provocată de experiențe în care tratamentele nu erau efective, sau de situații în care
mai mulți specialiști ofereau opinii diferite față de diagnostic și tratament. Respondentele au relatat
experiențe similare atât în legătură cu medicii de familie, cât și medicii ginecologi.
Te duci la un medic, îți spune într-un fel, te duci la alt medic, îți spune altfel. Nici nu știi pe cine, pe care și cum să-
l crezi. Dacă am ceva serios, niciodată nu apelez doar la un medic.
În câteva discuții s-a reliefat tema neîncrederii în tratamentul prescris de medici, din motiv de suspiciune că
medicii ar avea ”înțelegeri” cu companiile farmaceutice sau anumite farmacii pentru a prescrie medicamente
mai scumpe.
41
În unele zone rurale, femeile au spus că nu se adresează la serviciile medicale raionale sau din orășelele mici
deoarece nu le place atitudinea medicilor față de femeile din sate. Acestea susțin că medicii nu le iau în serios,
le înjosesc și sunt aroganți. În acest caz, femeile au spus preferă personalul medical din orașele mai mari unde
atitudinea este mai bună și unde pot primi explicații într-un limbaj simplu și pe înțeles.
Față de cum sunt ai noștri, acolo la Chișinău sunt mai buni, sunt mai atenți, sunt mai, nu știu, unde nu am fost,
am fost primită peste tot, nu am fost respinsă, nu au vorbit brutal, mi-au explicat tot liniștit.
Există opinii precum că atitudinea proastă a lucrătorilor medicali este cauzată, pe de o parte, de faptul că
puțini consumatori de servicii medicale își revendică dreptul la servicii de calitate și, pe de altă parte, de
faptul că nu există un control suficient de bun al modului de prestare a serviciilor medicale.
Noi, consumatorii de servicii, mai toți suntem foarte tăcuți, puțini care merg să ceară condica de reclamații,
propuneri, recomandări, servicii. La noi toată lumea tace, pentru că așa e mai simplu, mai repede, mai ieftin.
În același timp, unele femei au menționat că au avut experiențe pozitive cu medicii de familie. De cele mai
dese ori, aceste femei spuneau că au identificat medicul în cauză prin recomandare.
Opinii privind satisfacția față de serviciile ginecologice
În mare parte, femeile sunt mulțumite de experiențele pe care le-au avut din interacțiunea cu ginecologii.
Însă, unele femei au menționat că, pe parcursul examenului ginecologic, nu le-au fost prezentate suficiente
informații precum diagnosticul sau tratamentul necesar.
Îți dă rețeta și du-te și cumpără și vezi singură cum trebuie să faci procedura.
Unele femei au evidențiat faptul că sunt investigații ginecologice care sunt prestate fără o bună comunicare și
consiliere, medicul adresând foarte puține întrebări sau oferind puține explicații.
Dialoguri nu sunt, pur și simplu te-ai ridicat, a făcut ce a trebuit să facă, ți-a spus că cobori, minim de cuvinte.
Spre deosebire de femeile din Chișinău, femeile din localitățile rurale sau orașe mici au menționat despre
lipsa de echipament / consumabile și necesitatea procurării acestora de către pacient.
Parcă este tot gratis, dar când te uiți - oglinda plătești, mănuși plătești. Nu înțeleg.
Femeile din afara capitalei au mai menționat că încăperile în care au loc examinările necesită reparație, sau
sunt dotate cu echipament și mobilă veche. A fost menționat că biroul pentru examinare și consultații
ginecologice nu are un spațiu de examinare intim care face femeile să nu se simtă confortabil.
Femeile din zonele rurale au exprimat reticențe puternice ca examinarea ginecologică să fie realizată de către
un specialist bărbat. Unele femei au recunoscut că evită medicul de sector care este bărbat și merg la
specialiști de sex feminin.
De dorit când te duci la medic ginecolog să fie o femeie, dar așa, medicul nostru este un bărbat și, să vă spun
cinstit, nici nu te-ai duce la el, ți-i rușine, te simți incomod.
Opinii despre plățile informale pentru serviciile medicale
În aproape toate discuțiile de grup s-a remarcat discursul plăților informale. Pe de o parte, trebuie menționat
faptul că plățile informale sunt tratate de către unii respondenți ca o ”tradiție” – o practică implicită, pe care
aceștia o urmează fără să le fie cerută. Pe de altă parte, unii respondenți au afirmat că li s-au cerut direct sau
indirect plăți informale. Unele respondente au afirmat că fără plăți, unii medici au o atitudine indiferentă sau
negativă.
42
Dacă le dai bani, e gata, alt comportament.

Unele femei consideră că plățile informale sunt cerute sau oferite în cazurile când consultația este efectuată
fără programare, sau este oferită de un alt medic decât medicul de sector.
S-a cerut că ne-a întrebat dacă suntem de pe sector și am spus că nu, dar am venit pentru că aveam nevoie
urgent, și deja am dat, decât să umblu o lună acolo.
În unele locuri plata este scrisă conform, să spunem așa ”Regulamentului Intern al Medicului”, în care ulterior
medicul scrie cu creionul suma, conform investigațiilor care le oferă iată așa sumă de bani și tu dai 100 de lei și
el spune ”Stați un pic, conform acestui regulament, iată aici scrie” și acolo scrie 300 de lei cu creionul.
Sumar: Satisfacția privind serviciile medicale

Majoritatea femeilor în scrise pe lista unui medic de familie (66%) sunt mulțumite de prestația acestuia.
În studiul calitativ cea mai des menționată barieră de a interacționa cu serviciile medicale publice a fost
perioada lungă de așteptare. Au fost menționate nemulțumiri vizavi de serviciile medicale precum:
nerespectarea orarului programărilor, consultațiile scurte efectuate în grabă, atitudinea brutală a unor
angajați, lipsa personalului suficient pentru a face față fluxului de pacienți.
Alte motive de nesatisfacție privind serviciile medicale au fost: neîncrederea în tratament cauzată fie de
tratamente care nu au adus efect, fie de ”interesele” medicilor de a prescrie anumite preparate. Totodată,
au fost menționate: contraziceri dintre diagnosticările făcute de diferiți medici, suspiciunile de ”înțelegeri”
a medicilor cu companiile farmaceutice în scopul prescrierii unor preparate mai scumpe. Femeile din rural
au menționat că se simt înjosite în instituțiile din orașele mici și preferă să meargă la centrele medicale din
orașele mari sau Chișinău.
Nemulțumirile față de serviciile ginecologice au fost următoarele: lipsa comunicării suficiente (explicării
tratamentului) dintre medic și pacient. Au fost menționate lipsa echipamentului / consumabilelor,
încăperile care nu asigură spațiu de examinare intim și faptul că unii specialiști sunt de sex masculin – fapt
care incomodează unele persoane.
Plățile informale sunt tratate de respondenți ca fiind o ”tradiție” pe care unele persoane le urmează fără ca
medicul să o ceară. Totodată, unele persoane susțin că medicii au o atitudine indiferentă sau negativă dacă
nu li se oferă plăți informale. Unele persoane susțin că plățile informale sunt oferite când consultația este
efectuată fără programare sau la un alt medic decât medicul de pe sector.
3.5 Cunoștințe despre prevenirea cancerului de col uterin

Dintre femeile care au participat la studiu, 47% au afirmat că au auzit de testul Papanicolau. În întrebarea
adresată femeilor, pe lângă denumirea de test Papanicolau, au fost incluse denumirile de ”test citologic”, ”test
la cancer”, ”frotiu la cancer” și ”test de screening cervical”.
Figura 3.5.1: Ponderea persoanelor care au auzit și care nu au auzit despre testul Papanicolau, N=1226, %
5
47 Da
Nu
48 Nu ştiu
43
Tabel 3.5.1: Caracteristici socio-demografice asociate cu cunoștințele despre testul Papanicolau, N=1226, %
Cunosc despre Vârsta
test 25-35 36-45 46-55 56-61
Da 56 59 49 33
Nu 44 41 51 67
X2=48.9, df=3, p<.001
Cunosc despre Mediu

test Urban Rural
Da 55 44
Nu 45 56
X2=13.9, df=1, p<.000
Cunosc despre Statut marital

test Celibatară Concubinaj Căsătorită Divorțată Văduvă
Da 37 49 55 41 24
Nu 63 51 45 59 76
X2=43, df=4, p<.000
Etnie
Cunosc despre
Moldoveană/
test Rusă Ucraineană Găgăuză Alte etnii
Română
Da 51 50 34 28 46
Nu 49 50 66 72 54
X2=14.6, df=4, p<.005
Cunosc despre Nivel de educație

test Primare Medii Profesionale Superioare
Da 19 43 46 67
Nu 81 58 54 33
X2=53.1, df=3, p<.000
Cunosc despre Ocupație

test Neangajată Angajată Pensionară
Da 48 54 30
Nu 52 46 70
X2=28.1, df=2, p<.000
Cunosc despre Nivel de bunăstare

test Bogată Medie Săracă
Da 48 54 26
Nu 52 46 74
X2=54.7, df=2, p<.000
Analiza tabelelor de contingență (Tabel 2.5.1) indică faptul că femeile tinere și cele cu vârstă medie, femeile
căsătorite, cu studii superioare, care sunt angajate și au cel puțin o stare financiară medie raportează în
ponderi mai mari că au auzit despre testul Papanicolau. În comparație, femeile cu vârsta de peste 56 de ani,
cele din mediul rural, care sunt de etnie Ucraineană, Găgăuză sau de alte minorități, femeile care sunt
pensionare, precum și cele din gospodării cu venit redus, raportează mai frecvent că nu au auzit despre testul
Papanicolau.
Răspunsurile persoanelor care

au auzit despre testul Papanicolau – 47% (N=575)
82% dintre femeile care au auzit despre testul citologic, au depistat corect scopul acestui test. Totuși, o
pondere de 18% nu cunosc scopul real al testului, 11% au spus că nu cunosc pentru ce se face testul, iar 7%
au indicat că testul depistează infecții vaginale.
44
Figura 3.5.2: Ponderea persoanelor care au identificat corect scopul testului Papanicolau, N=575, %
de a preveni cancerul de col uterin 48 82%

cunosc
de a detecta/depista modificări ale celulelor
34 scopul
colului uterin
testului
de a detecta/depista infecţiile vaginale 7
nu ştiu 11
Puțin peste jumătate dintre femei a indicat corect modalitatea de prelevare a probei pentru testul citologic –
faptul că acesta presupune recoltarea unor celule din colul uterin. În același timp, 21% dintre femei consideră
că testul presupune o analiză generală pentru depistarea infecțiilor vaginale, 5% - că testul implică tăierea
unei mici părți a colului uterin și 5% - că acesta presupune doar examinarea vizuală a colului uterin.
Figura 2.5.3: Ponderea femeilor care au identificat corect modalitatea de prelevare a probei pentru testul
Papanicolau, N=575,%
recoltarea unor celule din colul uterin 52

analiza / frotiu pentru depistarea infecțiilor vaginale 21
tăierea unei mici părţi a colului uterin 5
examinarea vizuală a colului uterin al femeii 5
nu ştiu 14
altele 2
Dintre femeile care au auzit despre testul Papanicolau, cele mai multe (51%) cred că toate femeile, indiferent
de vârstă, trebuie să participe în screening. Totodată, 42% dintre femeile care au auzit despre test, știu că
acesta este indicat femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani.
Figura 2.5.4: Ponderea femeilor care au identificat corect grupul - țintă al screeningului cervical, N=575,%
toate femeile indiferent de vârstă 51

toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani 42
numai femeile cu vârsta peste 65 de ani 2
altele 1
toate fetele/femeile cu vârstă cuprinsă între 15 și 24 ani 0.2
nu ştiu 5
Datele demonstrează că cele mai multe dintre femei identifică greșit frecvența cu care trebuie făcut testul
Papanicolau (56%) sau declară cu nu o cunosc (10%). Astfel, o treime dintre femeile care cunosc despre test
știu că acesta trebuie făcut o dată la trei ani.
Figura 2.5.5: Ponderea femeilor care cunosc frecvența cu care trebuie făcut testul Papanicolau, N=575,%
o dată la 1 an 52
odată la 3 ani 34
o dată în viaţă 4
nu ştiu 10
Dintre femeile care cunosc despre existența testului Papanicolau, 47% știu că testul este gratuit.
45
Figura 3.5.6: Ponderea femeilor care cunosc că testul Papanicolau este gratuit, N=575,%
47 Cunosc
Nu cunosc
51 Nu știu
Ponderea cea mai mare a femeilor care cunosc despre test consideră că, pentru a solicita screeningul cervical,
este necesară adresarea la cabinetul ginecologului din centrul de sănătate raional. În același timp, doar 19%
dintre femei cunosc că pentru a face testul se pot adresa medicului de familie.
Figura 3.5.7: Ponderea femeilor care cunosc unde trebuie să se adreseze pentru a face testul Papanicolau,
N=575,%
La cabinetul ginecologului din centrul de sănătate

50
raional/municipal
La cabinetul medicului de familie 19
În cabinetul specializat pentru prelevarea frotiului citologic și
17
controlului profilactic din cadrul centrelor de sănătate
La cabinetul ginecologului din cadrul Spitalului Public 9
Altundeva 0.3
Nu știu 20
58% dintre femeile care cunosc despre testul Papanicolau spun că cancerul de col uterin poate fi prevenit în
toate cazurile sau în majoritatea cazurilor. Pe de altă parte, o pondere de 11% dintre femei cred că cancerul
de col uterin poate fi prevenit în puține cazuri, sau nu poate fi prevenit și, adițional, 11% declară că nu cunosc
dacă cancerul de col uterin poate fi prevenit.
Figura 3.5.8: Ponderea femeilor care cunosc despre eficacitatea testului Papanicolau, N=575,%
Poate fi prevenit în toate cazurile 12

Poate fi prevenit în majoritatea cazurilor 46
Poate fi prevenit în jumătate din cazuri 19
Poate fi prevenit în puține cazuri 7
Nu poate fi prevenit 4
Nu ştiu / nu răspund 11
Total eșantion
În cadrul studiului, toate femeile au fost întrebate dacă au auzit de serviciul gratuit de screening cervical. Din
tot eșantionul de studiu (N 1226), 24% au declarat că au auzit despre acest serviciu medical.
46
Figura 3.5.9: Ponderea femeilor care cunosc despre serviciul de screening cervical, N=1226,%
24
Da
Nu
76
Răspunsurile persoanelor care

cunosc despre serviciul de screening cervical – 24% (N=293)
Din toate femeile intervievate, care cunosc despre existența serviciului de screening cervical, 46% afirmă că
această examinare este posibilă a fi realizată la medicul ginecolog din cadrul centrelor de sănătate raionale,
sau municipale. În același timp, 35% cred că este posibilă adresarea la medicul de familie în vederea realizării
gratuite a screeningului cervical.
Figura 3.5.10: Cunoștințe despre serviciile medicale la care este posibilă efectuarea gratuită a screeningului
cervical, N=293, %
Medicului ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate

46
raional/municipal
Medicului de familie 35
Medicului ginecolog în cadrul unui spital public 13
La Institutul Oncologic 3
Altundeva 2
Cele mai multe dintre femei au aflat despre existența serviciului de screening cervical de la medicul de familie
(43%). Totodată, 36% dintre femeile care cunosc despre serviciul de screening de col uterin, au aflat despre
acesta de la ginecolog, iar 18% au auzit despre serviciu respectiv prin intermediul media. Trebuie evidențiat
că aproximativ un sfert dintre femei au auzit despre serviciul gratuit de screening de la unii membri ai
familiei sau de la prieteni.
Figura 3.5.11: Sursa de informare despre serviciul gratuit de screening cervical, N=293, %
De la medicul de familie/asistentă medicală 43

De la ginecolog 36
La radio, TV, ziar, revistă 18
De la o prietenă/un prieten 16
De la un membru al familiei 10
De la medicul oncolog 2
Nu am auzit de acest test până azi 2
Nu îmi aduc aminte 2
Alte surse 3
47
Opinii despre incidența cancerului de col uterin, riscul și cauzele apariției acestuia
Multe dintre femei și-au exprimat opinia că cancerul de col uterin este o maladie ce se dezvoltă asimptomatic
și care deseori este descoperită în stadiu avansat.
Cancerul este așa o boală că până la ultimele stadii lumea nici nu-l simte.
Mai mult de jumătate dintre femei își fac griji în legătură cu cancerul de col uterin. În mare parte, femeile sunt
îngrijorate, deoarece sunt de părerea că numărul de persoane diagnosticate cu cancer cervical crește.
Îmi fac griji, multă lume are cancer. Se aude și pe la televizor, și medicii spun că la multe femei acum se găsește.
Mai mult decât atât, au fost persoane care au afirmat că fiecare femeie este expusă riscului de apariție a
cancerului de col uterin. Din cauza fricii, mai multe femei ar prefera să fie supuse examinării citologice mai
frecvent.
Unele femei își fac griji în legătură cu cancerul din cauza lipsei încrederii în sistemul medical și eficacitatea
tratamentelor prescrise. În mediul rural, frica de cancer este amplificată de faptul că femeile percep că doar
persoanele cu un nivel de trai mai înalt își pot permite un tratament adecvat și au șanse de a trata cancerul. A
fost observat faptul că unele femei evită să se gândească la cancer, acestea susțin că gândurile despre o
anumită maladie, o pot provoca.
Dacă începi să te gândești la o boală anumită, atunci chiar într-adevăr poți să o ai. Trebuie să gândim mai
pozitiv, că tot de aici vine, de la negativ toate bolile.
Este important de a menționa că femeile au și convingeri eronate cu privire la cauzele cancerului și riscul
apariției acestuia. Una din cauzele apariției cancerului de col des menționate, este alimentația de proastă
calitate. Mai multe respondente au indicat că produsele alimentare nu sunt sigure, conțin aditivi, sunt
modificate genetic și sunt „poluate”.
Eu mai văd o cauză a cancerului, alimentația, că este tot poluat și organismul nostru nu poate să lupte. Și sunt
multe produse modificate genetic, și astea la fel tare mult influențează.
Există totodată și idea că cancerul apare la persoanele care au un sistem imun mai slab sau persoanele care
au boli cronice. În acest sens, câteva femei au spus că igiena personală și evitarea stresului sunt importante în
prevenirea cancerului. Unele femei au spus că există celule canceroase în orice organism și acestea se
dezvoltă odată ce corpul este slăbit de alte maladii sau infecții. Unele femei consideră că viața sexuală
începută timpuriu, sau numărul mare de parteneri sexuali ar putea cauza apariția cancerului de col uterin.
Unele femei consideră că nu au riscul dezvoltării cancerului de col uterin odată ce nimeni din rude nu a avut
cancer. Există păreri precum că dereglările de la nivelul sânilor pot produce schimbări în colul uterin și pot
duce la cancer în această zonă. Câteva femei au spus că au auzit că avorturile sau intervențiile cezariene
realizate greșit pot determina apariția cancerului de col uterin. În același timp, unele femei au spus că se tem
că dereglările hormonale ar putea fi un risc pentru apariția cancerului de col uterin.
Opinii despre posibilitatea tratării cancerului de col uterin

Majoritatea femeilor cred că, dacă cancerul de col uterin este depistat într-un stadiu incipient, există șanse de
tratare a acestuia. Totuși, aproximativ o treime dintre femeile intervievate sunt de părere că cancerul cervical
este o boală care nu poate fi tratată. Opinia acestora a fost formată în baza celor auzite despre cazurile de
îmbolnăvire cu cancer și în baza neîncrederii în capacitatea sistemului medical de a trata această maladie.
Dacă este undeva acolo scris că trebuie să ai cancer, înseamnă că el va fi, nu este sigur că testul îl va preveni.
Opinii despre screeningul cervical ca formă de prevenire a cancerului de col uterin

Majoritatea respondentelor consideră că, pentru îmbunătățirea prevenirii cancerului de col uterin, este
necesară îmbunătățirea educației în domeniul sănătății feminine și, în special, a adolescentelor. De asemenea,
s-a menționat că, dacă s-ar organiza campanii de informare privind screeningul cervical sau vaccinarea anti-
HPV, materialele utilizate în această campanie ar trebui să fie elaborate cu utilizarea statisticilor din Moldova,
48
și a istoriilor femeilor din Moldova. Respondentele afirmă personalului medical ar trebuie să încurajeze mai
mult examinările preventive.
Atât femeile care nu au făcut testul citologic, cât și cele care l-au trecut, au unele percepții și convingeri
greșite despre examinarea preventivă. Deseori, femeile care nu au făcut testul, nu cunosc care este scopul
acestuia și presupun că acesta este un test pentru depistarea infecțiilor bacteriene și virotice. Pe de altă parte,
în rândul persoanelor care au auzit despre test este adesea întâlnită percepția că screeningul cervical
depistează doar celulele canceroase. Foarte des, femeile menționau că scopul testului este de a ”depista
cancerul”. Pe parcursul discuțiilor în grup nu a fost menționat faptul că testul Papanicolau poate depista
schimbări pre-canceroase.
De asemenea, femeile care nu au efectuat testul de screening cervical consideră că acesta este indicat doar
dacă o femeie are simptomele bolii. Există părerea că acest test se face doar la Institutul Oncologic. Totodată,
este răspândită percepția că testul este realizat contra plată, iar unele femei evită examinările preventive care
sunt contra cost.
Când simți că ceva nu-i bine, atunci trebuie de făcut testul.
Sunt femei care consideră că testul Papanicolau este o procedură curativă, ce presupune o ”curățire” a
pereților uterului, ceea ce previne cancerul de col uterin. Chiar printre femeile care au făcut testul
Papanicolau, nu toate înțeleg modul în care este prelevată proba. În acest sens, unele femei consideră că
pentru test este tăiată o parte din țesut. Altele, nu cunosc ce presupune testul Papanicolau și cred că pentru
acesta este analizată o probă de sânge, iar testul depistează dacă în organism, în general, sunt celule
cancerigene.
Există percepții greșite în privința vârstei la care femeile trebuie să fie expuse screeningului. O parte dintre
femei consideră că în screeningul cervical trebuie implicate fetele care au început activitatea sexuală. În
același timp, în zonele rurale, femeile cu vârsta de peste 55 de ani sunt de opinia că testele ginecologice sunt
indicate doar persoanelor mai tinere, sau sexual active. Pe de altă parte, unele femei cu vârsta după 50 de ani
cred că testul Papanicolau este indicat mai mult femeilor în perioada de menopauză.
Multe dintre femei nu cunosc frecvența cu care trebuie făcut testul Papanicolau. Cele mai multe femei au spus
că testul trebuie făcut mai frecvent decât o dată la trei ani.
Cu cât mai des controlezi, cu atât mai bine.
Sunt femei care practică examinarea citologică în fiecare an - test pe care îl fac în clinicile private. Fiind
întrebate de reacția medicului în cazul solicitării testului Papanicolau în fiecare an, mai multe femei au spus
că medicul nu a avut o anumită reacție privind decizia menționată și a oferit îndreptare la examinare.
49
Sumar: Cunoștințe despre prevenirea cancerului de col uterin

Dintre femeile intervievate 47% au afirmat că au auzit despre testul Papanicolau. Dintre persoanele care
au auzit despre test 82% - afirmă că cunosc scopul testului, 42% - au afirmat corect că grupul țintă a
screeningului cervical sunt femeile cu vârsta de 25-61 ani, 34% - cunosc că testul trebuie făcut o dată la 3
ani și 47% - cunosc despre faptul că testul este gratuit.
Din total eșantion 24% dintre respondenți cunosc despre serviciul de screening cervical. 43% dintre acești
respondenți au aflat despre serviciu de la medicul de familie, iar 36% - de la ginecolog. Dintre persoanele
care cunosc despre serviciul de screening cervical 46% - cunosc că testul poate fi realizat la medicul
ginecolog din cadrul centrelor de sănătate raionale sau municipale.
Cercetarea calitativă a evidenția că multe femei consideră cancerul de col uterin o maladie care se dezvoltă
asimptomatic și care deseori este depistată în stadiul avansat. Majoritatea femeilor au spus că își fac griji în
legătură cu această maladie deoarece au auzit despre multe cazuri de cancer. Din cauza fricii mai multe
femei au spus că și-ar dori să fie supuse examinării citologice mai frecvent.
În cazul unor femei, frica de cancer este legată de neîncrederea în sistemul medical. Alte păreri susțin că
doar femeile cu venituri mai mari își pot permite tratamente adecvate. Unele persoane preferă să nu se
gândească la cancer considerând că gândurile despre cancer pot provoca această maladie.
Participantele la discuțiile în grup au menționat următoarele cauze ale apariției cancerului de col uterin:
alimentația proastă, imunitatea slabă, viața sexuală începută timpuriu sau numărul mare de parteneri,
predispunerea genetică a fiecărei femei, celulele canceroase existente în fiecare organism, avorturile și
dereglările hormonale și cele la nivelul sânilor.
Majoritatea femeilor din discuții consideră că depistat într-un stadiu incipient, cancerul de col uterin are
șanse de a fi tratat. Totuși, o treime dintre participantele la discuții consideră ca aceasta este o boală
incurabilă.
Opinia despre screeningul cervical
Măsurile de prevenire a cancerului de col uterin indicate în cadrul discuțiilor în grup au fost: educația
adolescentelor prin campanii de informare privind screeningul cervical, promovarea vaccinării anti-HPV și
încurajarea examinării preventive de către personalul medical.
În discuțiile în grup nu au fost persoane care au menționat că testul poate depista schimbări pre-
canceroase, iar testul de screening este considerat necesar pentru femeile care au simptome sau riscuri de
a se îmbolnăvi. Cel mai des persoanele menționau că testul are scopul de a ”depistarea cancerul” sau
infecțiile bacteriene și virotice. Chiar printre femeile care au făcut testul, nu toate înțeleg modul în care este
prelevată proba. În urma discuțiilor în grup au fost evidențiate că persoanele nu cunosc vârsta la care
trebuie efectuata testul și cât de des, în plus, există părerea că testul este contra cost.
3.6 Practica screeningului cervical în rândul populației feminine de 25-61 de ani
Dintre femeile de 25-61 de ani incluse în studiu, 35% au recunoscut că au făcut testul Papanicolau vreodată.
În scopul asigurării că respondenții au înțeles ce presupune testul Papanicolau, a fost citită o definiție a
procedurii acestuia și femeilor le-a fost comunicat scopul testului. În urma definiției, 36% dintre femei au
spus că au făcut testul.
50
Figura 3.6.1: Ponderea femeilor care declară că Figura 3.6.2: Ponderea femeilor care declară că au făcut
au făcut testul Papanicolau, N=1226, % testul, după ce au auzit descrierea testului, N=1226, %
6 5
35
36
Da
Da
Nu
Nu
Nu ştiu
Nu ştiu
59 59
Indicii chi-pătrat pentru tabelele de contingență demonstrează că sunt asocieri între apartenența la anumite
grupuri socio-demografice și efectuarea testului Papanicolau în trecut. Astfel, femeile de vârsta medie, cele
din mediul urban, care sunt căsătorite sau sunt în concubinaj, cu studii superioare, care sunt angajate și au o
stare financiară bună sau foarte bună, au o probabilitate mai mare să raporteze că au efectuat testul
Papanicolau vreodată.
Tabel 3.6.1: Caracteristicile socio-demografice asociate cu experiența de screening cervical, N=1226, %
Vârsta
Efectuare test
25-35 36-45 46-55 56-61
Da 38 49 44 24
Nu 62 51 56 76
X2=40.1, df=3, p<.000
Mediu
Efectuare test
Urban Rural
Da 43 33
Nu 57 67
X2=10.7, df=1, p<.001
Statut marital
Efectuare test
Celibatară Concubinaj Căsătorită Divorțată Văduvă
Da 22 40 42 38 15
Nu 78 60 58 62 85
X2=36.6, df=4, p<.000
Etnie
Efectuare test Moldoveană/R
Rusă Ucraineană Găgăuză Alte etnii
omână
Da 40 42 18 17 31
Nu 60 58 82 83 69
X2=17.02, df=4, p<.002
Studii
Efectuare test
Primare Medii Profesionale Superioare
Da 7 30 37 52
Nu 93 70 63 48
X2=46.3, df=3, p<.000
51
Ocupație
Efectuare test
Neangajată Angajată Pensionară
Da 33 45 17
Nu 67 55 83
X2=42.1, df=2, p<.000
Stare financiară
Efectuare test
Bogată Medie Săracă
Da 43 41 20
Nu 57 59 80
X2=31.04, df=2, p<.000
Tabelele de contingență demonstrează că există asocieri statistic semnificative între lipsa bolilor cronice,
prezența poliței de asigurare în cadrul sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală, examinările
medicale și ginecologice anuale și probabilitatea de a fi făcut testul Papanicolau. Astfel, femeile care nu au o
boală cronică sau o dizabilitate, femeile care au asigurare medicală, precum și cele care au efectuat examinări
medicale și ginecologice în ultimul an, declară în ponderi semnificativ mai mari că au făcut testul citologic.
Tabel 3.6.2: Asocierea dintre caracteristicile respondentelor privind sănătatea, statutul de asigurat, frecvența
de examinare medicală și experiența de screening cervical
Boală cronică %
Efectuare test
Da Nu
Da 31 59
Nu 69 41
X2=8.6, df=1, p<.003
Dizabilitate fizică/mintală %
Efectuare test
Da Nu
Da 28 38
Nu 72 62
X2=1.3, df=1, p<.248
Prezența poliței de asigurare %

Efectuare test
Da Nu
Da 40 34
Nu 60 66
X2=4.02, df=1, p<.045
Ultimul examen medical %

Efectuare test
În ultimul an Acum 1-2 ani Acum 2-5 ani Mai mult de 5 ani
Da 43 35 27 20
Nu 57 65 73 80
X2=20.3, df=3, p<.000
Examinări ginecologice %
Efectuare test Mai des de o dată Mai rar decât o dată
O dată pe an O dată la 2-5 ani
pe an la 5 ani
Da 46 46 30 25
Nu 54 54 70 75
X2=60.2, df=4, p<.000
Datele sondajului evidențiază că 7 persoane din 1226 au spus că nu au beneficiat de serviciul de screening
cervical atunci când l-au solicitat. Două dintre femei au spus că testul nu a fost efectuat din cauza lipsei de
echipament/consumabile necesare, iar alte două - deoarece în localitatea în care domiciliază lipsește un
medic sau asistent medical calificat să preleve proba pentru test.
52
Din eșantionul total de studiu, 27% din numărul total de femei care au participat în cadrul studiului au
declarat că testul Papanicolau le-a fost recomandat de către medicul de familie. În rândul femeilor care au
făcut testul, acest procent crește la 67%.
Figura 3.6.3: Recomandarea testului de către Figura 3.6.4: Recomandarea testului de către
medicul de familie, eșantion general, N=1226, % medicul de familie, femeile care au făcut testul,
N=440, %
7 4
27
29
Da
Da
67 Nu
Nu
67 Nu îmi amintesc
Nu îmi amintesc
Răspunsurile persoanelor care afirmă că

au făcut testul Papanicolau – 27% (N=440)
Datele demonstrează că dintre femeile care au făcut testul Papanicolau doar 25% s-au adresat către medicul
de familie sau asistentul medicului de familie. Cele mai mult dintre femeile care au făcut testul s-au adresat la
specialiști ginecologi din cadrul instituțiilor de stat (65%), iar 9% - la specialiști ginecologi din cadrul
instituțiilor private.
Figura 3.6.5: Adresabilitatea privind testul Papanicolau, N=440, %
Ginecologului din centrul de sănătate raional/municipal 48

Medicului de familie / asistentului medicului de familie 25
Ginecologului din cadrul Spitalului Public 17
Ginecologului din cadrul unei institutii medicale private 9
Altcuiva, vă rugăm să precizaţi 1
Nu ştiu 0.2
A fost evidențiat faptul că femeile au practici diferite legate de frecvența cu care efectuează testul de
screening cervical. Astfel, 30% dintre femeile care au făcut testul Papanicolau spun că fac testul o dată la trei
ani. În același timp, o pondere de 48% au afirmat că fac testul o dată la doi ani sau mai des, aceasta fiind mai
des decât frecvența recomandată.
Figura 3.6.6: Frecvența efectuării testului Papanicolau, N=440, %
O dată pe an 28
O dată la doi ani 20
O dată la trei ani 30
La fiecare 4-5 ani 6
Mai rar decît o dată la 5 ani 8
Nu ştiu 7
Potrivit celor relatate de femeile care au făcut testul citologic, 9% l-au efectuat mai mult decât 4-5 ani în
urmă, ceea ce reprezintă o frecvență mai redusă decât acea recomandată.
53
Figura 3.6.7: Perioada efectuării testului Papanicolau ultima dată, N=440, %
Cu 6 luni în urmă 26
Cu 1 an în urmă 35
Cu 2 ani în urmă 20
Cu 3 ani în urmă 8
4-5 ani în urmă 4
Peste 5 ani în urmă 5
Sondajul demonstrează că, deseori, femeile au efectuat testul Papanicolau atunc, când s-au adresat la medic
cu un alt scop. Astfel, potrivit femeilor, în 41% din cazurile când s-a prelevat testul citologic, femeile erau în
cadrul unei examinări ginecologice de rutină. Adițional, 22% au spus că au efectuat testul atunci când s-au
adresat medicului cu unele probleme ginecologice. De asemenea, 9% afirmă că au făcut testul atunci când au
apelat la serviciile de planificare familială, iar 8% - când erau însărcinate. Dintre toate femeile, doar 15% s-au
adresat anume cu scopul efectuării testului de screening cervical.
Figura 3.6.7: Motivul adresării la medic atunci când s-a efectuat testul Papanicolau, N=440, %
Pentru un examen ginecologic de rutină 41

Aveam unele probleme ginecologice 22
Special pentru a cere / face un test Papanicolau 15
Când am apelat la servicii de planificare familială 9
Eram însărcinată 8
Altele 3
De cele mai dese ori, inițiativa efectuării testului Papanicolau vine din partea lucrătorilor medicali. Potrivit
celor spuse de femei, cel mai des testul de screening cervical este sugerat de către personalul din cadrul
Asistenței Medicale Primare (40%). De asemenea, în aproximativ o treime din cazuri (36%), testul este
efectuat ca urmare a sfatului medicului ginecolog. Uneori testul este efectuat la inițiativa femeilor (22%).
Figura 3.6.8: Inițiativa efectuării ultimului test Papanicolau, N=440, %
Mi-a fost sugerat de ginecolog 36

Mi-a fost sugerat de către medicul de familie 25
Eu l-am cerut 22
Mi-a fost sugerat de către asistenta medicală a medicului de familie 15
Altcineva 1
Nu știu/nu îmi amintesc 2
Majoritatea femeilor (70%) afirmă că au făcut testul Papanicolau fără a achita o plată pentru acesta. Totuși, o
pătrime dintre femei au spus că au achitat pentru test. Datele indică că femeile cel mai des au achitat pentru
testul de screening cervical în instituțiile medicale private (67% dintre femeile care au realizat testul într-o
clinică privată au achitat). În cadrul cercetării calitative unele persoane au indicat că deși efectuarea testului
Papanicolau se face gratuir, uneori, aceasta poate presupune unele cheltuieli precum cheltuieli de transport,
procurare consumabile, plăți neformale sau programare la alt medic de familie decât medicul de pe sector.
54
Figura 3.6.9: Modul de obținere a testului, Tabel 2.6.9. Modul de obținere a testului în funcție de
N=440, % serviciul la care s-a adresat femeia, N=440, %
Contra Nu îmi
6 Serviciu medical Gratuit
plata amintesc
Total, N=440 70 24 6
24 Medicului de familie /
71 25 4
asistentului, N=108
Ginecologului din centrul de
79 16 5
sănătate, N=213
Gratuit Ginecologului din cadrul
65 21 14
70 spitalului public, N=73
Contra plata
Ginecologului din cadrul unei
NA 29 67 5
instituții medicale private, N=42
Altcineva, N=3 66 34 0
Dintre femeile care au făcut testul Papanicolau, 88% afirmă că lucrătorul medical care a prelevat proba era
femeie.
Figura 3.6.10: Sexul persoanei care a efectuat testul Papanicolau, N=440, %
3 9
Bărbat
Femeie
Nu știu
88
Opinii privind decizia de a face testul Papanicolau

Majoritatea femeilor care au participat în studiu și au făcut testul au spus că au luat decizia de a face testul de
sine stătător. Cele mai multe dintre acestea au aflat despre testul de screening cervical de la medicul de
familie sau ginecolog,. Au fost mențiuni despre faptul că respondenții nu au luat această decizie, din motiv că
urmează sugestiile medicului ca fiind obligatorii. Unele femei au spus că au fost impuse de către medicii de
familie să facă testul și că au primit puține explicații despre test sau informații despre pregătirea de test.
Dacă a spus medicul, înseamnă că așa trebuie, înseamnă că o să plec și o să-l fac și gata.
În cazul unor respondente conștientizarea riscului de apariție a cancerului cervical le-a motivat să facă testul
citologic.
O parte dintre femeile din zonele rurale nu au discutat cu membrii familiei decizia de a face testul
Papanicolau din cauza rușinii. Deși femeile din orașe au afirmat că au discutat cu partenerii lor despre testul
Papanicolau, aceste discuții nu au avut vreun impact asupra deciziei lor din simplu motiv că partenerii lor nu
cunoșteau despre testul citologic.
Pe parcursul a câtorva discuții, a apărut discursul motivației de a face examinări preventive și de a trece
screeningul cervical din cauza ”obligației” femeii de a fi sănătoasă. Astfel, unele femei au spus că, atunci când
au luat decizia de a face testul de screening cervical, s-au gândit la faptul că în acest mod își îndeplinesc
obligația de a fi sănătoase față de copiii săi.
Unele respondente au indicat că cunosc femei care evită efectuarea testului Papanicolau, deoarece consideră
că nu au risc de îmbolnăvire prin cancer cervical. În experiența respondentelor, aceste femei sunt mai des din
straturile sociale dezavantajate. De fapt, riscul apariției cancerului sau predispunerea genetică la apariția
acestuia, au fost menționate drept criterii pe care femeile le-au luat în considerare atunci când s-au gândit la
necesitatea realizării screeningului cervical.
55
Nu cred că este necesar, la noi în familie nu au fost persoane bolnave și care au decedat de cancer, la noi chestia
asta este mai îndepărtată.
Printre femeile care nu au făcut testul niciodată, au fost respondente care au afirmat că nu ar face testul
Papanicolau, deoarece consideră că lucrătorii medicali prescriu tratamente chiar și în cazurile când nu este
necesar.
Până nu m-aș simți rău, nu aș face nici un test, fiindcă din nou când faci un test medicii văd în tine omul care are
nevoie de tratament, indiferent cu ce boală, indiferent cum.
Drept urmare a efectuării testului Papanicolau, câteva femei din Chișinău au menționat impresia de
superficialitate legată de procedură. Acestea consideră că lucrătorii medicali nu sunt interesați de sănătatea
femeilor și organizează screeningul cervical, deoarece acesta este o cerință impusă de Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale, sau că invitațiile la screening cervical sunt motivate de indicatorii de performanță
pentru serviciile respective.
Ei au un plan și trebuie să cheme oamenii să treacă analizele date pentru o statistică oarecare, poate pentru
Ministerul Sănătății, și unii o fac așa, pentru bifă.
Merită menționat faptul că decizia de face testul citologic în clinicile private este motivată de convingerea că
echipamentul de prelevare și laboratoarele în care se analizează probele sunt mai performante decât în
instituțiile medicale publice.
Sumar: Practica screeningului cervical în rândul populației feminine de 25-61 ani

Procentul femeilor care declară că au făcut testul Papanicolau este de 36%. La nivel național 27% dintre
femei afirmă că testul a fost recomandat de către medicul de familie.
Dintre persoanele care au făcut testul, 30% afirmă că obișnuiesc să efectueze testul o dată la trei ani, 48% -
mai des decât este recomandat, iar 9% - au făcut testul citologic mai demult decât 4-5 ani în urmă. În cele
mai multe cazuri testul a fost efectuat când respondenții s-au adresat la medic în scopul unui examen
ginecologic de rutină (41%), iar inițiativa efectuării testului, de cele mai multe ori, a venit din partea
lucrătorilor medicali. 70% dintre persoanele care au făcut testul afirmă că acesta a fost gratuit.
În studiul calitativ respondenții au menționat că decizia de a face testul a fost una de sine stătătoare sau că
efectuarea testului a fost urmată ca fiind indicația medicului. Persoanele din localitățile rurale mai degrabă
evitau să discute cu membrii de familie despre necesitatea de a face testul Papanicolau. În urban femeile
mei des au spus că s-au consultat cu membrii familiei însă, discuțiile nu au avut vreun impact deoarece
membrii familiei nu cunoșteau despre testul citologic. Principalele motivații de a face testul au constat în
frica de cancer și conștientizarea importanței depistării timpurii a cancerul de col uterin. A fost menționată
predispunerea genetică ca fiind un criteriu pe care femeile în iau în considerare când se gândesc la
necesitatea realizării screeningului cervical.
3.7 Comunicarea rezultatelor testului Papanicolau și monitorizarea/ supravegherea

femeilor care au avut rezultate anormale
73% dintre femeile care au făcut testul citologic, au spus că le-au fost comunicate rezultatele testului. În
același timp, există practica prin care lucrătorii medicali nu anunță femeile despre rezultatele testului, dacă
acestea sunt normale. Astfel, 15% dintre femei au spus că nu li s-a comunicat rezultatele testului, dar au fost
informate că nu vor fi contactate în cazul unui rezultat normal, iar 7% - nu au fost contactate și că au
presupus că rezultatele testului sunt normale.
56
Figura 3.7.1: Informarea femeilor despre rezultatului ultimului test Papanicolau, N=440, %
Răspunsurile persoanelor cărora li s-a comunicat rezultatul testului Papanicolau efectuat – 73%
din numărul persoanelor care au făcut testul (N=322)
Dintre femeile cărora li s-a comunicat rezultatul testului Papanicolau, puțin peste jumătate au vizitat medicul
personal pentru a întreba despre rezultatul testului. În celelalte cazuri, femeile au fost informate de lucrători
medicali despre rezultat – 28% au spus că au fost contactate de către medicul de familie, sau asistentul
medicului de familie, iar 19% au afirmat că au fost contactate de către ginecolog.
Figura 3.7.2: Modalitatea de obținere a rezultatelor testului Papanicolau în rândul persoanelor cărora li s-a
comunicat rezultatele ultimului test Papanicolau efectuat, N=322, %
M-am dus personal să întreb despre

53
rezultatul testului
Am fost contactată de către medicul de
28
familie / asistenta medicului de familie
Am fost contactată de către ginecolog 19
Altă modalitate 1
82% dintre femeile care au obținut rezultatul testului citologic, au comunicat despre acesta cu medicul, pe
când 15% afirmă că nu au discutat despre rezultatul obținut cu vreun lucrător medical.
Figura 3.7.3: Ponderea persoanelor care au discutat cu medicul despre rezultatul testului Papanicolau,
N=322, %
3
15
Da
Nu
Nu ştiu
82

au făcut testul Papanicolau – 27% (N=440)
Din cele relatate de respondentele care au făcut testul, 4% afirmă că au avut rezultate anormale în contextul
realizării testului Papanicolau.
57
Figura 3.7.4: Ponderea persoanelor care au avut un rezultat anormal la testul Papanicolau, N=440, %
3 4
Da
Nu
Nu ştiu
93

au avut un rezultat anormal la testul Papanicolau – 4% din acei care au făcut testul, (N=19)
În caz de rezultat pozitiv la testul Papanicolau, femeile sunt îndreptate pentru efectuarea repetată a testului.
Dintre cele 19 femei cu un rezultat pozitiv, 15 au spus că au repetat testul citologic.
Tabel 3.7.1: Ponderea persoanelor cu rezultat pozitiv la testul Papanicolau, care au repetat testul, N=19, %
Nr. respondenți
Da 15
Nu 5
Nu ştiu 0
N 19
Potrivit celor spuse de femeile care au repetat testul de screening cervical, cele mai multe dintre acestea (5
femei din 15) au repetat investigația la un medic ginecolog din cadrul centrului de sănătate raional, sau
municipal. În același timp, 4 persoane au afirmat că s-au adresat la un ginecolog dintr-o instituție privată, pe
când 3 au mers la Institutul Oncologic.
Tabel 3.7.2: Adresabilitate în cazul testului repetat, N=15, %
Nr. respondenți
La un medic ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/ raional/municipal 5
La un medic ginecolog în cadrul unei instituții medicale private 4
În cadrul Institutului Oncologic 3
La același medic de familie 1
La un medic ginecolog în cadrul unui spital public 1
În cabinetul specializat pentru prelevarea (colectarea) frotiului citologic și
0
controlului profilactic din cadrul cent
În cadrul Centrului Republican de Diagnosticare Medicală 0
N 15
Dintre cele 19 femei care au avut un rezultat pozitiv la testul Papanicolau, aproape toate au fost
direcționate/referite pentru realizarea colposcopiei, numai una dintre ele, au spus că nu a fost îndreptată
pentru o astfel de procedură.
Tabel 3.7.3: Ponderea femeilor care au fost îndreptate pentru efectuarea colposcopiei, N=19, %
Nr. respondenți
Da 17
Nu 1
Nu știu 1
N 19
58
Potrivit relatărilor femeilor, acestea au fost îndreptate/referite să realizeze colposcopia fie la Institutul
Oncologic (8 persoane), fie la un medic ginecolog din cadrul unui spital public (4 femei), fie la un medic
ginecolog din cadrul unui centru de sănătate raional/municipal (3 respondente). Doar o femeie din 18 a fost
direcționată pentru colposcopie unui medic ginecolog din cadrul unei instituții private.
Tabel 3.7.4: Serviciul medical care a realizat colposcopia, N=18, %
Nr. respondenți
La Institutul Oncologic 8
La un medic ginecolog în spital public 4
La un medic ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/raional/municipal 3
La un medic ginecolog în cadrul unei instituții medicale private 1
Nu știu/nu îmi amintesc 1
N 18
Dintre femeile care au fost direcționate pentru efectuarea colposcopiei, 17 au afirmat că au realizat
procedura. În același timp, o persoană care a spus că nu au efectuat colposcopia, a motivat inacțiunea prin
faptul că nu a avut timp deoarece a plecat peste hotare.
Sumar: Comunicarea rezultatelor testului Papanicolau
73% dintre persoanele care au făcut testul afirmă că le-au fost comunicate rezultatele ultimului test. Dintre
persoanele cărora li s-au comunicat rezultatele testului, jumătate (53%) afirmă că au mers la medic
personal pentru a întreba despre rezultat. Dintre persoanele care au efectuat testul 4% au spus că au avut
rezultate anormale. 3 din 4 persoane cu rezultate anormale au spus că au repetat testul și aproape toți (din
acei 4%) au fost îndreptați pentru a efectua colposcopia.
3.8. Bariere în efectuarea testului Papanicolau
Pentru un număr mai mare de femei care nu au făcut testul Papanicolau, o barieră importantă în efectuarea
testului este faptul că acestea nu cunosc unde trebuie să meargă pentru a face testul sau testul nu a fost
sugerat de către medicul de familie. Femeile care au făcut testul cel mai des au declarat lipsa de timp (40% - o
problemă sau o problemă mare).
59
Figura 3.8.1: Bariere percepute față de efectuarea testului Papanicolau, %
Pentru a afla dacă femeile care nu au făcut testul Papanicolau, percep o influență mai puternică a barierelor
față de efectuarea testului, a fost analizată diferența de medie pentru indicatorul ”bariere”. Acest indicator a
fost calculat în baza mediei pentru itemii care au captat percepția femeilor despre diferite impedimente și are
o valoare între 1 și 5, unde 1 reprezintă lipsa de bariere și 5 reprezintă percepția unor probleme majore.
Analiza demonstrează, că există diferențe semnificative în percepția gradului de impedimente, raportat de
femeile care au făcut testul și cele care nu l-au făcut. Femeile care nu au trecut testul, percep mai multe
bariere care le-ar împiedica în realizarea testului (Tabel 2.11.1).
Tabel 3.8.1: Diferența de medie pentru barierele percepute față de efectuarea testului de către femeile care au
efectuat testul Papanicolau și cele care nu l-au efectuat
Experiența de screening Lipsa de screening cervical

Scor cervical (media, DS) (media, DS) t p
N=440 N=722
Bariere 1-5 2.4 (.70) 2.8 (.72) -9.5 .000
Opinii privind barierele participării la screeningul cervical
În mare parte, femeile care cunosc despre testul Papanicolau și l-au făcut, nu văd bariere semnificative, care
le-ar putea preveni în efectuarea testului citologic. Respondentele au indicat că lipsa de timp ar putea amâna
efectuarea testului cervical și că ar prefera prelevarea frotilului citologic în afara orelor de muncă sau în ziua
de sâmbătă.
Femeile din zonele rurale, care nu au efectuat niciodată testul Papanicolau, menționează ca barierele
principale pentru ele sunt lipsa de timp și faptul că examinarea ar putea impune anumite cheltuieli.
Opinia precum că testul Papanicolau presupune anumite cheltuieli este răspândită în rândul persoanelor care
nu au efectuat testul de screening cervical. Unele femei nu au încredere în faptul că testul cervical se face
gratuit, deoarece consideră că chiar și dacă serviciul este gratuit oricum au loc plăți informale. O altă barieră
menționată a fost distanța până la punctul de prelevare și necesitatea vizitării centrului raional, ceea ce
impune costuri.
60
S-a sugerat că efectuarea examinării ar fi mai comodă iarna. Spre exemplu, o respondentă de 50 de ani a
relatat ”am mult de lucru acasă, acum trebuie să strâng poama, trebuie să strâng și alte culturi… este de lucru.
Doar de iarna, iarna putem să-l trecem.”
Pe de altă parte, unele femei din zonele rurale care au făcut testul Papanicolau spun că, pentru ele examenele
ginecologice și, respectiv și, testul citologic este ceva rușinos, din care motiv nu le este ușor să meargă pentru
o examinare și se simt inconfortabil pe parcursul acesteia. Pentru unele femei din zonele rurale starea de
disconfort este amplificată, dacă specialistul care prelevă proba este bărbat. Deși unele femei au spus că testul
Papanicolau este o procedură rușinoasă, totuși, acest fapt nu prezintă pentru ele o barieră care le-ar
determina să nu facă testul.
O dificultate legată de screeningul cervical efectuat în cadrul sistemului public, este perioada de așteptare
lungă a rezultatelor. Mai multe femei au spus că își fac griji în timp ce așteaptă rezultatul examinării. În acest
context, unele femei sunt nemulțumite când lucrătorii medicali nu le informează despre rezultat în cazul în
care testul nu a depistat abnormalități.
Unele femei nu au încredere în calitatea rezultatelor investigărilor efectuate în cadrul sistemului de medicină
publică din cauza echipamentului învechit.
Femeile care emigrează, au spus că pentru ele o barieră în accesarea screeningului cervical este însuși faptul
că pleacă pentru perioade mai lungi de timp. Aceste femei spun că fac testul Papanicolau doar în cazul în care
se adresează la medic în perioada în care sunt în țară.
Pentru unele femei care nu au făcut testul frica de afla dacă au sau nu au cancer le face să evite efectuarea
testului.
Decât să stai și să aștepți, oare ce-i, este pozitiv sau negativ, toată vremea spui: mai bine să nu știu.
Mama a decedat din cauza asta și frica este așa de mare că eu de acuma câteodată stau și mă gândesc că nici nu
ar trebui să știu adevărul, mie îmi pare că este mai bine să mergi fără adevăr.
Sumar: Barierele ce pot împiedica efectuarea testului Papanicolau

Cele mai des menționate bariere pentru efectuarea testului Papanicolau au fost: lipsa cunoștințelor despre
unde poate fi făcut testul, faptul că medicul de familie nu sugerează efectuarea testului și lipsa de timp.
Analiza diferențelor de medie a arătat că femeile care nu au făcut testul Papanicolau percep mai multe
bariere.
În cadrul cercetării calitative s-au menționat bariere precum lipsa de timp, unele costuri (barieră
menționată în mediul rural și, deseori, de persoanele care nu au făcut testul), distanța până la punctul de
prelevare, senzația de disconfort și rușine mai ales în rândul persoanelor din zonele rurale mai ales în
cazul în care testul este prelevat de un bărbat. A mai fost menționate: neîncrederea în calitatea rezultatelor
investigărilor efectuate în cadrul sistemului de medicină publică, plecările peste hotare pe o perioadă mai
îndelungată și frica de a afla rezultatele.
61
3.9 Satisfacția femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind serviciile

medicale
În majoritatea cazurilor (87%) femeile s-au declarat mulțumite și foarte mulțumite de serviciile medicale care
au efectuat testul Papanicolau. În același timp, doar 3% au spus că au fost nemulțumite de serviciile medicale.
Figura 3.9.1: Gradul de satisfacție față de serviciile medicale care au efectuat testul Papanicolau, N=440, %
Foarte mulțumită 24
Mulțumită 63
Nici mulțumită, nici nemulțumită 10
Nemulțumită 3
Foarte nemulțumită 0
Satisfacția față de accesibilitatea serviciilor medicale care au efectuat testul Papanicolau a fost
investigată prin intermediul a 7 itemi (prezentați în Figura 3.9.2). Scorul mediu a fost calculat și pentru
fiecare aspect al satisfacției cu accesibilitatea serviciilor medicale. Acest indice, de asemenea, se situează pe o
scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă că femeia era foarte nemulțumită, iar 5 foarte mulțumită. Datele
demonstrează că femeile sunt cel mai mulțumite de faptul că testul a fost efectuat de un lucrător de sex
feminin, scorul mediu pentru acest aspect este de 4.3. De asemenea, femeile sunt mai degrabă mulțumite de
atitudinea familiei față de decizia de a face testul de screening cervical (scor mediu – 4.2). Pe de altă parte,
scorul cel mai mic a fost înregistrat de aspectul care măsura satisfacția față de distanța până la serviciile
medicale (scor mediu – 3.7), aspectul care ține de costul pentru deplasare până la serviciile medicale (scor
mediu – 3.8), și faptul că lucrătorul medical care a efectuat testul era bărbat (scor mediu – 3.8).
Procentul femeilor care se declară mulțumite și foarte mulțumite pentru fiecare aspect evaluat se situează
între 83% (satisfacția față de suportul familiei pentru decizia de a face testul Papanicolau) și 69% (distanța
dintre domiciliu și serviciu medical). 81% dintre femei se declară mulțumite și foarte mulțumite cu ușurința
de accesare a serviciilor, 76% cu timpul de așteptare pentru a obține programarea și 73% cu costul deplasării
până la serviciul medical.
Pentru a compara dacă există diferențe între nivelul de satisfacție față de accesibilitatea serviciilor între
mediul urban și cel rural a fost calculat scorul mediu pentru toți itemii care captează satisfacția cu
accesibilitatea și a fost efectuat un test Student-t. Rezultatele indică faptul că nu sunt diferențe semnificative
între nivelul de satisfacție a femeilor din spațiul urban versus femeile din mediu rural privind accesibilitatea
serviciilor de screening (diferența de medii=.23, p> .279).
62
Figura 3.9.2: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind accesibilitatea
serviciilor medicale, N=440, %
Tabel 3.9.2 Asocierile dintre satisfacția privind accesul (per general) a serviciului de screening cervical și
caracteristicile socio-demografice
Vârsta
Acces
25-35 36-45 46-55 56-61
Nemulțumită 4 6 12 9
Neutru 9 14 12 11
Mulțumită 87 81 77 80
X2=7.8, df=6, p<.250
Mediu
Acces
Urban Rural
Nemulțumită 6 8
Neutru 10 13
Mulțumită 84 80
X2=1.5, df=2, p<.470
Statut marital
Acces
Nemulțumită 4 6 7 10 0
Neutru 17 6 12 0 23
Mulțumită 78 88 81 90 77
X2=8.3, df=8, p<.412
Etnie
Acces
Română/Moldovenească Alta 40
Nemulțumită 6 15
Neutru 12 5
Mulțumită 82 80
X2=5.6, df=2, p<.060
40
Din cauza numărului mic de respondenți, minoritățile au fost prezentate într-un singur grup „Alta”
63
Studii
Acces
Medii sau primare 41 Profesionale Superioare
Nemulțumită 3 11 4
Neutru 12 12 9
Mulțumită 85 77 87
X2=9.2, df=4, p<.055
Ocupație
Acces
Neutru 8 13 13
X2=5.1, df=4, p<.279
Stare financiară
Acces
Neutru 18 11 14
X2=2.9, df=4, p<.579
Figura 3.9.3: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau, privind calitatea serviciilor
medicale, N=440, %
Tabel 3.9.2 Asocierile dintre satisfacția privind calitatea serviciului de screening cervical (per general) și
caracteristicile socio-demografice
Vârsta
Calitate
25-35 36-45 46-55 56-61
Nemulțumită 3 4 3 6
Neutru 10 8 9 10
Mulțumită 84 87 88 82
X2=6.8, df=6, p<.648
Mediu
Calitate
Urban Rural
Nemulțumită 4 4
Neutru 8 10
Mulțumită 87 84
X2=2.2, df=2, p<.533
41
Din cauza numărului mic de respondenți, persoanele cu studii primare și medii au fost prezentate într-un sigur
grup.
64
Statut marital
Calitate
Nemulțumită 0 6 4 3 14
Neutru 9 18 8 16 0
Mulțumită 91 77 88 81 86
X2=10.3, df=8, p<.245
Etnie
Calitate
Nemulțumită 3 10
Neutru 9 13
Mulțumită 88 77
X2=6.1, df=2, p<.046
Studii
Calitate
Medii sau primare 43 Profesionale Superioare
Nemulțumită 3 6 1
Neutru 10 10 8
X2=6.9, df=4, p<.137
Ocupație
Calitate
Neutru 9 8 13
X2=6.5, df=4, p<.144
Stare financiară
Calitate
Nemulțumită 5 4 3
Neutru 14 8 14
X2=1.8, df=4, p<.768
Gradul de satisfacție privind calitatea serviciilor medicale care au efectuat testul Papanicolau a fost
măsurat prin intermediul a 7 itemi (Figura 2.8.3). Analiza scorurilor medii pentru aspectele investigate ale
calității indică asupra faptului că femeile au evaluat cel mai înalt calitatea serviciului medical (scor mediu de
4.16), modul în care a decurs examinarea (scor mediu 4.15), precum și atenția și respectul primit din partea
personalului medical (scor mediu 4.12).
Ponderea femeilor care au spus că au rămas foarte mulțumite și mulțumite de aspectele ce țin de calitatea
serviciilor medicale care au efectuat testul citologic variază și se situează între 86% și 72%. Această pondere
este cea mai înaltă pentru modul în care a decurs examinarea (86%), calitatea serviciului medical (85%) și
atenția/respectul primit din partea personalului medical (84%).
În același timp, aspectele pentru care ponderea femeilor mulțumite este mai joasă și scorul mediu este mai
mic sunt modul în care au fost explicate rezultatele testului (scor mediu – 3.9, ponderea femeilor mulțumite și
foarte mulțumite 74%) precum și timpul petrecut în sala de așteptare (scor mediu – 3.8, ponderea femeilor
mulțumite și foarte mulțumite 72%).
Ca și în cazul satisfacției față de accesibilitatea serviciilor de screening, s-a analizat prezența diferențelor de
medie cu privire la nivelul de satisfacție a femeilor din spațiul urban versus femeile din mediu rural privind
calitatea serviciilor de screening. Testul indică asupra faptului că nivelul de satisfacție privind calitatea
serviciilor de screening cervical este aproximativ similar (diferența de medii=-.01, p>.851).
42
43
grup.
65
Pentru a prezenta indicele agregat privind satisfacția față de calitatea și accesibilitatea serviciilor de
screening cervical a fost calculat procentul femeilor satisfăcute atât de ambele aspecte (care au oferit note de
5 sau 4 pe o scală de la 1 la 5). Procentul femeilor safistăcute de accesibilitatea și calitatea serviciilor de
screening este de 73%.
Sumar: Satisfacția privind serviciile medicale și accesibilitatea acestora

Dintre persoanele care au efectuat testul 87% s-au declarat mulțumite de serviciile medicale care au
efectuat testul, 81% - satisfăcute de ușurința de accesare a serviciilor de screening per general, iar 85% -
satisfăcute de calitatea serviciului medical de screening cervical.
3.10 Atitudinea față de testul Papanicolau
În mare parte, femeile consideră că efectuarea testului Papanicolau este o decizie importantă și înțeleaptă.
Astfel, 69% dintre respondenți cred că decizia de a face testul este importantă, și doar 7% declară că o astfel
de examinară ar fi mai degrabă neimportantă. În același timp, 70% dintre femei afirmă că decizia de a face
testul este înțeleaptă și doar 6% consideră că examinarea ar fi inutilă.
Figura 3.10.1: Opinia despre importanța apelării la Figura 3.10.1: Opinia despre cât de înțeleaptă este
medic în vederea realizării testului Papanicolau în decizia de a face testul Papanicolau, N=1226, %
următoarele trei luni, N=1226, %
extrem de important 32 extrem de înţelept 34

important 37 înțelept 36
între/neutru 24 între/neutru 24
neimportant 5 inutil 4
total neimportant 2 extrem de inutil 2
Pentru a surprinde diferențele dintre atitudinile manifestate față de screeningul cervical de către femeile care
au făcut testul și cele care nu l-au făcut, a fost calculată media pentru cei doi itemi care au măsurat atitudinile
femeilor față de testul citologic. Scorul pentru acești itemi variază de la 1 la 5, unde 1 semnifică faptul că
femeile consideră decizia de efectua testul în următoarele 3 luni drept total neimportantă și extrem de inutilă,
iar 5 semnifică atitudinea că a face testul în următoarele 3 luni este extrem de important și înțelept. Apoi a
fost efectuat un test Student-t pentru a determina prezența diferențelor semnificative dintre grupuri. În urma
analizei, se observă că femeile care au făcut vreodată testul Papanicolau manifestă atitudini mai pozitive față
de test, în comparație cu femeile care nu au făcut testul de screening cervical.
Tabel 3.10.1 Diferența de medie dintre femeile care au făcut testul Papanicolau și cele care nu au făcut testul
pentru scorul privind atitudinea față de screeningul cervical
Experiența de screening Lipsa de screening

Scor cervical (media, DS) cervical (media, DS) t p
N=440 N=722
Atitudine 1-5 4.3 (.74) 3.7 (.93) 9.1 .000
66
Tabel 2.9.2 Asocierea dintre caracteristicile socio-demografice și opinia despre importanța apelării la medic
în vederea realizării testuli Papanicolau în următoarele 3 luni
Vârsta
Atitudine
25-35 36-45 46-55 56-61
Neimportant 71 65 71 56
Neutru 23 29 24 33
Important 6 7 5 11
X2=22.7, df=6, p<.001
Mediu
Atitudine
Urban Rural
Neimportant 67 64
Neutru 27 27
Important 6 8
X2=2.6, df=2, p<.267
Statut marital
Atitudine
Neimportant 57 69 70 63 41
Neutru 36 22 24 27 44
Important 7 9 6 10 15
X2=41.8, df=8, p<.000
Etnie
Atitudine Moldoveană/
Română
Neimportant 68 61 75 32 39
Neutru 27 28 16 35 46
Important 5 12 9 33 15
X2=84.8, df=8, p<.000
Studii
Atitudine
Neimportant 39 59 66 76
Neutru 52 32 28 18
Important 10 9 6 6
X2=31.9, df=6, p<.000
Ocupație
Atitudine
Neimportant 65 69 55
Neutru 28 25 32
Important 8 6 13
X2=17.1, df=4, p<.002
Stare financiară
Atitudine
Neimportant 70 69 51
Neutru 23 25 36
Important 8 6 13
X2=27.3, df=4, p<.000
Atitudini față de practicile preventive

Unele femei interpretează examenele medicale preventive drept ceva inutil și sunt de părerea că organismul
ar putea avea de suferit când i se aplică proceduri medicale preventive.
Eu trec controlul medical, așa, când e Doamne ferește, cum se spune când cădem, mă duc cam cu de-a sila
Uneori neadresarea la medic este privită cu mândrie.
Nu am nicio problema, nu mă adresez niciodată la nimeni. Nu am stat în spital niciodată și totul e bine.
67
De asemenea, se observă o neîncredere în eficiența testelor de screening, inclusiv a testului Papanicolau.

Unele femei spun că, din câte aud, deși este efectuat screeningul cervical, oricum în multe cazuri cancerul de
col uterin este depistat în stadiu avansat. În mare parte, această convingere nu reprezintă o barieră, care ar
determina femeile să nu facă testul, însă, din cauza acestei păreri, unele femei nu sunt sigure că, deși iau
parte în screening, pot preveni cu siguranță cancerul de col uterin.
Percepția obligativității screeningului
Mai multe respondente au fost de opinia că screeningul cervical trebuie să fie obligatoriu. Acestea susțin că nu
trebuie acordată posibilitatea de a alege participarea în screeningul cervical, deoarece unele persoane nu
conștientizează riscul de îmbolnăvire.
Să nu spună după ce i s-a depistat cancer: că, iată, mai bine făceam analiză și vedeam ce era cu mine.
Totuși, sunt respondenți care consideră că screeningul trebuie să fie opțional din motiv că fiecare individ este
responsabil de sănătatea proprie.
Dacă omul nu vrea, nu poate să-l convingă nimeni, numai să vină medicul și să-i povestească care sunt
simptomele, cauzele, totul să-l îndrume medicul.
Sumar: Atitudinea față de testul Papanicolau

69% dintre toți respondenții consideră că este importantă apelarea la medic în vederea realizării testului
Papanicolau în următoarele 3 luni (pentru persoanele care nu au făcut deloc testul).
În cercetarea calitativă a fost evidențiat faptul că examenele medical preventive sunt considerate inutile.
Unele femei preferă să se adreseze la medic doar în cazurile grave. A fost menționată ineficiența testelor de
screening, părere argumentată prin cunoașterea cazurilor când cancerul de col utterin este depistat în
stadiu avansat, deși screeningul cervical a fost efectuat.
Mai multe persoane consideră că screeningul cervical trebuie să fie obligatoriu.
3.11 Intenția de a efectua testul Papanicolau
În caz că ar primi o invitație de participare în screeningul cervical, 74% dintre femei au afirmat că mai
degrabă ar efectua testul citologic. Totuși, o pondere de 14% dintre respondenți se simt indecise față de
decizia de a face testul, iar 11% mai degrabă nu ar efectua examinarea citologică.
Figura 3.11.1: Gradul de certitudine cu care femeile ar efectua testul Papanicolau dacă li s-ar propune,
N=1226, %
Cu siguranţă Da 39
Probabil Da 35
Indecisă 14
Probabil Nu 7
Cu siguranţă Nu 4
Ca urmare a întrebării despre intenția femeilor de a efectua testul citologic în următoarele 3 luni, 70% dintre
femei au declarat că probabil ar face testul. În același timp, ponderea femeilor indecise este de 16%, iar cea a
femeilor care mai degrabă nu ar face testul - 14%.
68
Figura 3.11.2: Intenția de a efectua testul în următoarele 3 luni, N=1226, %
Cu siguranţă da 40 70% dintre femei ar face

Probabil da 30 testul în următoarele 3 luni
Indecisă 16
Probabil nu 9
Cu siguranţă nu 5
Majoritatea femeilor (77%) consideră că medicul ginecolog ar trebui să preleve proba pentru testul
Papanicolau. În contrast, doar 13% consideră că medicul de familie ar trebui să preleve proba citologică în
cadrul screeningului cervical, și doar 5% cred că asistenții medicilor de familie ar fi indicați pentru prelevarea
probei citologice. Câțiva respondenți au indicat că medicii oncologi, sau chiar medicii chirurgi ar trebui să
efectueze testul Papanicolau.
Figura 3.11.3: Opinia despre lucrătorul medical care ar trebui să efectueze testul Papanicolau, N=1226, %
Medicul ginecolog 77
Medicul de familie 13
Asistenta medicală a medicului de familie 5
Altcineva .2
Nu ştiu 6
Opinii despre lucrătorii medicali care trebuie să preleve proba pentru testul Papanicolau
Toate femeile care au participat la studiul calitativ consideră că ginecologul, sau moașele trebuie să preleve
proba pentru testul Papanicolau. Femeile cred că medicii de familie, sau asistenții acestora nu au instruire
ginecologică specializată, motiv pentru care nu ar avea încredere în serviciile acordate de ei în domeniul
ginecologic. S-a menționat faptul că medicii de familie sunt medici generaliști și nu ar avea experiența
necesară pentru prelevarea unui test citologic. În acest sens, unele femei au mai accentuat faptul că testul
Papanicolau este o procedură ”mai specială”, care, dacă nu este prelevată corect, nu își atinge scopul pentru că
nu ar putea fi descoperite celulele atipice.
Rolul convingerilor în comportamentul de screening

Au mai fost analizate variabilele cognitive ce țin de percepția susceptibilității proprii pentru cancerul de col
uterin, costul psihologic perceput față de testul Papanicolau, și percepția beneficiilor în urma efectuării
screeningului.
Cât ține de susceptibilitatea la cancer de col uterin, media de 3.2 din 5 (unde 5 reprezintă acord total) indică
faptul că femeile au tendința de a percepe o predispunere medie față de posibilitate apariției cancerului.
Media pentru variabila cost psihologic, de asemenea, demonstrează că femeile, în mare parte, sunt nici de
acord, nici nu sunt de acord cu faptul că le este frică să facă testul din motiv că ar putea afla că au cancer
cervical.
În același timp, media pentru percepția de beneficii este 3.8 din 5 ceea ce indică asupra faptului că femeile
tind să fie mai mult de acord cu faptul că au de câștigat dacă fac testul citologic regulat.
69
Figura 3.11.4: Indicii pentru susceptibilitatea percepută față de apariția cancerului, costul psihologic privind
testul Papanicolau și percepția de beneficii în urma realizării testului Papanicolau, N=1226, %
MEDIA
Susceptibilitate
Şansele mele de a face cancer de col uterin sunt reduse 13 27 33 17 11

redusă
3.2
Ţinând cont de istoricul familiei mele este puţin probabil să
fac cancer de col uterin 14 29 29 18 10
psihologic
Îmi e foarte frică să fac testul Papanicolau pentru a nu afla că

Cost
mi-au fost depistate celule anormale sau chiar cancer cervical 10 28 22 22 18 3
Am mult de câştigat făcând testul Papanicolau în mod regulat 25 46 21 62

Percepția de
beneficii
3.8
Dacă aș face testul Papanicolau în mod regulat, m-aș simţi
liniştită în legătură cu prevenirea cancerului de col uterin
24 46 21 7 2
5 – acord total
4 – acord
3 – Nici acord , nici dezacord
2 – dezacord
1 – dezacord total
Pentru a analiza dacă sunt diferențe semnificative dintre femeile care au făcut testul Papanicolau și cele care
nu l-au făcut, a fost calculată media indicatorilor ”susceptibilitate”, ”cost psihologic” și ”percepția de
beneficii”. Scorul pentru acești indicatori variază de la 1 la 5.
Testul de comparație a mediilor, indică faptul că femeile care au avut experiență de screening și cele care nu
au avut o asemenea experiență, diferă în gradul manifestat de intensitate a costului psihologic și intensitatea
percepției de beneficii legate de screening.
În acest sens, femeile care au efectuat testul citologic, percep mai puțin costul psihologic (frică legată de
posibila depistare a cancerului în caz de efectuare a testului) față de realizarea screeningului cervical, decât
femeile care nu au făcut testul.
De asemenea, femeile care au făcut testul de screening cervical în trecut, percep semnificativ mai multe
beneficii legate de screening, decât femeile care nu au efectuat testul.
Tabel 3.11.1: Diferența dintre intensitatea indicatorilor între femeile care au efectuat testul citologic, și cele
care nu au efectuat testul Papanicolau
Experiența de Lipsa de screening

screening cervical cervical
Scor t p
(media, DS) (media, DS)
N=440 N=722
Susceptibilitate 1-5 3.2 (1.08) 3.1 (1.01) .6 .527
Cost psihologic 1-5 2.6 (1.2) 3.0 (1.2) -5.7 .000
Beneficii 1-5 4.1 (.71) 3.7 (.86) 7.7 .000
37% dintre femei recunosc că nu le-ar fi deloc dificil să se prezinte pentru efectuarea testului de screening
cervical în următoarele trei luni și 35% afirmă că nu le-ar fi foarte dificil să vină pentru realizarea testului.
70
Figura 3.11.5: (Sentiment de auto-eficacitate) Opinia despre dificultatea de a se prezenta pentru efectuarea
testului în următoarele 3 luni, N=1226, %
Deloc dificil 37
72% dintre femei afirmă
că nu le-ar fi dificil să se
Nu foarte dificil 35 prezinte pentru realizarea
testului
Destul de dificil 18
Dificil 7
Foarte dificil 3
În scop de analiză a faptului dacă femeile, care au făcut testul și cele care nu au făcut testul Papanicolau, diferă
în gradul de auto-eficacitate manifestat față de posibilitatea realizării testului de screening cervical, a fost
efectuat un test de comparație a mediilor obținute pentru această variabilă. Rezultatele testului indică faptul
că femeile care au trecut screeningul cervical sunt mai predispuse să declare că pentru ele nu este dificil să
facă testul, decât femeile care nu au făcut testul citologic.
Tabel 3.11.2 Diferența de intensitate a sentimentului de auto-eficacitate la femeile care au făcut testul
Papanicolau și cele care nu au făcut testul
Experiența de screening Lipsa de screening

cervical cervical
Scor t p
N=440 N=722
Auto-eficacitate 1-5 1.8 (.85) 2.2 (1.11) -6.3 .000
Pentru a determina gradul de influență a normelor sociale asupra femeilor, respondentelor le-au fost puse
trei întrebări care captează cât de mult opinia și practicile persoanelor importante din viața femeilor, le-ar
putea influența comportamentul.
Astfel, la întrebarea dacă femeile importante pentru ele își fac testul, 47% dintre femei au spus că nu cunosc
acest lucru. În același timp, 25% au afirmat că femeile importante pentru respondente, își fac testul, iar 28%
au spus că știu despre faptul că aceste persoane nu își fac testul.
Figura 3.11.6: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă femeile importante pentru respondente își fac testul
Papanicolau, N=1226, %
Nu știu 47
Cu siguranță da 6
Da 19
Nu 23
Cu siguranță nu 5
Următoarea întrebare care captează normele sociale este întrebarea despre faptul dacă persoanele
importante pentru respondente, consideră că acestea ar trebui să își facă testul Papanicolau. Și la această
întrebare ponderea de persoane care nu au putut oferi un răspuns reprezintă 44%. Totuși, o treime din
respondente, au afirmat că persoanele importante pentru ele, consideră că respondentele ar trebui să își facă
testul, pe când 23% au răspuns că persoanele importante pentru ele, nu cred necesară efectuarea testului
Papanicolau.
71
Figura 3.11.7: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă persoanele importante pentru respondente
consideră că acestea trebuie să își facă testul Papanicolau, N=1226, %
Nu știu 44
Cu siguranță da 9
Da 24
Nu 19
Cu siguranță nu 4
În final, ultima întrebare pentru captarea influenței normelor sociale, ținea de opinia pe care partenerii
respondentelor o au în privința efectuării testului citologic. La această întrebare, 38% dintre femei au spus că
partenerii lor cred că ele ar trebui să își facă testul, 36% afirmă că nu cunosc opinia partenerilor, iar un sfert
au spus că partenerii lor mai degrabă cred că acestea nu ar trebui să își facă testul.
Figura 3.11.8: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă partenerii respondentelor consideră că acestea
trebuie să își facă testul Papanicolau, N=1226, %
Nu știu 36
Cu siguranță da 13
Da 25
Nu 19
Cu siguranță nu 6
Pentru a capta intensitatea convingerilor despre normele sociale privind efectuarea testului Papanicolau, a
fost calculată media pentru cei trei itemi. Scorul maxim pentru intensitatea convingerilor despre normele
sociale este de 5. Testul Student-t indică asupra faptului că femeile care au făcut cândva testul Papanicolau,
percep un grad sporit de intensitate a normelor sociale, în comparație cu femeile care nu au făcut vreodată
testul.
Tabel 3.11.3 Diferența dintre percepția normelor sociale de către femeile care făcut testul și cele care nu au
făcut testul

Scor t p
N=440 N=722
Norme sociale 1-5 3.5 (.78) 2.9 (.76) 14.5 .000
Pentru evaluarea impactului tipului de localizare a controlului privind sănătatea, asupra intenției de a
participa în screeningul cervical, au fost folosite trei scale, fiecare a câte trei itemi. Analiza datelor indică
faptul că, la femeile de 25-61 de ani din Moldova, cea mai puternică localizare privind sănătatea este
localizarea de control intern. Media pentru această variabilă este de 3.9 din 5. De asemenea, și localizarea de
control extern datorat influenței medicilor este mai înaltă cu o medie de 3.5 din 5.
72
Figura 3.11.9: Indicii pentru localizarea de control privind sănătatea, N=1226, %
MEDIA
Dacă mă îmbolnăvesc, am forţa de a mă pune din nou pe
picioare 21 49 19 7 4
Localizare
internă
Starea mea de sănătate depinde mult și de cât de bine am grijă

36 44 14 51
de mine 3.9
Pot să îmi menţin sănătatea în destul de mare măsură având
grijă de mine 28 51 15 42
De multe ori simt că indiferent ce fac, dacă e să mă
externă (medici) externă (destin)
îmbolnăvesc, tot mă voi îmbolnăvi 8 42 26 18 6

Localizare
Dacă sunt sănătoasă, acest lucru se datorează doar norocului 9 26 22 27 15 3.2

A mă îmbolnăvi nu este un lucru legat de soartă 13 40 21 18 7
Dacă merg regulat la un medic bun, este puţin probabil să am
probleme de sănătate 16 44 25 12 3
Localizarea
Medicii mă menţin sănătoasă 9 30 34 19 8 3.5

Respectarea cu stricteţe a recomandărilor medicului
reprezintă cea mai bună modalitate de a-mi menţine sănătatea 21 46 25 62
5 – acord total
4 – acord
3 – Nici acord, nici dezacord
2 – dezacord
1 –dezacord total
Pentru a analiza dacă sunt diferențe dintre intensitatea manifestată ale diferitor dimensiuni de localizare a
controlului privind sănătatea, au fost calculate valorile medii pentru fiecare dimensiune, și apoi a fost efectuat
testul de comparație a mediilor. Rezultatele analizei demonstrează că, în comparație cu femeile care nu au
participat în screeningul cervical, femeile care au făcut testul Papanicolau manifestă atât mai mult control
intern, cât și mai mult control legat de influența medicilor (Tabel 2.10.4).
Tabel 3.11.4 Rezultatele testului Student-t pentru diferențele de medie dintre femeile care au făcut testul
Papanicolau și cele care nu au făcut testul privind dimensiunile localizării de control

Scor t p
N=440 N=722
Control intern 1-5 4.0 (.62) 3.8 (.72) 2.9 .003
Control extern (destin) 1-5 3.1 (.71) 3.1 (.68) .5 .603
Control extern (medici) 1-5 3.6 (.74) 3.4 (.74) 2.8 .005
Sumar: Intenția de a efectua testul Papanicolau

Dacă respondenților li s-ar propune efectuarea testului, 74% dintre femei au spus că mai degrabă ar face
testul. 70% dintre respondenți au spus că probabil vor face testul în următoarele 3 luni. Majoritatea
consideră că testul trebuie să fie efectuat de către medicul ginecolog.
3.12 Necesități de informare privind testul Papanicolau și modalitatea preferată de

invitare pentru efectuarea testului
În cadrul sondajului, femeile au fost întrebate despre modalitatea în care ar prefera ca medicul de familie să le
informeze despre testul Papanicolau. În această privință, 51% de femei au spus că ar prefera să fie informate
prin intermediul unui apel telefonic, iar 34% ar dori să fie invitate verbal, în cadrul vizitelor la medicul de
familie. Alte tipuri de invitație pentru realizarea testului citologic, au fost mai puțin populare, spre exemplu,
doar 5% dintre femei au spus că ar dori să primească prin poștă o invitație.
73
Figura 3.12.1: Modalitatea preferată de invitare pentru realizarea testului Papanicolau, N=1226, %
Apel telefonic 51
Invitație verbală în cadrul vizitei la medicul de
34
familie
Primirea prin poștă a unei scrisori de invitație 5
Invitație ocazională (întâmplătoare,
4
neplanificată)
Mesaj de tip SMS 4
Invitație prin email (poștă electronică) 2
Tabel 3.12.1 Asocierea dintre criteriile socio-demografice și modalitatea preferată de invitare pentru
realizarea testului Papanicolau, N=1226, %
Vârsta
Invitație
25-35 36-45 46-55 56-61
Scrisoare 4 4 3 8
Apel telefonic 52 51 56 44
Altceva 44 45 41 48
X2=14.7, df=6, p<.023
Mediu
Invitație
Urban Rural
Scrisoare 7 3
Apel telefonic 53 49
Altceva 40 48
X2=12.4, df=2, p<.002
Statut marital
Invitație
Scrisoare 6 0 4 8 8
Apel telefonic 55 60 51 57 39
Altceva 39 40 45 35 53
X2=15.4, df=8, p<.051
Etnie
Invitație
Scrisoare 5 5
Apel telefonic 52 44
Altceva 43 51
X2=3.8, df=2, p<.150
Studii
Invitație
Medii sau mai puțin 45 Profesionale Superioare
Scrisoare 5 5 4
Apel telefonic 49 50 54
Altceva 46 45 42
X2=3.04, df=4, p<.551
44
45
grup.
74
Ocupație
Invitație
Scrisoare 5 5 6
Altceva 42 43 56
X2=11.4, df=4, p<.023
Stare financiară
Invitație
Scrisoare 4 4 9
Altceva 59 43 45
X2=13.3, df=4, p<.010
Opinii privind invitația la testul Papanicolau
Majoritatea femeilor intervievate au spus că, deseori sunt invitate telefonic de medicul de familie, sau
asistentul acestuia pentru efectuarea testului Papanicolau. Din cele relatate de femei, se observă că, în
majoritatea cazurilor, odată cu invitația pentru efectuarea testului citologic, acestea nu au fost informate
privind pregătirile necesare înainte de realizarea testului citologic, sau nu au fost întrebate în ce perioadă a
ciclului menstrual se află. De asemenea, pe parcursul a câtorva dintre focus grupuri, s-a discutat despre
faptul că invitațiile pentru realizarea testelor preventive se fac foarte repede și deseori femeile nu știu ce
teste au făcut.
Din cele relatate de femeile din zona rurală, care au făcut testul citologic, se observă că, deseori, acestea au
fost anunțate despre screeningul cervical când au fost invitate la examenul profilactic general, sau atunci când
vizitau medicul/asistentul medical, având o problemă de sănătate. În același timp, femeile erau anunțate, că
trebuie să procure echipament / consumabile pentru realizarea testului citologic.
Mi-a spus că se ia oglinda, mănușile, șervețelul.. setul ginecologic și apoi mergi în cabinet la examinare.
A fost observat faptul că nu există o evidență eficientă a femeilor care au făcut testul citologic, în afara
sistemului medical public și comunicarea acestor informații medicilor de familie. Astfel, o femeie din Chișinău
care, de obicei, face testul Papanicolau la clinici private a fost contactată de mai multe ori de lucrătorii
medicali din sistemul public cu invitația de a face examinarea.
În mare parte, femeilor nu le-a fost refuzată efectuarea testului citologic. Totuși, unele femei au spus că au
avut situații când, la solicitarea realizării testului, medicii de familie le informau despre data când au făcut
ultima dată testul, și le spuneau că trebuie să mai aștepte până la repetarea acestuia, pentru că ”nu este bine
ca testul să se realizeze prea des”.
Opinii despre modul în care trebuie efectuată invitația pentru realizarea testului Papanicolau
În mare parte, femeile din orașe preferă atât invitația telefonică, cât și prin intermediul unei scrisori. Acestea
spun că invitația prin apel telefonic este personalizată și ajută la stabilirea unei legături cu lucrătorul medical.
De asemenea, în cazul invitației telefonice, femeile ar avea posibilitatea să pună întrebări despre procedura și
pregătirea necesară pentru test. A fost sugerată necesitatea apelării în afara orelor de muncă.
Femeile cu educație mai înaltă, au menționat invitațiile în scris sau scrisori (fizice sau electronice), deoarece
acestea se memorizează mai ușor și permit efectuarea unei ulterioare referințe. Femeile cu un nivel de
educație mai jos, au accentuat că mesajul prezentat în scrisoare trebuie formulat în termeni simpli, astfel
încât informația să fie pe înțeles.
Au fost și femei care au spus că invitația la screeningul cervical trebuie adresată nu doar femeilor, dar și
partenerilor acestora, pentru că, prin intermediul partenerilor, ar putea fi motivate mai multe femei să facă
testul citologic.
75
O parte dintre respondente au spus că, ar dori ca odată cu invitația la screeningul cervical să obțină mai multe
informații despre procedură. S-a menționat că ar fi binevenite informațiile mai detaliate despre semnificația
testului citologic, modul de prelevare și eficiența testului.
Informarea despre testul Papanicolau

Dintre femeile de 25-61 de ani, doar 36% au spus că ar dori să afle mai multă informație despre testul
Papanicolau, 46% au afirmat că nu doresc să afle mai multă informație despre test, iar 18% s-au abținut de la
un răspuns în acest sens.
Figura 3.12.2: Ponderea persoanelor care ar dori să afle mai mult despre testul Papanicolau, N=1226, %
18
36
Da
Nu
Nu știu
46
Surse de informare privind testul Papanicolau

Femeilor le-au fost numite mai multe potențiale surse de informare, din care ar putea primi informații despre
testul Papanicolau, iar respondentele trebuiau să menționeze câtă încredere ar avea în informația prezentată
de aceste surse despre testul citologic. Rezultatele demonstrează că femeile au cea mai mare încredere în
lucrătorii medicali. Dintre aceștea, se observă că femeile ar avea cea mai mare încredere în medicii ginecologi
(96%), medicii de familie (92% au încredere sau totală încredere în medicii de familie) și medicii oncologi
(90% ar avea încredere în acești specialiști). Dintre alte surse de informare menționate, femeile ar avea cea
mai mare încredere în discuții publice la care s-ar prezenta informații privind testul citologic (73% au
manifestat un oarecare grad de încredere în aceste forme de informare). De asemenea, 65% ar avea încredere
în informațiile difuzate la televizor. Se observă un grad de neîncredere mai pronunțat manifestat față de
posibilitatea de a fi informate despre testul citologic de către vedete publice (49% ar simți neîncredere) și
preoți (56% au spus că nu ar avea încredere).
Figura 3.12.3: Surse de informare despre testul Papanicolau în care femeile ar avea încredere, N=445, %
Medicul ginecolog 59 37 112

Medicul oncolog 53 37 4133
Medicul de familie 49 43 5 21
Discuții publice 31 42 15 8 31
Familie/Prieteni/Cunoștințe 29 32 18 17 21
TV 28 37 23 9 11
Internet 22 34 22 11 5 7
Radio 17 22 30 18 6 6
Vedete publice 13 14 19 30 19 6
Presa online 12 22 32 19 7 8
Presa scrisă 9 26 32 20 7 6
Preot 10 11 9 14 42 14
5 –totală încredere
4 – încredere
3 – Nici îcredere, nici neîncredere
2 – neîncredere
1 –totală neîncredere
Nș/ Nr
76
Sursele de informare privind sănătatea reproductivă
Femeile care nu au făcut niciodată testul citologic, nu cunoșteau ce prezintă testul de screening cervical, nici
instituțiile în care este posibilă prelevarea testului citologic și nici care specialiști prelevă proba. Majoritatea
femeilor care nu au făcut vreodată testul și au fost intervievate, au spus că până la participarea în studiu nu au
auzit de testul citologic.
Femeile au menționat că în general practică căutarea informațiilor despre sănătatea reproductivă pe
Internet, dar, de cele mai dese ori, dacă au o problemă sau consideră că pot avea o problemă legată de
sănătatea reproductivă, preferă să se adreseze unui lucrător medical. Aceste persoane nu utilizează un site
anumit pe care îl vizitează, ci, mai degrabă, caută informații prin intermediul motoarelor de căutare. În același
timp, era omniprezentă neîncrederea pentru informațiile postate pe Internet, în special, pe rețelele de
socializare.
În zonele rurale, majoritatea femeilor nu au timp să caute informații privind sănătatea reproductivă. Femeile
au explicat că, preferă să se adreseze direct asistentului medical din localitate, deoarece acesta le oferă
explicații simple, fără a utiliza termeni medicali.
Unii respondenți au aflat despre testul Papanicolau la locul de muncă, fiind îndemnate să facă testul din motiv
că la colegele de muncă le-a fost depistat cancer de col uterin. Sunt situații când femeile au aflat despre
screeningul cervical prin intermediul emisiunilor difuzate la televizor sau radio, emisiuni la care era discutată
problema cancerului de col uterin și prevenirea acestuia.
Opinii privind informații solicitate despre cancerul de col uterin
Mai multe femei au exprimat interes față de procedura de analiză a frotiului citologic, și de motivul pentru
care aceasta durează o perioadă îndelungată. Totodată, unele femei doresc să cunoască argumentele care stau
la baza recomandării de a face testul o dată la trei ani. A fost manifestat interes asupra cauzelor, simptomelor
și metodelor de prevenire a apariției cancerului col uterin.
Pentru a afla despre eficacitatea și eficiența screeningului cervical, unele femei manifestă interes față de
datele statistice privind prevalența cancerului de col uterin înainte de introducerea programului de screening
cervical. De asemenea, unele femei au spus că ar dori să afle numărul de cazuri fals negative și aspectele care
pot influența veridicitatea testului.
A fost menționat faptul că, în instituțiile medicale, ar fi binevenită distribuirea broșurilor cu informații despre
prevenirea cancerului de col uterin.
Femei de diferite vârste au remarcat că, ar fi interesate să asiste la discuții în grup cu lucrători medicali,
sesiuni pe durata cărora, femeile ar putea auzi mai multe informații despre sănătate, și ar putea adresa
întrebări. Câteva femei din Chișinău au afirmat că le-ar fi comod dacă ar fi organizate discuții cu lucrători
medicali la locul de muncă.
Poate nu toți au posibilitatea să-și cumpere o revistă sau un ziar, sau să meargă la medic, ar trebui un medic să
vină să informeze la locul de muncă, să facă o întrunire.
Persistă o rezistență față de posibilitatea de a auzi informații privind prevenirea cancerului de col uterin de la
vedete sau persoane publice, care nu sunt de specialitate medici. Toate femeile care au participat la studiu, au
spus că nu ar avea încredere în astfel de informații, și le-ar asculta doar în caz că persoana care le relatează a
suferit de cancer, sau este un medic.
Cunoștințe privind denumirile testului Papanicolau
Datele indică asupra faptului că cea mai cunoscută denumire a testului Papanicolau este denumirea de ”test
citologic” – 40% dintre femei au spus că le este mai cunoscută anume această denumire. 20% dintre femei au
spus că le era mai cunoscută denumirea de ”test Papanicolau” și 10% - ”screening cervical”. În același timp,
43% dintre femei, au recunoscut că niciuna din denumirile prezentate nu le era cunoscută.
77
Analiza demonstrează că majoritatea femeilor ar prefera ca în continuare screeningul cervical să fie denumit
drept ”test citologic” – 42% s-au pronunțat pentru această denumire. Doar 17% au fost pentru denumirea de
”test Papanicolau”
Figura 3.12.4: Cele mai cunoscute denumiri de test, Figura 3.12.5: Opinia despre denumirea care ar
N=1226, % trebui utilizată pentru testul citologic, N=1226, %
Testul citologic 40 Testul citologic 42

Testul Papanicolau 20 Testul Papanicolau 17
Screening cervical 10 Screening cervical 6
Alta 2 Alta specificați 4
Niciuna 43 Niciuna 15
Nu știu 17
Opinii despre denumirea care trebuie utilizată pentru screeningul cervical

Majoritatea femeilor care au participat la studiu, au spus că denumirile propuse nu le sunt cunoscute. Pentru
femei, cea mai cunoscută denumire a screeningului cervical pare a fi ”citologia”, din acest motiv, dintre
denumirile propuse a fost selectată cel mai des, denumirea de ”test citologic”. Multe femei au explicat că,
denumirea de ”citologie” sună mai simplu și este mai ușor de reținut. De asemenea, majoritatea femeilor au
spus că lucrătorii medicali cu care au discutat, denumeau testul drept ”citologie” și, deoarece aceasta a fost
prima denumire pe care au auzit-o, le este mai ușor să opereze cu ea. În același timp, unele femei au
evidențiat faptul că, denumirea testului trebuie să le facă clar scopul investigației și, din acest motiv, preferă
ca acest test să fie denumit drept ”testul la cancer”.
Sumar: Necesități de informare privind testul Papanicolau

Fiecare a doua femeie care a participat la sondaj preferă să fie invitată telefonic pentru realizarea testului
Papanicolau, iar alte 34% ar prefera o invitație verbală în cadrul vizitei la medicul de familie.
În cadrul focus grupurilor s-au menționat despre cazuri când femeile au fost chemate la ”unele teste” fără a
li se explica în ce vor consta acestea. O dată cu invitația la test, unor femei li s-a cerut să procure
echipament/ consumabile. O femeie care a făcut testul la o clinică privată a menționat că nu există un
mecanism de comunicare dintre instituții deoarece deși a făcut testul a fost invitată pentru a face testul de
medicul de familie. Respondenții au spus că ar prefera apelurile telefonice, personale și scrisorile în scris
ca metodă de invitație la test. S-a menționat că invitațiile pot fi făcute atât partenerilor care ar putea
motiva femeile să facă testul citologic.
Din total participanți la sondaj 36% au spus că ar dori să afle mai multe despre testul Papanicolau. În
cadrul studiului calitativ multe femei și-au exprimat interesul față de procedura de analiză a frotiului
citologic. Persoanele care nu au făcut niciodată testul citologic nu cunosc informațiile despre instituțiile
unde este posibilă prelevarea testului, nici despre persoanele care prelevă proba și nici despre ce prezintă
screeningul cervical.
Sondajul arată că cea mai de încredere sursă de informare sunt medicii ginecologi, oncologi și medicii de
familie (încrederea în acești specialiști o au peste 80% dintre femei). Nivelul de încredere este mult mai
jos în sursele precum Internet, radio, vedete sau presă online.
Cei mai mulți (43%) respondenți nu cunosc nicio denumire a screeningului cervical, iar 40% cunosc
denumirea de ”test citologic”, aceasta fiind, în același timp, denumirea care în opinia mai multor
respondenți trebuie utilizată pentru testul citologic.
78
3.13 Predictorii intenției de a efectua testul Papanicolau și predictorii experienței

precedente de screening
Pentru a identifica predictorii intenției de a face testul Papanicolau în următoarele trei luni, datele au fost
analizate în cadrul unei regresii lineare secvențiale. Variabilele independente au fost grupate în patru blocuri
în baza modelului teoretic (variabilele introduse în analiză sunt prezentate în tabelul 2.13.1). Blocurile de
variabile au fost introduse în analiza pe rând.
Tabel 3.13.1 Variabilele introduse în analiza de regresie secvențială pentru identificare predictorilor intenției
de a face testul Papanicolau
Bloc Variabile
Bloc 1: Variabile demografice Vârstă
Mediu de reședință
Statut marital
Prezența copiilor
Etnia
Educația
Religia
Statut socio-economic
Ocupație
Bloc 2: Variabile ce țin de sănătate și istoric Percepția stării de sănătate
medical Diagnostic medical
Prezența dizabilității
Frecvența vizitelor la medic
Frecvența vizitelor la ginecolog
Bloc 3: Variabile ce țin de accesibilitatea Statutul de asigurat
serviciului medical și satisfacția cu serviciului Înregistrarea pe lista medicului de familie
medical Modul de alegere al medicului de familie
Satisfacția cu serviciul medical
Bloc 4: Variabile cognitive Susceptibilitate
Percepția costului psihologic
Percepția de beneficii
Sentiment de auto-eficacitate
Norme sociale
Atitudinea față de importanța realizării testului
Localizarea de control internă
Localizarea de control externă/destin
Localizarea de control externă legată de medici
Rezultatele analizei de regresie sunt prezentate în tabelul 2.13.2. Datele indică asupra faptului că modelul 2 și
3 nu produc schimbări semnificative, pe când după introducerea variabilelor cognitive, modelul 4 prezice
până la 30% din varianță. Ca urmare, vor fi examinate variabilele incluse în modelul 4 care sunt predictori
semnificativi.
Tabel 3.13.2 Rezultatele modelelor de predicție a intenția de a face testul Papanicolau
R pătrat Statisticile de schimbare

Model R pătrat
ajustat Schimbarea F Sig. Schimbării F
1 .108 .065 2.509 .000
2 .123 .071 1.605 .157
3 .133 .072 1.134 .341
4 .359 .294 11.894 .000
În tabelul 3.13.3 sunt prezentate componentele ecuației de regresie pentru modelul 4, fiind propuse doar
variabilele pentru care valoarea p este semnificativă. Analiza coeficienților arată că cel mai important
predictor al intenției de a participa în screeningul cervical este atitudinea față de acest test. Odată ce crește
percepția faptului că realizarea testului este o decizie înțeleaptă, iar efectuarea acestuia este importantă
pentru femei, crește și dorința femeilor de a realiza testul.
79
De asemenea, conștientizarea faptului că testul Papanicolau poate avea beneficii personale, este o variabilă cu
o putere de predicție mai mare. Merită menționat faptul că și localizarea internă a controlului asupra
sănătății, precum și recunoașterea scopului testului pot influența pozitiv intenția de a face testul.
Tabel 3.13.3 Componentele ecuației de regresie pentru modelul 4
Coeficienți Coeficienți
nestandardizați standardizați t Sig.
B Eroare std. Beta
Apartenența la etniile minoritare -1.113 .440 -.098 -2.530 .012
Apartenența la religiile minoritare -.488 .240 -.078 -2.029 .043
Nivel de educație primară sau mai puțin -1.644 .565 -.141 -2.912 .004
Susceptibilitate redusă -.119 .041 -.123 -2.881 .004
Percepția de beneficii .336 .064 .238 5.273 .000
Auto-eficacitate redusă -.225 .050 -.187 -4.537 .000
Atitudinea față de test .345 .062 .253 5.567 .000
Control intern .147 .077 .088 1.917 .056
Cunoștințe despre scopul testului .236 .114 .089 2.065 .040
În contrast, sentimentul de auto-eficacitate redus, care presupune că femeia percepe că realizarea testului ar
fi dificilă în următoarele luni, prezice intenții scăzute față de realizarea testului. Similar, și percepția faptului
că femeia are șanse reduse de apariție a cancerului, este corelată negativ cu intenția de a face testul.
Mai mult decât atât, apartenența la etniile minoritare (minoritățile Bulgare și Rome), apartenența la religiile
minoritare (Baptism, Martorii lui Iehova, Islam) și nivelul jos de educație, prezic și ele șanse mai mici de
realizare a testului Papanicolau.
Pentru a evalua care sunt predictorii experienței precedente de screening a fost folosită regresia logistică
ierarhică. Potențialii predictori au fost introduși în modelul de regresie secvențial. Primul bloc a fost alcătuit
din variabile demografice, în al doilea au fost introduse variabile ce țin de evaluarea stării de sănătate, în al
treilea bloc au intrat variabile ce țin de accesul la serviciile medicale, și în al patrulea bloc au fost introduse
variabilele cognitive. În tabelul de mai jos au fost prezentate variabilele care au avut un impact semnificativ
asupra variabilei dependente.
Tabel 3.13.4: Predictorii experienței precedente de screening și valoarea R2 Nagelkerke pentru cele patru
modele
Model 1 Model 2 Model 3 Model 4

Vârsta 1.02 [1.00-1.05] 1.03 [1.01-1.06] 1.03 [1.01-1.06] 1.02 [1.00-1.05]
Stare de sănătate 1.3 [1.00-1.71] 1.3 [1.01-1.71]
Vizite ginecolog .76 [.60-.95] .76 [.60-.97]
Înregistrare la medicul
.4 [.2-.8]
de familie
Norme sociale 2.18 [1.64-2.9]
Cunoștințe despre
2.37 [1.44-3.9]
scopul testului
Constant .36 .98 .26 .08
R2 Nagelkerke .08 .10 .12 .26
Coeficientul Nagelkerke R2 indică asupra faptului că modelul 4 are cea mai mare putere explicativă și prezice
până la 26% din variație. Cei mai înalți coeficienți ai rapoartelor de șanse sunt înregistrați pentru nivelul de
cunoștințe despre scopul testului și normele sociale. Astfel, femeile care recunosc scopul testului Papanicolau
sunt de 2.4 ori mai predispuse să fi efectuat testul.
Merită menționat și faptul că odată ce se mărește cu un grad, recunoașterea impactului opiniei persoanelor
influente din jur despre testul Papanicolau, crește de 2.2 ori probabilitatea ca femeia să fi făcut testul
citologic. În același timp, se atestă faptul că mărirea cu un an a vârstei, prezice o creștere a probabilității să fi
efectuat testul citologic de 1.02 ori
80
Sumar: Predictorii intenției de a efectua testul Papanicolau
Rezultatele analizei de regresie indică asupra faptului că variabilele cognitive sunt predicatori
semnificativi de a efectua testul cervical. Femeile care cunosc scopul testului Papanicolau sunt de 2.4 ori
mai predispuse să efectueze testul. În același timp, recunoașterea impactului opiniei persoanelor influente
despre testul Papanicolau mărește de 2.2 ori probabilitatea ca femeia să fi făcut testul citologic.
3.14 Cunoștințe și atitudini față de vaccinul anti-HPV
O pondere de 40% dintre femeile de 25-61 de ani au auzit despre vaccinul anti-HPV. Cele mai multe dintre
acestea (52%) au auzit despre vaccin prin intermediul televiziunii sau radioului. O treime dintre femei a fost
informată despre vaccin de către medicul de familie, iar fiecare a cincea femeie a auzit despre vaccin de la
prieteni sau cunoștințe.
Figura 3.14.1: Ponderea persoanelor care cunosc Figura 3.14.2: Sursele de informare despre vaccinul
despre vaccinul anti-HPV, N=1226, % anti-HPV, N=491, %
5 TV/ Radio 52
Medic de familie 33
40 Prieteni/Cunoștințe 21
Da Medic ginecolog 16
Nu Internet 14
Nu știu
55 Presa scrisă 7
Alta 1
Analiza tabelelor de contingență indică asupra faptului că, există asociere între apartenența la anumite
grupuri socio-demografice și posibilitatea să fi auzit despre vaccinul anti-HPV. Astfel, femeile din mediul
urban, care sunt căsătorite, au studii superioare și un nivel socio-economic mai înalt, sunt mai predispuse de
a cunoaște despre vaccinul anti-HPV. În comparație, femeile cu vârsta după 56 de ani, cele din mediul rural,
care sunt de etnie Găgăuză, au studii primare sau medii, sunt pensionare și provin din gospodării sărace, sunt
mai predispuse de a declara că nu au auzit despre vaccinul anti-HPV.
Tabel 3.14.1: Asocierea dintre caracteristicile socio-demografice și cunoștințele despre vaccinul anti-HPV,
N=1226
Vârsta
Cunoștințe vaccin
25-35 36-45 46-55 56-61
Da 47 47 44 30
Nu 53 53 56 70
X2=25.3, df=3, p<.000
Mediu
Cunoștințe vaccin
Urban Rural
Da 46 39
Nu 54 61
X2=6.6, df=1, p<.010
Statut marital
Cunoștințe vaccin
Da 32 36 46 39 20
Nu 68 64 54 61 80
X2=29.8, df=4, p<.000
81
Etnie
Cunoștințe vaccin Moldoveană/
Română
Da 43 46 41 13 38
Nu 57 54 59 87 62
X2=18.4, df=4, p<.001
Studii
Cunoștințe vaccin
Da 24 33 39 63
Nu 76 67 61 37
X2=67.03, df=3, p<.000
Ocupație
Cunoștințe vaccin
Da 42 47 23
Nu 58 53 77
X2=28.8, df=2, p<.000
Stare financiară
Cunoștințe vaccin
Da 51 47 18
Nu 49 53 82
X2=55.9, df=2, p<.000
Ca urmare a întrebării despre siguranța vaccinului anti-HPV, 70% dintre respondente au afirmat că nu cunosc
despre siguranța vaccinului. Totuși, un sfert dintre femei consideră vaccinul ca fiind o metodă sigură de
prevenire a cancerului cervical.
Figura 3.14.3: Opinia despre siguranța vaccinului anti-HPV, N=1226, %
Foarte sigur 7
Sigur 18
Nu știu 70
Poate avea efecte secundare 3
Poate avea efecte secundare foarte grave 1
Din totalul eșantionului de femei de 25-61 de ani, 26% au afirmat că ar dori să cunoască mai multe despre
vaccinul anti-HPV, 31% au spus că au suficiente informații despre vaccin, iar 43% au recunoscut că nu sunt
interesate să cunoască despre acest vaccin.
Figura 3.14.4: Dorința de a cunoaște mai multe despre vaccinul anti-HPV, N=1226, %
26
43 Da
Cred că am suficiente informații
Nu mă interesează
31
82
Dintre femeile care au fetițe de 10 ani, 45% au afirmat că și-ar vaccina fiicele cu vaccinul anti-HPV, o treime
nu ar dori să le vaccineze, iar, 23% deja au reușit să vaccineze fiicele împotriva virusului HPV.
Figura 3.14.5: Ponderea femeilor care au fiice de 10 Figura 3.14.6: Ponderea femeilor care au fiice de
ani care ar dori să le vaccineze, N=123, % aproximativ 10 ani și care au reușit să vaccineze
fetițele, N=123, %
23
22
45 1
Da
Nu
Nu știu
76
33
Am încercat și am reușit
Am încercat și nu am reușit
Nu am încercat
Femeile care au fiice de aproximativ 10 ani declară, în proporție de 60%, că medicii de familie sunt deschiși
spre a oferi informații despre vaccinul anti-HPV.
Figura 3.14.7: Opinia despre disponibilitatea medicilor de familie de a discuta despre vaccinul anti-HPV,
N=123, %
Da, cu siguranță 60
Nu sunt sigură, având în vedere cât este de ocupat 11
Nu 12
Nu știu 17
În final, femeile care au fiice de 10 ani, au fost întrebate dacă ar urma sfatul medicului de a vaccina fiica
împotriva virusului HPV. 47% dintre respondenți au declarat intenția de vaccinare a fiicei sale, 32% - nu ar fi
sigure că ar urma sfatul medicului, iar 21% au declarat ferm că nu și-ar vaccina fiica.
Figura 3.14.8: Intenția de a urmări sfatul medicului privind vaccinarea fiicei cu vaccinul anti-HPV, N=123, %
Da, cu siguranță 47
Nu sunt sigură 25
Aș mai avea nevoie de încă o opinie de la un alt medic 7
Nu, nu aș accepta recomandarea 21
Percepția privind cunoștințele despre vaccinul anti-HPV și atitudinea față de acesta
Femeile care nu au efectuat testul citologic, nu știu despre vaccinul anti-HPV și nici despre faptul că cancerul
de col uterin poate fi provocat de virusul HPV.
Femeile care cunosc despre vaccinul anti-HPV, știu că acesta este indicat fetițelor adolescente, însă nu au
putut explica din ce motiv vaccinul trebuie făcut la vârstă timpurie. Unele femei considerând că vaccinul
poate fi făcut până la vârsta de 25 de ani.
Unele femei au manifestat lipsă de cunoștințe privind scopul vaccinării anti-HPV fiind de părerea că vaccinul
este o formă de tratament care trebuie administrat odată ce organismul este infectat.
83
Mai multe dintre femei au auzit despre vaccinul anti-HPV, prin intermediul media: la știri și la emisiuni de la
radio. Trei femei au spus că s-au informat despre vaccinul anti-HPV pe rețelele de socializare, citind că acest
vaccin poate produce infertilitate - informații, care le-au provocat îngrijorări.
Atât în mediul urban, cât și în mediul rural, au fost femei care au manifestat rezerve față de siguranța
vaccinului, din motiv că pot apărea efecte adverse, pe care nu le-au putut numi. Mai mult decât atât, au fost
femei din Chișinău care au spus că campaniile de vaccinare care au loc în Moldova sunt ”experimente” , și că
nu au deloc încredere în calitatea sau efectele acestui vaccin.
În zonele rurale, femeile, în mare parte, au spus că au încredere în eficiența vaccinului anti-HPV și ar vaccina
fiicele sau nepoatele. Totodată, unele femei au afirmat că și-ar vaccina fiicele doar la clinici private, unde sunt
disponibile vaccinuri de o calitate superioară și cu risc redus de apariție a efectelor adverse.
Un număr mic de respondente, consideră vaccinul insuficient, fiind de părerea că acesta ar putea provoca
cancerul.
Dacă i-a fost predestinat, atunci așa va fi, așa că fugi, nu fugi, tot de ce ne temem așa va fi.
Sumar:
Un procent de 40% dintre femei au auzit despre vaccinul anti-HPV. Dintre acestea, circa o jumătate s-a
informat prin intermediul televiziunii și radioului și o treime a fost informată de către medicul de familie. O
treime dintre respondente este sigură de vaccinul anti-HPV, iar 70% nu cunosc despre siguranța acestuia.
Circa 45% dintre femeile care au fetițe de 10 ani și-ar vaccina fiicele cu vaccinul anti-HPV, iar 23% dintre
ele deja au reușit să vaccineze fiicele împotriva virusului HPV. O rată de 60% dintre femei sunt sigure că
medicii de familie sunt disponibili pentru a discuta despre vaccinul anti-HPV, iar 47% ar urma sfatul
medicului privind vaccinarea anti-HPV.
Femeile intervievate au demonstrat cunoștințe vagi despre vaccinarea anti-HPV. S-a observat că
respondentele, care au făcut testul Papanicolau cunosc și despre vaccinul anti-HPV, dar multe persoane nu
au putut explica importanța vaccinării la o vârstă timpurie. Mai multe femei au fost manifestat rezerve față
de siguranța vaccinului, evidențiind efectele adverse care pot apărea și neîncrederea în calitatea vaccinului.
84
Capitolul IV: Opinia specialiștilor și a personalului medical despre prevenirea CCU în Republica Moldova 85
CAPITOLUL IV: OPINIA SPECIALIȘTILOR ȘI A PERSONALULUI

MEDICAL DESPRE PREVENIREA CANCERULUI DE COL UTERIN ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
4.1 Incidența cancerului de col uterin și prioritatea acordată acestei probleme în
Republica Moldova.
Specialiștii intervievați consideră cancerul de col uterin o problemă majoră atât la nivel internațional, cât și la
cel național, evidențiind că Republica Moldova se află printre primele state cu o incidență sporită a acestui tip
de cancer. Respondenții au declarat că, după incidență și prevalență, cancerul de col uterin se poziționează pe
primele locuri în structura maladiilor oncologice și este cauza numărul doi a deceselor în rândul femeilor,
după cancerul mamar:
”Anual, decedează 180-210 de femei din cauza cancerului de col uterin. Majoritatea acestor femei
sunt apte de muncă, au copii, nepoți, familii și există o problemă - pentru țara noastră atât de mică, să
decedeze 200 de femei în floarea vieții, este mult.”
Evaluând magnitudinea acestei probleme pentru Republica Moldova, specialiștii au remarcat că numărul de
cazuri depistate la stadiile III și IV, depășește numărul cazurilor descoperite în fazele primare ale bolii. Iar în
condițiile de scădere a numărului populației, sunt de părerea că indicatorii privind cancerul de col uterin sunt
în creștere.
În rândul medicilor intervievați, părerile cu privire la incidența cancerului de col uterin au fost divizate.
Majoritatea a declarat, că acest tip de cancer este o problemă pentru Republica Moldova din cauza creșterii
numărului de cazuri depistate. Alte persoane au evidențiat că numărul persoanelor diagnosticate cu cancer
de col uterin este în descreștere datorită lucrului care se efectuiază cu grupurile de risc – femeile social-
vulnerabile.
Specialiștii și cadrele medicale au enumerat următoarele cauze ale incidenței cancerului de col uterin în
Republica Moldova:
 cultura joasă a populației privind examenele profilactice. S-a afirmat că femeile din Republica Moldova nu
conștientizează importanța verificării periodice a stării de sănătate și nu se informează despre cauzele de
cancer uterin.
„La noi, la conștiința populației, încă n-a ajuns necesitatea de a veni la medic. Trebuie să-l chemi,
trebuie să-l rogi, trebuie să-l impui câte o dată să-și facă analiza” (medic de familie, mediul urban).
Atât specialiștii, cât și medicii consideră că femeile sunt responsabile de prevenirea cancerului de col uterin,
prin eforturi permanente de informare privind starea de sănătate, și realizarea controalelor medicale cu
regularitate.
 diagnosticarea tardivă a cancerului de col uterin, din motivul adresării întârziate la medic:
”La noi mortalitatea este înaltă din cauza că femeile se adresează după asistența medicală foarte
târziu. De regulă, majoritatea tipurilor de cancer sunt diagnosticate în stadiile III sau IV.”
 screening ineficient. S-a menționat că testele nu sunt suficient de informative, și modul în care sunt
interpretate rezultatele nu permit, în toate cazurile, depistarea unor stări pre-canceroase;
 existența altor tipuri de patologii, care generează dezvoltarea cancerului de col uterin;
 insuficiența eforturilor organizate de informare despre posibilitatea realizării testului Papanicolau și
lipsa informațiilor despre cancerul de col uterin în instituțiile medico-sanitare și în mass-media;
Respondenții consideră că factorii care împiedică adresarea la medic sunt:
 starea socio-economică a unor femei;
 migrația;
 rușinea de a efectua examinări ginecologice;
 lipsa timpului;
 necunoașterea faptului că cancerul de col uterin este asimptomatic;
”sunt și așa femei, care nu se atârnă serios față de sănătate. Cât ele sunt de tinere, ele consideră că veșnic o să fie
așa, și cum am mai spus că ele pleacă peste hotare, acolo au stres, nu au posibilitatea să investigheze și vin aici la
noi și fac investigații, și cu părere de rău fac mai târziu.” (medic de familie)
 atitudinea neprietenoasă a sistemului: ”e greu să mergi la policlinică, sunt înscrieri, rânduri”.
85
Sumar:
În opinia specialiștilor și a personalului medical, cancerul de col uterin reprezintă o problemă prioritară
pentru Republica Moldova, din cauza numărului mare de a decesurilor și a cazurilor depistate. Prevalența
cancerului de col uterin este argumentată prin cultura sănătății joase, depistarea tardivă, insuficiența
eforturilor de informare a femeilor și ineficiența screeningului pentru depistarea stărilor pre-canceroase.
4.2 Serviciile de adresare a problemei cancerului de col uterin în Moldova
Unii specialiști consideră că spectrul actual de servicii pentru reducerea incidenței de cancer de col uterin și
tratamentul administrat în cazul depistării stărilor pre-canceroase sunt ample, suficiente și corespund
recomandărilor internaționale din domeniu. Personalul medical, de asemenea, consideră că, în Republica
Moldova, există servicii adecvate pentru combaterea cancerului de col uterin.
Mai mulți medicii intervievați au doar păreri pozitive față de screeningului cervical. Aceștia sunt de părerea
că prin intermediul screeningului cervical a fost depistat un număr mai mare de cazuri de cancer cervical în
stadii incipiente decât în lipsa serviciilor de screening cervical.
Specialiștii au numit mai multe părți bune ale realizării testului Papanicolau/ screeningului cervical:
 gratuitatea prelevării testului citologic;
 accesibilitate bună a serviciilor de screening, deoarece a fost implicată asistența medicală primară, care
este poziționată alături de populație: ”avem o asistență medicală primară care acoperă toate teritoriile
administrative, avem personal medical”;
 conștientizarea problemei de către stat și decizia de a stabili realizarea screeningului cervical
pentru femeile de 25-61 de ani cu frecvența de o dată la trei ani;
”… la noi în țară se pune accent foarte mare pe screeningul de col uterin și este foarte bine...chiar și specialiștii
internaționali se miră că noi fiind o țară destul de săracă și cu o finanțare foarte modestă, politicile naționale
încadrează cuprinderea totală a populației conform standardelor internaționale, adică nu toate țările își pot
permite chestia aceasta.”
 odată cu depistarea precoce a cancerului cervical, atât femeia, cât și statul au de câștigat, deoarece sunt
utilizate mai puține resurse pentru tratament și femeile pot fi rapid încadrate în societate și în muncă;
”Darce are de câștigat femeia? În primul rând, are de câștigat viața, are de câștigat traiul în familie, alături de
copii, de rude...”
Totodată, s-au enumerat următoarele neajunsuri ale implementării serviciilor de adresare a problemei
cancerului de col uterin:
 Insuficiența instrumentelor de monitorizare a programului de screening cervical.
 Lipsa unui mecanism de responsabilizare a femeilor și a personalului medical în vederea implicării a
circa 75% dintre femei în screeningul cervical, pentru ca acest serviciu să fie util și cost-eficient.
 În momentul prelevării testului citologic și la etapa de examinare a probelor, se pune accent pe cantitate
și nu pe calitatea serviciului oferit: ”noi vorbim despre accesul veridic și accesul la servicii calitative de
screening… Dacă să spui că da, din o sută de specimene, 30-40% sunt necalitative sau necitibile, care-i
sensul?”
 Testul citologic utilizat în prezent după tehnica Romanovski-Gimze nu este suficient de informativ și
poate avea erori, există necesitatea investigațiilor adiționale, cum ar fi: examenul colposcopic, care nu
este disponibil în toate centrele medicale raionale. Un specialist a menționat despre discrepanța mare
dintre rezultatele diagnosticului citologic și cel histopatologic, de circa 50-60%, comparativ cu Marea
Britanie, unde cazurile de greșeală sunt de 2-3%.
 Insuficiența instruirilor specialiștilor implicați în prelevarea testului citologic. A fost menționată
realizarea procedurii într-o fază nepotrivită a ciclului menstrual al femeilor, fapt care generează rezultate
greșite a testelor citologice efectuate: ”dacă de calculat câte de-acestea dubluri de screeninguri s-au făcut?
Aceștia-s bani irosiți, și cu banii aceștia… vă zic, eficientizarea screenării și organizarea lui, ar salva resurse
și ar ajuta la posibilitatea țării să se facă sistemul acesta extins de screening”.
86
 Efectuarea testului în baza metodei Romanovschi, deși în protocoale și standarde este menționat testul
Papanicolau: ”… chiar acuma se lucrează, după cerințele internaționale, să fie doar testul Papanicolau.
Metoda este mai scumpă și, deocamdată, încă în multe raioane și chiar și în Chișinău se lucrează cu
Romanovschi, care este mai puțin calitativă, dovedit la nivel mondial și deja noi încercăm să trecem, și chiar
acum au loc instruiri a personalului”
 Insuficiența resurselor financiare pentru achitarea testelor citologice, în cazul sporirii numărului de
adresări din partea populației;
 Durata de timp extinsă pentru investigații: ”durează între două-trei luni de zile. Este incorect față de femei,
dar și veridicitatea rezultatului devine suspectă”;
 Insuficiența echipamentului și a instruirii adecvate a medicilor laboranți;
 Subdezvoltarea serviciului de colposcopie la nivel național: ”nu se asigură suficient acces femeilor la
serviciul de colposcopie”. Numărul insuficient al cabinetelor de colposcopie din regiuni și incapacitatea de
a oferi un rezultat calitativ determină trimiterea pacientelor la Institutul Oncologic unde aceștia pot
beneficia de acest serviciu: ”nu toate femeile pot să-și permită luxul acesta”.
Majoritatea respondenților consideră ca screeningul cervical trebuie să constituie o prioritate în adresarea
problemei cancerului de col uterin, indiferent de numărul de cazuri depistate și pornind de la faptul că
costurile pentru prevenire sunt mai mici, decât cheltuielile pentru tratament. Iar unii medici au declarat că,
prin intermediul acestei proceduri, poate fi prevenit cancerului de col uterin în proporție de 70-80%:
”Este o metodă simplă, care, fără multe investiții financiare, permite identificarea, dacă este organizat bine, a
tuturor cazurilor, sau a majorității cazurilor de leziuni pre-canceroase, ca să nu se ajungă la cancer.”
Potrivit specialiștilor, la nivel internațional, screeningul cervical este recunoscut drept una dintre cele mai
reușite proceduri de prevenire a CCU, însă în Republica Moldova, acest serviciu nu este bine organizat pentru
a fi considerat de succes. S-a menționat că din perspectiva numărului de prestatori și a serviciilor oferite,
programul este extins la nivel de țară, iar din perspectiva acoperirii populației-țintă - mai puțin de 50%
beneficiază de aceste servicii.
În raport cu campania de vaccinare anti-HPV, screeningul cervical este perceput drept măsură prioritară și
eficientă în prevenirea cancerului de col uterin:
”Desigur că trebuie promovată vaccinarea, este efectivă, și trebuie de început și mai departe de extins, dar totuși
prioritar și efectiv ar rămâne screeningul.”
Opiniile respondenților cu privire la vaccinarea anti-HPV au fost divizate. S-a relatat că vaccinarea anti-HPV
lansată în anul 2017 este un succes al sistemului național de sănătate deoarece poate preveni cancerul de col
uterin: ”este o decizie a țării - mereu este mai ușor de investit în măsurile de prevenire”. Majoritatea medicilor
văd doar beneficii ale acestei măsuri de profilaxie, evidențiind că nu au întâlnit reacții adverse. În privința
eficienței vaccinării specialiștii nu au fost atât de siguri, menționând că rezultatele vor fi vizibile după mai
mulți ani:
”Vaccinarea eu cred că este un lucru bun, este un beneficiu pozitiv, dar pentru a vedea, trebuie un lot mai mare
de vaccinat și de analizat studiile, ca să vedem, este vreun beneficiu sau nu.” (medic histopatolog, mediul urban)
„Este egal cu zero la noi în Republica Moldova...eu, spre exemplu, nu sunt sigură dacă aș permite vaccinarea
fetiței mele dacă ar avea vârsta de 11-12 ani. Nu sunt sigură, deoarece sunt mai multe rădăcini HPV, dar
vaccinurile care sunt... la două rădăcini și nu este exclus faptul că cancerul poate să crească și din celelalte
rădăcini cu risc sporit” (medic citolog, mediul urban)
Potrivit unui medic oncolog, refuzul părinților de a-și vaccina copiii este cauzat de viziunea unor medici de
familie, care conving pacineții că vaccinul nu este eficient.
Despre capacitatea sistemului medical de a face față unui program extins de screening cervical și de vaccinare
anti-HPV părerile specialiștilor s-au divizat. Persoanele, care consideră că sistemul medical este pregătit, s-au
referit la posibilitatea realizării testului citologic în instituțiile medicale publice din țară, la resursele
financiare din bugetul de stat care acoperă necesitățile pentru aceste servicii și suportul organizațiilor
internaționale în fortificarea capacităților naționale de prevenire a cancerului de col uterin. Respondenții care
au fost nesiguri cu privire la capacitatea sistemului medical, au enumerat mai multe provocări, precum:
insuficiența cadrelor medicale, incertitudinea calității serviciilor oferite și aplicarea necorespunzătoare a
programului de screening cervical:
”Noi deja avem deficit de cadre în sistemul de AMP, circa 30 la sută. A doua, dacă vorbim de asistența medicală,
trebuie să discutăm de asistenți medicali calificați și bine instruiți. Înțelegeți? Și nu s-o facă de formă, pe urmă să
pună bifa că eu am făcut, dar rezultatul este necalitativ. S-o facă foarte calitativ, iată despre ce eu vorbesc.”
87
În timp ce mai mulți respondenți nu cunosc cum ar putea fi extins screeningul cervical, alții au propus
următoarele soluții:
 deplasarea medicilor și a echipamentului din capitală în regiunile unde acesta lipsește: ”Cu regret, la noi
în Centrul de Sănătate chiar nu-l avem. Și, într-adevăr, foarte multe doamne ar dori să facă...Și lumea-i mai
receptivă când aude informație că a venit de la un centru din Chișinău, cu aparatajul cela anume, fiindcă eu
nu cred că doamnele noastre vor refuza.”
 informarea permanentă a femeilor din regiuni și responsabilizarea populației, prin dezvoltarea culturii
sănătății;
 dotarea centrelor medicale cu toate ustensilele necesare pentru prelevarea frotiului citologic;
 sporirea colaborării dintre specialiștii din instituțiile implicate în screening.
Sumar:
Specialiștii și personalul medical susțin în totalitate aplicarea screeningului cervical drept serviciu de
adresare a problemei cancerului de col uterin. Iar față de vaccinarea anti-HPV s-au înregistrat păreri
rezervate, cauzate de necunoașterea provenienței și efectelor vaccinului. Respondenții consideră că
implementarea screeningului cervical ar putea fi eficientizată prin consolidarea capacităților instituționale,
umane, financiare și operaționale.
4.3. Cadrul normativ privind screeningului cervical în Moldova
S-a evidențiat că, la momentul actual, sunt suficiente documente de politici și prevederi privind screeningul
cervical. Cele mai importante în acest sens sunt Programul Naţional de Control al Cancerului și Planul de
Acțiuni de creștere a capacităților în implementarea Screeningului Col Uterin în Republica Moldova.
În același timp, a fost pusă la dubii eficiența monitorizării și evaluării politicilor naționale care reglementează
procesul de screening cervical:
”Dacă vorbim despre screening, atunci, probabil că, ar trebui să existe un program de screening adevărat,
fiindcă la noi există o problemă, care se referă nu numai la cancer, dar și la toate celelalte: noi nu avem o bună
monitorizare, și aproape că nu avem evaluare.”
Adițional, specialiștii au indicat că adresarea problemei cancerului de col uterin este menționată și în alte
documente de politici și acte legislative precum: Politica Națională de Sănătate, Legea ocrotirii sănătății,
Programul Național privind Sănătatea și Drepturile Sexuale și Reproductive etc. În același timp, s-a menționat
că prevederile privind vaccinul anti-HPV sunt stipulate în Programul National de Imunizări și Programul
Național de Control al Cancerului.
Cadrul normativ este considerat suficient deoarece se referă la: ”activități, la toate etapele de prestare a
serviciilor; asistență medicală primară cu măsuri de prevenire, promovare și screening, depistare precoce;
specializarea de ambulatoriu cu alte măsuri care poate face specialistul de profil și asistența spitalicească.”
În același timp, s-a relatat despre Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul
Cervical ca un document complex, destinat tuturor specialiștilor implicați în screeningul cervical: medici de
familie, medici citologi, histopatologi, medici ginecologi/colposcopisti. Specialiștii consideră că standardele
sunt clare și oferă o bună ghidare, însă necesită ajustate la realitățile sistemului medical din Moldova:
”Ca orice document elaborat prima dată, el poate nu a inclus toate componentele de care noi avem nevoie acum.
Odată fiind acumulate mai multe cunoștințe și mai multe experiențe, am înțeles că mai trebuie de ajustat, mai
trebuie de adăugat, dar oricum, medicii erau foarte interesați să-l aibă și să-l urmeze. Era un instrument de
ajutor în activitatea de organizare a screeningului și secția medicală primară, colposcopia, laboratoarele
încercau să-l folosească.”
Fiind întrebați despre documentele de politici privind screeningul cervical, unii specialiști au făcut referire la
Protocolul Clinic Național privind Cancerul de Col Uterin și la Protocolul Clinic Standardizat privind Cancerul
de Col Uterin, care a fost elaborat pentru medicii de familie și în care este explicată procedura de organizare a
screeningului cervical. De asemenea, s-a menționat că sunt elaborate Protocoale Clinice Instituționale, în care
sunt specificate rolurile, responsabilitățile și funcțiile personalului.
88
Toți specialiștii intervievați consideră că normele naționale de aplicare a screeningului cervical și a vaccinării
anti-HPV corespund cu normele și recomandările internaționale. Mai mult ca atât, s-a evidențiat că elaborarea
cadrului legislativ s-a bazat pe standardele internaționale și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății
și ale Uniunii Europene:
”o dată la 3 ani se face studiul, se evaluează ghidurile și recomandările internaționale, și ceea ce avem la noi și în
3-5 ani se elaborează politici noi. Deci, asta e standardul internațional, nu că eu vreau sau nu, sau Ministerul
nostru vrea sau nu vrea, trebuie de făcut pur și simplu.”
A fost menționat faptul că s-au făcut încercări de adaptare a cadrului normativ la realitățile naționale:
”la noi mortalitatea de cancer e mai mare și noi am hotărât că, de exemplu, nu facem screeningul o dată la 5 ani,
așa cum se recomandă internațional, dar o dată la 3 ani. Sunt țări, unde screeningul de cancer de col uterin se
face de 3 ori în viață, dar acolo e 100% vaccinarea. Noi am luat din punct de vedere financiar și pentru beneficiul
nemijlocit al femeilor – o dată la 3 ani. Și micșorăm costurile și nu scăpăm maladia.”
Potrivit specialiștilor, armonizarea politicilor și legislației naționale cu prevederile/standardele
internaționale a fost posibilă datorită suportului și implicării UNFPA, Fondul ONU pentru Populație,
Organizației Mondiale a Sănătății, experților internaționali și parteneriatelor cu alte state.
Unul dintre specialiști a menționat că urmează evaluarea Programului Național de Control al Cancerului
2016-2025, planul de acțiuni al acestuia fiind aprobat pentru o perioadă de cinci ani 2016-2020. În același
timp, se declară că documentele care sunt în vigoare la moment nu sunt suficiente pentru un program extins
de screening, deoarece implementarea acestora întâmpină bariere:
”În general, la noi în țară majoritatea documentelor sunt foarte bune și aceasta este apreciată de specialiștii
internaționali, dar, din păcate, ele nu întotdeauna lucrează, deci noi pe hârtie avem foarte totul bine scris și
foarte bine stipulat, dar, din păcate, când ajungem să implementăm, se începe că, deficit de personal, reticența
populației, multe, multe alte chestii, probleme uneori financiare - de acoperire a serviciilor respective, adică au
crescut prețul pentru examenul citologic, după modificarea catalogului de tarife.”
În evaluarea cadrul normativ un alt specialist a notat următoarele dificultăți ce țin de aplicarea acestuia:
 Lipsa unor calcule/estimări cu privire la necesitățile de dotare pentru implementarea prevederilor
legislative/ normative.
 Prestarea unor servicii de screening cervical, insuficient de calitative, din motivul lipsei de cadre și
pregătirii slabe a specialiștilor care le prestează
 Lipsa unor mecanisme care ar încuraja femeile să apeleze la efectuarea testelor citologice.
Personalul medical a manifestat diferite niveluri de cunoaștere a cadrului legislativ/ normativ privind
screeningul cervical. Preponderent, medicii din medicina specializată au relatat despre existența mai multor
documente de politici de adresare a problemei cancerului de col uterin în timp ce majoritatea specialiștilor
din asistența medicală primară care au fost intervievați nu cunosc despre existența acestora.
Personalul medical a demonstrat cunoștințe vagi privind existența Standardului Național al Procedurilor
Operaționale privind Screeningul Cervical.
În general, s-a observat că asistenții medicali și unii medici nu sunt familiarizați cu documentele de politici și
cadrul legislativ și normativ privind adresarea problemei cancerului de col uterin. Unii au făcut referire la
pliante informative pentru femei, la registrele de evidență a persoanelor care au efectuat testul Papanicolau,
iar asistenții medicali, preponderent, au presupus existența unor documente de politici la nivelul
managementului instituțiilor medicale.
Sumar:
Specialiștii au manifestat o cunoaștere bună a cadrului normativ, evidențiind că acesta este ajustat
normelor și recomandărilor internaționale, dar urmează să fie evaluat și adaptat realităților naționale.
Personalul medical din medicina specializată au demonstrate cunoștințe mai bune despre cadrul legislativ,
decât colaboratorii din medicina primară, care nu sunt familiarizați cu actele din domeniu.
89
4.4. Organizare serviciilor de screening cervical și specialiștii implicați în prestarea

serviciilor de screening cervical
Personalul medical a oferit răspunsuri nesigure cu privire la instituțiile implicate în screeningul cervical. Cel
mai frecvent au fost menționate următoarele resurse umane și instituționale: medicii de familiei, asistentele
medicului de familie, moașele, medicii ginecologi, laboranții, medicii oncologi; Ministerul Sănătății, Compania
Națională de Asigurări în Medicină, Institutul Oncologic, Centrul Medicilor de Familie, Agenția Națională
pentru Sănătate Publică, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, Institutul Mamei și Copilului,
laboratoarele citologice și histopatologice. De asemenea, s-au numit instituții adiționale, care au rol de
informare privind prevenirea cancerului de col uterin: Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor, instituțiile
de învățământ și mass-media. Unele persoane au menționat despre necesitata implicării primăriilor.
„Cu siguranță ar trebui să fie implicate instituțiile de stat, nu doar formal, ar fi necesar să se implice mai mult
mass-media, pentru că este o problemă acută în informarea cetățenilor din mediul rural, luând în considerare că
circa 70 % din cetățenii noștri trăiesc în mediul rural și campaniile de informare se fac mai mult în Centrele de
Sănătate din oraș, aici este o problemă destul de serioasă la care trebuie de lucrat pentru îmbunătățirea
indicilor.” (medic ginecolog)
În opinia unui oncolog, centrele de plasament și penitenciarele unde sunt femei ar trebui implicate în
screeningul cervical. Majoritatea respondenților consideră că în organizarea screeningului cervical sunt
implicate suficiente instituții:
„Sunt de ajuns, dacă s-ar face această muncă planificat, după un plan bine pus la punct, ajustat condițiilor din
țara noastră.” (medic ginecolog)
Personalul medical a declarat că în organizarea campaniilor de vaccinare anti-HPV sunt implicate
următoarele instituții: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Sănătate
Publică, Centrele Medicilor de Familie, Spitalele, asistenții medicali din instituțiile de învățământ, Cabinetele
de vaccinare. Aceștia completează că, pentru promovarea campaniei de vaccinare anti-HPV, ar trebui
organizate evenimente de informate și intensificată implicarea instituțiilor de învățământ:
„Ar fi bine să fie citite lecții în licee, în școli, chiar în organizații unde sunt, sau lucrează femei. De răspuns ce este
vaccina și cum noi putem preveni cancerul.” (asistent medical, Chișinău).
Unii respondenți din sistemul medical au relatat că actuala structură organizațională a serviciilor de
screening, nu este foarte eficientă, deoarece, pe de o parte, medicii de familie nu reușesc să-și îndeplinească
rolul, care ar trebui să fie - acțiunile de profilaxie, iar pe de altă parte, procesul este birocratic:
”Ministerul Sănătății a pus foarte mari obligațiuni pe umerii medicului de familie. Cândva, era separat:
ginecologul - cu problemele ginecologice, pediatrul - cu astea...Nu-i rău, dar într-adevăr sunt foarte multe și
pentru a propaga modul sănătos de viață la medicina de familie nu prea avem timp. Avem foarte multă
birocrație de hârtie, niște cifre care n-avem când să le discutăm. Uneori, pacientul vine la medicul de familie
chiar pentru o comunicare, dar feedbackul nu este din partea noastră, de aceea că noi întotdeauna suntem
implicați în dări de seamă, în hârtii, în cifre.” (asistent medical urban)
În acest sens, un medic de familie a relatat că asistentele medicale sunt implicate, preponderent, în
completarea formularelor și, din insuficiență de timp, nu oferă suportul necesar: ”mai bine ne-ar reduce
hârtiile și vom avea posibilitate să facem ceea ce e în folosul omului, dar toată statistica aceasta, ea nu trebuie la
nimeni”.Astfel, se consideră că introducerea fișei electronice, ar simplifica activitatea medicilor de familie, și
ar facilita comunicarea cu pacienții.
Unul dintre specialiști consideră că, în prevenirea cancerului de col uterin, ar trebui să fie implicați mai activ
specialiștii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și societatea civilă, pentru a promova
serviciile de screening:
”dacă să vorbim de instituții adiacente sistemului medical, despre care eu am spus același învățământ, aceleași
întreprinderi și organizații unde activează femeile, aceleași structuri mass-media, de-ar putea fi responsabile
suplimentar de informare a femeii, aici mai avem deficiențe.”
90
Opinia despre condițiile din instituțiile de AMP

Cea mai mare parte a personalului medical a declarat că, în instituția în care activează sunt create condiții
optime pentru realizarea testului Papanicolau.
”Eu cred că da, sunt condiții optime. În sala unde se colectează este moașă, e cu ginecologul, se prelevează, tot
este pentru a preleva corect. Chiar până a colecta, a face investigația dată, femeia vede că e tot steril, în fața ei se
deschide absolut totul.” (asistent medical urban)
Totodată, a fost menționat faptul că nu toate instituțiile din asistența medicală primară sunt dotate cu
echipamentul necesar pentru efectuarea screeningului cervical, sau acesta nu corespunde normelor. De cele
mai multe ori a fost menționat faptul că pentru prelevare nu sunt utilizate periuțele de cea mai bună calitate
sau sunt utilizate periuțe expirate. A fost spus că în unele instituții femeile sunt nevoite să-și procure
ustensilele de la farmacie. A fost accentuat faptul că la nivel de țară nu sunt stabilite standarde privind
echipamentul de prelevare:
”Instituțiile de asistență medicală primară nu aveau o clară viziune ce fel de periuțe cervicale trebuie să fie
procurate; fiecare avea libertatea de a alege după interese, după accesibilitate, după preț, ceea ce nu permitea
prelevarea unui frotiu citologic de calitate. Și decizia nu era din cauza insuficienței resurselor, dar din cauza
lipsei de mecanisme clare de care periuțe trebuie să fie cumpărate…ale standardizării.”
În același timp, doi medici oncologi au afirmat că ar fi nevoie de mai mult echipament pentru procedurile de
tratare a stărilor pre-canceroase, la fel și de echipament pentru efectuarea radioterapiei.
Opinia despre asigurarea cu personal medical implicat în screening la nivel de AMP și asistența
medicală specializată de ambulator
Mai mulți respondenți au evidențiat că, la nivel de AMP, o problemă este insuficiența personalului capabil de a
preleva testul citologic și exodul de cadre medicale din motivul salarizării mici:
”… e deficit de personal medical mai ales în zonele rurale - nu avem medici, nu avem moașe, nu avem asistente
medicale care urmează să efectueze prelevare respectivă, sunt probleme la nivelul examinări citologice, pentru
că iarăși e deficit de citologi în țară.”
S-a menționat despre insuficiența cadrelor medicale specializate în cadrul laboratoarelor, ceea ce ar putea
duce la scăderea calității analizelor de laborator:
”Citologi avem puțini în țară. Citologii privesc foarte multe lame, dar ochiul medicului obosește. Nu ai voie în
general mai mult de 6 ore pe zi să privești în microscop, pentru că greșești. Dacă se presupune existența unei
patologii, trebuie să vadă 2 specialiști. La noi nu prea există această posibilitate, noi screeneri nu prea avem,
citologi tot nu prea avem.”
În viziunea specialiștilor, o altă provocare pentru implementarea programului de screening cervical este
pregătirea insuficientă a unor cadre medicale implicate în prestarea serviciilor de screening. În acest sens, au
fost exemplificate cazuri când asistenții medicali nu cunoșteau cum să lucreze cu echipamentul medical, sau
când lucrătorii medicali nu mergeau la cursuri de instruire din cauza lipsei resurselor financiare:
”… oficial, din fiecare instituție medicală 2% din buget trebuie să meargă pentru instruirea medicului. Cursul de
colposcopie e foarte scump – 8000 de lei.”
Respondenții susțin că datorită suportului financiar din partea organizațiilor internaționale sunt organizate
instruiri pentru medicii citologi și au fost schimbate metodele de instruire ale personalului din laboratoarele
medicale. Au fost menționate cursurile de citologie pentru medicii care activează în laboratoarele din
Moldova la care au participat specialiști din Marea Britanie. Cursuri sunt considerate foarte eficiente. S-a
menționat despre existența unui specialist certificat internațional și despre faptul că un alt specialist urmează
să obțină certificare internațională în anul 2019.
91
Nivelul de asigurare cu laboratoare citologice, histopatologice și centre de colposcopie

Specialiștii consideră că numărul de laboratoare este corespunzător/suficient numărului de femei din țară,
iar provocările principale constau în lipsa cadrelor, dotarea necorespunzătoare și instruirea insuficientă a
personalului medical:
”Nicăieri în republică nu avem masă de orientare, așa ca să nu respire medicul aburi de formol, care sunt foarte
toxici. Toate țesuturile trebuie puse obligatoriu în formol. La noi unii medici pot să le pună, de exemplu, în alcool.
Gata, dacă l-a pus în alcool e cam până aici. În laboratoare de histopatologie este nevoie de histoprocesoare, este
nevoie de sisteme de acoperire de lame, este nevoie de coloratoare automate, este nevoie de băi, este foarte mare
nevoie de microtoame care taie țesutul la 2-3 microni și nu la 10 microni. Adică țesutul la 10 microni este de 3
ori mai gros. Noi ca să stabilim – e cancer sau nu – avem nevoie să vedem nucleul. De cât de gros e tăiat țesutul
depinde, vedem noi sau nu.”
În cazul cabinetelor de colposcopie, un specialist a menționat despre inițiativa de regionalizare a acestui
serviciu. Acest proces care va presupune monitorizarea, instruirea și evaluarea personalului de către Centrul
de Referință în Colposcopie, din cadrul Centrului Mamei și Copilului. Paralel, se planifică instruirea și
certificarea medicilor ginecologi care realizează colposcopia, în conformitate cu standardele existente.
S-a accentuat că, în cadrul Spitalului Clinic Republican și Institutul Oncologic, laboratoarele histopatologice
sunt cele mai bine dotate, pe când în alte instituții, echipamentul tehnic este învechit. Potrivit specialiștilor, în
aceste condiții, nu sunt respectați pașii pentru procedurile de examinare a probelor și astfel, este afectată
calitatea serviciilor de laborator prestate. S-a menționat că trebuie redus numărul de laboratoare, iar acelea
care vor activa trebuie echipate adecvat..
”… 5 laboratoare citologice pentru toată țara sunt mai mult decât suficient și cred că 2 pentru cele
histopatologice tot ar fi suficient. Cu condiția că ele sunt absolut ajustate la cerințele internaționale: și ca
instruire ale personalului, și ca echipament, și ca menținerea calității.”
Un specialist a menționat despre realizarea unor studii de evaluare a activității laboratoarelor citologice în
urma cărora sunt planificate acțiuni de fortificare a capacităților acestor unități, atât prin dotarea cu
echipament, cât și prin instruirea personalului implicat. S-a declarat că, în urma unui studiu de evaluare din
anul 2016, s-au identificat 28 de laboratoare citologice – ceea ce se consideră mai mult decât suficient pentru
necesitățile naționale:
”în citologie există un principiu că dezvoltarea capacității și calității acestui serviciu depinde foarte mult de
numărul de procesări pe an. Conform recomandărilor internaționale, un laborator poate fi considerat calitativ
dacă procesează anual între 25-35 de mii de citologii”.
Potrivit acestui specialist, în Republica Moldova, există laboratoare care procesează trei sute, opt sute de teste
pe an, astfel ”calitatea lor devine foarte suspectă”.
În general, personalul medical care prestează servicii de screening cervical, nu cunoaște foarte bine situația
laboratoarelor citologice, histopatologice și a cabinetelor de colposcopie. Respondenții au menționat că
primesc rezultatele testelor citologice în perioade de la o lună până la șase luni. În aceste condiții, unii au avut
dubii cu privire la calitatea și veridicitatea rezultatelor obținute de la laboratoare, iar un asistent medical a
exemplificat cazuri când rezultatele probelor au fost pierdute:
”… consider că nu-i suficient, luând în considerație că noi primim rezultatele peste 3-6 luni, probabil că nu se
reușește și acolo unde-i flux mare de informație nu știu cât de calitativ e făcută investigația, dar sperăm că totul
este făcut corect, dar nu se reușește.” (medic de familie urban)
Unii medici cred că sunt suficiente laboratoare, precum și medici citologi și histopatologi, mai ales că probele
pot fi trimise pentru examinare și în alte țări. Un medic ginecolog susține că durata de obținere a rezultatelor
testelor s-a scurtat, deoarece au schimbat instituția la care sunt transmise probele citologice prelevate:
”… de când ne face analizele Centrul de Diagnostic, nu avem deloc probleme. Când le făceam la Institutul
Oncologic, foarte greu veneau, care era tot un impediment că dacă eu îi spuneam pacientei că rezultatul vine în
decurs de o lună cu rezervă și nu venea, apăreau probleme, adică ea, a doua oară, zicea: „nu mă mai duc să dau,
pentru că nu-i la timp. Acum la noi problema a dispărut de când le facem la Centrul de Diagnostic.”
Deși specialiștii propun regionalizarea serviciilor de colposcopie, unii medici de familie consideră că sunt
necesare colposcoape în centrele de sănătate raionale. Un medic de familie consideră necesară angajării unui
medic care să realizeze examenul colposcopic în Centrul de Sănătate: ”chiar ne-am dori un colposcop, nu știu
unde am putea trimite la colposcopie, nu știu dacă staționarul face colposcopie.”
92
Impactul reformei AMP asupra programului de screening cervical

Respondenții au declarat că, în urma reformei, fiecare medic de familie va avea un cabinet particular și, pe
lângă atribuțiile de bază, va fi responsabil de gestionarea resurselor financiare: ”ei vor trebui să aibă
cunoștințe elementare de economie și buget”. În același timp, a fost menționată îngrijorarea din cauza sporirii
sarcinilor și responsabilităților medicilor de familie: ”dacă ei acum nu găsesc suficient timp să contacteze
pacienții și să informeze populația, când vor trece la practica individuală, ei pur și simplu o să fie supraîncărcați
de alte activități organizatorice”.
Sumar:
Respondenții cunosc instituțiile și resursele umane implicate în realizarea screeningului cervical și

consideră că acestea sunt suficiente, dar s-ar dori o implicare mai activă în informarea femeilor, a
organizațiilor adiacente sistemului medical. Insuficiența de personal, dotarea necorespunzătoare și
instruirea precară a cadrelor medicale reprezintă principalele provocări pentru instituțiile medico-
sanitare și laboratoarele implicate în serviciul de screening cervical.
4.5. Funcționarea serviciilor de screening cervical
Personalul medical susține că screeningul cervical reprezintă o procedură de rutină și că datele privind
numărul de femei și anul în care a avut loc prelevarea testului citologic sunt introduse în registre.
S-a menționat că în legătură cu realizarea procedurii de screening cervical, cadrele medicale sunt solicitate să
completeze formularele 025 și 027 pe hârtie. Totuși, în unele instituții odată cu implementarea sistemului
informațional la nivel de asistență medicală primară, datele despre paciente sunt disponibile și în format
electronic. De asemenea, s-a evidențiat că instituțiile medicale dispun de fișe individuale ale pacientelor, pe
suport de hârtie sau în format electronic. Aceste fișe permit monitorizarea femeilor și conțin toată informația
privind starea sănătății acestora. Adițional, există sistemul informațional de asistență medicală primară – ca
modalitate de colectare a informației despre starea sănătății pacienților, însă, potrivit unor specialiști, acest
sistem nu funcționează definitiv.
În procesul decizional cu privire la persoanele care ar trebui să beneficieze de testul Papanicolau, majoritatea
respondenților a spus că se ghidează de vârsta pacienților și alte caracteristici precum risc și simptome:
”Totuși, la noi screeningul se face pe criteriul de vârstă: de la 25-61 de ani. Noi nu invităm la control profilactic
fetițele din categoria de risc de 15-16 ani, iar când sunt simptome, nu există testul, deja este alt domeniu.”
În privința modului în care este comunicat rezultatul testului Papanicolau pacientei, personalul medical a
numit mai multe practici:
- comunicarea rezultatelor în cadrul consultațiilor solicitate la inițiativa femeilor;
- informarea femeilor prin apel telefonic;
- invitarea femeilor la medicul de familie, pentru comunicarea rezultatelor;
- comunicarea rezultatului testului citologic la domiciliul femeii
S-a menționat că, rezultatele vin timp după o perioadă îndelungată de timp, de aceea, se comunică rezultatele
doar în rândul femeilor la care au fost depistate celule atipice. Potrivit respondenților, atunci când rezultatul
testului este pozitiv, are loc prelevarea repetată și pacienta este îndreptată la medicul ginecolog care, în baza
rezultatelor investigațiilor, realizează tratamentul leziunilor pre-canceroase sau direcționează pacienta la
medicul oncolog.
Personalul medical a declarat că pacientele sunt monitorizate pe parcursul acestor etape de către medicul de
familie, iar la finalul tratamentului sunt invitate să repete analizele. Mai mulți respondenți au menționat că, în
procesul de monitorizare a pacientelor sunt implicați: medicul de familie, medicul ginecolog și medicul
oncolog, în funcție de starea femeilor și etapa la care se află.
Unii specialiști consideră că monitorizarea femeilor nu este suficient de bine organizată, iar procesul de
comunicare cu pacientele nu asigură că acestea sunt contactate în timp util:
”… nu există comunicare, nu există veriga asta de trasabilitate a pacientei. Ea a venit azi, a făcut citologie și nu
știe diagnosticul citologic, nu i l-a spus nimeni, pentru că ea undeva a plecat și nu este informată”.
93
Un specialist a declarat că procedura de screening cervical este nearmonioasă, deoarece nu sunt stabilite
mecanisme clare de conlucrare între părțile implicate, ceea ce conduce la pierderea sau neparticiparea
femeilor la screeningul cervical.
”… nu există la moment încă mecanismele de referire clare unde trebuie să ajungă aceste femei, care sunt acele
clinici care prestează serviciul de colposcopie și femeilor doar le este recomandat colposcopia, fără o claritate
absolută în ceea ce ține unde ele trebuie să ajungă. Și nu se monitorizează – au ajuns, nu au ajuns – și care este
într-un final diagnosticul - a fost ea tratată, nu a fost tratată, soarta lor. La moment, lipsesc statisticile oficiale
despre câte femei au fost referite la colposcopie, câte din ele au ajuns la colposcopie, care au fost diagnozele,
procedurile efectuate – toate acestea până când încă nu sunt stabilite.”
În acest sens, s-a declarat că atunci când există neclarități în contextul unui diagnostic stabilit, medicii nu au
posibilitatea să ia legătura pentru a discuta despre diferențele de rezultate, deoarece pe fișa pacientei nu sunt
indicate contactele medicului la care s-a adresat.
Printre alte neajunsuri au fost numite: lipsa unor rapoarte despre numărul de femei care au fost direcționate
la etapa a doua – la medicul ginecolog, lipsa datelor privind numărul de paciente care au fost îndreptate la
medicul oncolog și numărul de cazuri de cancer depistate în urma screeningului cervical. Astfel, s-a menționat
că, cu excepția responsabilității personale a medicilor de familie, care, conform normelor, trebuie să ofere
serviciul de screening cervical tuturor femeilor din grupul - țintă, alte mecanisme de monitorizare nu există.
S-a relatat că informația despre pacienți este introdusă în registrul de evidență și este raportată în formă
statistică trimestrial și anual. Un medic oncolog a declarat că raportările se fac trimestrial și toată informația
este păstrată la Biroul Național de Statistică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Institutul
Oncologic.
Specialiștii consideră că crearea unui registru național electronic privind screeningul cervical, ar facilita
activitatea medicilor de familie, și ar servi ca un sistem de raportări. De asemenea se afirmă că, crearea unui
sistem informațional în care s-ar include datele fiecărui pacient la fiecare etapă de asistență medicală, ar
facilita comunicarea dintre personalul medical implicat în realizarea screeningului cervical și ar contribui la
oferirea unui serviciu calitativ și bine organizat:
”… să fie un soft care să permită să introduc, numărul de identitate al pacientului și să vezi în computer care
investigații preliminare le-a avut, care rezultate au fost, ce medic le-a făcut, ca să știi la ce etapă ești.”
În acest context, s-a menționat că există instituții care au sisteme informaționale interne, dar acestea sunt
”prea primitive” față de sistemele utilizate de alte state:
”… trebuie de schimbat ceva în sistem, trebuie circuitul acesta să fie trasabil cumva, trebuie să vedem calea care
o face pacienta de la început și până la sfârșit. Că altfel, dacă o pierdem undeva, ce fel de screening asta poate fi?
Inclusiv și registrele de cancer trebuie să existe.”
Cadrele medicale consideră că femeile sunt slab informate și nu conștientizează importanța testului. Unii
lucrători medicali au recunoscut că ajung la ”șantaj medical”, prin care refuză eliberarea unor documente
dacă femeile nu efectuează testul Papanicolau:
”pe unele femei le obligăm să facă test, îi zicem că nu-i dăm foaie de boală” (medic de familie, mediul urban).
Sumar:
Specialiștii au relatat că informațiile despre screeningul cervical sunt indicate în registrele de evidență și se
raportează trimestrial și anual, în formă statistică. Potrivit respondenților, principalele neajunsuri ale
realizării screeningului cervical, sunt: lipsa unei verigi de trasabilitate a pacientelor, mecanisme neclare de
conlucrare între specialiștii implicați și lipsa datelor despre numărul de femei care au ajuns la fiecare etapă
a procedurii. Specialiștii cred că crearea unui sistem informațional ar servi drept soluție pentru provocările
enunțate anterior.
4.6. Asigurarea calității screeningului cervical
Specialiștii intervievați au relatat că la baza asigurării calității efectuării testului Papanicolau sunt actele
fundamentale din domeniu: Legea cu privire la ocrotirea sănătății, Programul Național de Control al
Cancerului, în care este prevăzută ca prioritate – depistarea precoce a cancerului de col uterin.
94
Mai mulți specialiști consideră că documentele din domeniu, cum ar fi: Protocolul Clinic Național privind
Cancerul Cervical, Protocolul Clinic Standardizat privind Cancerul Cervical pentru Medicii de Familie,
Standardul Operațional al Procedurilor Operaționale privind Screeningul Cervical, manualele de calitate
pentru serviciile de laborator și actele emise de Compania Națională de Asigurări în Medicină, împreună cu
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, au rolul de a ghida specialiștii implicați în screening cervical
în oferirea unor servicii medicale de calitate.
Totodată, s-a declarat că, pentru serviciile de laborator, sunt elaborate manuale de asigurare a calității, unde
sunt indicate procedurile care necesită a fi respectate: ”… tot în acest manual este descrisă evaluarea internă,
care se face în toată ziua, în toate segmentele de laborator, în dependență de complexitatea analizei și
posibilitatea de erori, această evaluare poate fi făcută și în mijlocul zilei de lucru și la finalul și începutul zilei de
lucru.”
Respondenții au spus că Compania Națională de Asigurări în Medicină care contractează instituțiile medicale
și finanțează serviciile de screening cervical verifică anual veridicitatea informațiilor raportate de către
instituțiile medicale privind serviciile realizate. Adițional, există sistemul de evaluare a cazurilor de cancer
depistate, prin intermediul căruia se face o analiza a circumstanțelor în care a fost diagnosticat pacientul: ”a
fost o adresare tardivă, a fost o diagnosticare incorectă, pacientul nu a fost inclus în grupa de risc”. S-a mai
menționat că calitatea screeningului cervical este asigurată de Centrul Republican de Control Extern al
Calității Investigațiilor de Laborator.
Unele instituții, care au laboratoare, au menționat că pentru a asigura calitatea examinărilor de laborator
transmit probele peste hotare: ”anul acesta, când am făcut evaluarea citologiilor cu o neclaritate în descriere,
am trimis fără nume, anonime, la colegii din Kiev, Ucraina, la colegii din Minsk, pentru a verifica abordarea
noastră și abordarea lor, să comparăm.”
Vorbind de asigurarea calității screeningului cervical, specialiștii au menționat despre indicatorii de
performanță utilizați anterior în evaluarea activității și remunerarea personalului din asistența medicală
primară. Majoritatea respondenților s-au expus pentru utilizarea în continuare a indicatorilor de
performanță, deoarece consideră că prin intermediul acestora, personalul medical este stimulat financiar și,
totodată, se asigură depistarea cancerului de col uterin în stadii incipiente.
”… ca să atingă acest indicator de performanță, ei, oricum, trebuie să preleveze citologia cervicală și ar fi,
cumva, justificat să preleveze la toate femeile citologia cervicală, pentru ca să depisteze acele cancere de stadiile
1 și 2, care este indicator de performanță...doar că era mai motivant pentru ei să fie cumva, ca indicator de
peformanță, numărul de femei incluse în screening. Eu consider că trebuie de revenit la indicatorul anterior.”
S-a remarcat faptul că asigurarea calității este responsabilitatea fiecărui lucrător medical: ”toți suntem
obligați să respectăm și cerințele sanitare și cerințele de prelevare”. De aceea, este importantă informarea și
instruirea permanentă a cadrelor medicale, în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare. În
privința acestui aspect, un specialist a relatat că, în ultima perioadă, apar mai multe cursuri de instruire a
prestatorilor de servicii de screening cervical: ”pentru colaboratorii care realizează prelevarea probelor,
pentru medici citologi și specialiștii care efectuează colposcopia”.
De asemenea, s-a afirmat că pentru asigurarea calității sunt utilizate informațiile din rapoartele trimestriale și
anuale prezentate de către personalul medical, implicat în diferite etape ale screeningului cervical. Însă,
pornind de la numărul mare de fișe medicale individuale, se consideră că utilizarea unui sistem informațional,
ar facilita interacțiunea dintre personalul medical implicat în screeningul cervical și ar favoriza procesul de
monitorizare. Adițional, unii respondenți au menționat nevoia implicării unei persoane sau organizații
independente, care ar supraveghea și evalua calitatea serviciilor citologice realizate.
În privința asigurării calității serviciului de vaccinare anti-HPV, s-au menționat: Agenția Națională pentru
Sănătate Publică și asistența medicală primară, care sunt responsabile de implementarea campaniei de
vaccinare anti-HPV, în conformitate cu normele legislative din domeniu.
Sumar:
În opinia specialiștilor calitatea screeningul cervical este asigurată ca urmare a respectării cadrului
normativ, prin sistemul de evaluare a cazurilor de cancer depistate și prin intermediul verificărilor
realizate de Compania Națională de Asigurări în Medicină. Se consideră că asigurarea calității este
responsabilitatea fiecărui lucrător medical, iar pentru motivarea acestora, s-a propus reintroducerea
indicatorilor de performanță.
95
4.7. Finanțarea screeningului cervical
În ceea ce privește screeningul cervical, prelevarea și procesarea frotiului citologic, s-a afirmat că această
procedură este oferită gratuit atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate în cadrul sistemului de
asigurări obligatorii de asistență medicală. La etapa examenului colposcopic și tratamentul leziunilor pre-
canceroase, pacientele neasigurate în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală achită
din cont propriu pentru aceste servicii, iar persoanele asigurate beneficiază de serviciile menționate gratuit.
Atunci când se depistează cancerul de col uterin și acest diagnostic este confirmat histologic, indiferent de
statutul de asigurat sau neasigurat în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, toate
femeile au acces la servicii de tratament specializat gratuit în cadrul Institutului Oncologic, cheltuielile fiind
acoperite din Bugetul de Stat.
La nivel de AMP, în a doua jumătate a fiecărui an, este prezentată structura pacienților înscriși pe lista
medicului de familie, inclusiv și numărul de femei ce urmează să realizeze screeningului cervical. În baza
acestor date, se planifică resursele financiare pentru activitatea instituției pentru anul viitor. Potrivit
specialiștilor, pentru realizarea serviciilor de screening cervical nu se alocă resurse adiționale, aceste servicii
fiind realizate din bugetul instituției de asistență medicală primară:
”… din suma totală care este destinată medicinii primare, după principiul per capita, se suportă și cheltuielile
pentru prelevare, plata pentru investigațiile de laborator… adică tot volumul de servicii care este necesar pentru
screeningul cervical.”
În contextul acestei modalități de finanțare a asistenței medicale primare, un specialist a declarat că nu este
garantată prioritizarea screeningului cervical în raport cu alte boli sau patologii oncologice. Totodată, s-a
remarcat practica unor instituții de asistență medicală primară din mediul urban, care cu scop de
eficientizare a cheltuielilor instituției au angajat un medic citolog deoarece laboratoarele de citologie percep
plată pentru fiecare test citologig transmis spre examinare:
”...aceste mecanisme nu țin de ziua de astăzi și nu țin de-o intenție rea, aceasta este realitatea Republicii
Moldova, care, la moment, noi trebuie să încercăm să o depășim.”
De asemenea, a fost evidențiată importanța contribuției organizațiilor internaționale în fortificarea
capacităților naționale de prevenire a cancerului de col uterin, prin intermediul asistenței nerambursabile
oferite. Potrivit unui specialist, prin implementarea unui proiect de asistență oficială pentru dezvoltare
planificat pentru o durată de trei ani, cu susținerea financiară a UNFPA, Fondul ONU pentru Populație și a
Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, la fel și altor parteneri pentru dezvoltare așa ca Agenția de
Cooperare Internațională pentru Dezvoltare a Romaniei (RoAid), se realizează și instruirea personalului
medical și, parțial, se fortifică capacitățile laboratoarelor, prin dotarea acestora cu echipament. Realizarea
schimbului de bune practici și expertiza internațională în contextul fortificării serviciilor de screening
cervical în Moldova, sunt susținute de Asociația Internațională pentru Prevenire a Cancerului de Col Uterin.
Iar Centrul de Referință în Colposcopie din cadrul Institutului Mamei și Copilului, a fost dotat cu echipament
necesar, datorită suportului Ambasadei Japoniei la Chișinău:
”… un suport extraordinar pentru noi, cu adevărat, noi altfel nu aveam să ajungem la niciun rezultat.”
În unele localități specialiștii utilizează resursele proprii pentru a transmite scrisori de invitație femeilor din
grupul țintă, eligibile pentru screeningul cervical.
Unii medici consideră că resursele pentru screeningul cervical și vaccinarea anti-HPV sunt eficiente din punct
de vedere a costului. Principale argumente au fost posibilitatea depistării precoce a bolii și utilitatea
vaccinării anti-HPV pentru populația țintă. Specialiștii consideră că investiția în imunizare (vaccinarea anti-
HPS) și profilaxie primară (screening cervical) sunt mai eficiente din punct de vedere al costului față de
cheltuielile pentru tratament.
”pentru sistemul de sănătate, costul pentru un caz, care include prelevarea și examinarea probelor la nivel de
laborator ajunge la 100 de lei moldovenești”. În acest context, s-a relatat că, în implementarea testului
Papanicolau, costul examinărilor de laborator ajung la suma de 125 MDL, pentru fiecare caz, prețul unui
examen colposcopic este de 43 MDL, iar consultația unui medic care a realizat colposcopia este de 90 MDL –
96
toate acestea unii specialiști consideră că sunt costuri acoperite în cadrul sistemului de asigurare obligatorie
de asistență medicală . Astfel, s-a făcut comparație între costul de o mie de lei/MDL investiți în prevenire și
prețul de cel puțin patruzeci de mii de lei/MDL utilizat pentru tratarea unui caz de cancer de col uterin.
Alți medici au declarat că investițiile în vaccinarea anti-HPV nu sunt relevante, din cauza ratei mare de refuz
în rândul populației.
Unii respondenți au menționat că se simte necesitatea unei planificări financiare mai cost-eficiente, în cazul
campaniei de vaccinare anti-HPV:
”Doar se știe astăzi… într-un an, doi, trei câte adolescente de 11 ani vor ajunge la anul viitor, la celălalt, la
celălalt. Și lucrurile acestea trebuie planificate din timp, și de pe acum de văzut de unde se procură mai ieftin,
pentru că este posibilitate.”
Sumar:
Specialiștii au declarat că serviciile de adresare a problemei cancerului de col uterin sunt finanțate din
bugetul de stat și au evidențiat susținerea financiară a partenerilor externi, în consolidarea capacităților
sistemului medical. Măsurile de profilaxie și imunizare sunt considerate metode eficiente de utilizare a
resurselor. Respondenții au fost de părerea că toate etapele screeningului cervical trebuie să fie gratuite,
atât pentru persoanele asigurate, cât și pentru cele neasigurate în cadrul sistemului de asigurări obligatorii
de asistență medicală.
4.8. Opiniile specialiștilor și ale personalului medical despre accesibilitatea

serviciilor de screening cervical
Personalul medical a declarat că există mai multe căi prin care femeile ajung să facă testul Papanicolau: fiind
invitate prin scrisori de invitație, în baza trimiterii/referirii pentru realizarea testului citologic, fiind convinse
de personalul medical și prin adresarea femeilor din propria inițiativă:
”Și scrisorile de invitație, și impuse și de bunăvoie – avem de toate felurile. 5-10 persoane din 200 vin benevol.
Impuse - sunt 20. Mai vin cu scrisori vreo 20. Dar, vă spun, doar e tot prin comunicare.” (asistent medical urban)
Specialiștii au declarat că nu există bariere pentru ca femeile să acceseze serviciile de screening cervical. S-a
menționat că, deși în sistemul medical sunt aspecte care ar putea fi criticate: ”persoana care prestează
serviciul, nu posedă arta vorbirii și convingerii; nu se respectă anumite cerințe de intimitate”, totuși, acestea ar
deveni neimportante, dacă femeile ar conștientiza importanța screeningului cervical: ”ele, pur și simplu, vor
dispărea”.
Potrivit unui specialist, screeningul cervical este accesibil, dar nu este suficient de atractiv și comod pentru
femei:
”...elementar, condițiile cât sunt de confortabile, cum se ia în considerație unele particularități ale femeilor: dacă
ele sunt poate cu dizabilități, că să fie acel fotoliu pe care este prelevat testul adaptat. Serviciul trebuie să devină
atractiv din aspectul comodității, ca pacienta să accepte, să-i fie foarte clar când ea trebuie să se prezinte, la ce
oră, nu să stea în rânduri lungi. În unele instituții medicale am văzut că asistenta medicală primară identifică
pacienta, o înrolează în screening, dar testul este prelevat de medicul ginecolog, la care trebuia să fie înscrisă la
vizită. Deci, aceasta face cale spre prelevare mai complicată.”
În privința echipamentului medical, adaptat persoanelor cu dizabilități, s-a relatat despre suportul oferit de
unii parteneri pentru dezvoltare în acest sens, accentuând că este foarte importantă asigurarea accesibilității
femeilor care au dizabilități la examene profilactice. De asemenea, un specialist a menționat că se fac eforturi
maxime pentru a facilita accesul femeilor la screening cervical: ”femeile nu trebuie să se programeze sau să
aștepte, ele intră fără înscriere pentru că le prelevează moașa...în raioane sunt cabinete speciale de prelevare...”
În scopul demonstrării accesibilității serviciilor de screening cervical, au fost aduse următoarele argumente:
- examenul ginecologic cu prelevarea frotiului pentru citologie este inclus în lista serviciilor asigurate din
fondul asigurării obligatorii de asistență medicală;
- se realizează în instituțiile de asistență medicală primară, care sunt cel mai aproape de populație;
- există mai multe instituții care oferă acest serviciu: cabinete de examinare ginecologică la nivel local, raional,
municipal și republican.
97
Mai mulți respondenți au declarat că, deși cadrele medicale depun efort în informarea, convingerea și
invitarea femeilor de vârstă eligibilă pentru a efectua testul citologic, totuși, adresabilitatea femeilor invitate
încă nu este foarte mare, procentul celor care vin din propria inițiativă fiind redus.
O provocare menționată de un medic, este faptul că, pacientele nu respectă recomandările atunci când sunt
încurajate și referite pentru efectuarea testului Papanicolau:
”...dumneaei poate să iasă de la mine din cabinet și să nu ajungă la celălalt cabinet...ori poate să spună așa: “Eu
am să vin mâine, astăzi nu sunt pregătită.”
Potrivit specialiștilor, examinările profilactice solicitate la locul de muncă sunt pârghiile prin care sunt
determinate femeile, în special cele din sistemul de învățământ să realizeze testul de screening cervical.Iar
înrolarea în screeningul cervical a persoanelor care nu lucrează, sau sunt plecate peste hotare, este mai
dificilă.
Analizând barierele care împiedică accesul femeilor de vârstă eligibilă la serviciile de screening cervical,
respondenții s-au referit la:
 migrație – se pierde legătura/comunicarea cu pacientele. Majoritatea femeilor plecate peste hotare sunt
în vârsta reproductivă și nu se cunoaște dacă au posibilitatea de realizare a testului citologic, în afara
țării. De asemenea, această categorie de femei nu este examinată în cadrul controlului oncologic anual.
 lipsa sau numărul insuficient de personal medical în unele localități rurale. Astfel, femeile cu venituri
reduse nu-și pot permite să viziteze un centrul de sănătate, amplasat la distanță. Un medic oncolog
consideră că majoritatea persoanelor depistate cu cancer de col uterin din mediul rural accesează
serviciile medicale doar în perioada rece a anului când nu sunt ocupate cu lucrul în câmp.
 necesitatea achitării costului/procurării de sine stătător a unor consumabile/ustensile în contextul
realizării testului de screening cervical, cum ar fi setul ginecolog sau periuța pentru prelevarea testului
citologic. Totodată, a fost menționată și necesitatea de achitare a serviciilor ulterioare de diagnostic si
tratament a leziunilor pre-cancerioase de către femeile neasigurate în cadrul sistemului de asigurări
obligatorii de asistență medicală, care nu beneficiază de condiții egale în accesarea serviciilor la orice
etapa a screeningului cervical.
 timpul insuficient oferit pacienților de către personalul medical și organizarea ineficientă a serviciilor în
cadrul sistemului medical:
”… femeile, câteodată, se gândesc că ar trebui să treacă un control medical profilactic, dar când își amintesc că
trebuie să vină în rândurile respective, cred că nu-și mai doresc...”
În general, s-a remarcat că sistemul medical nu este foarte prietenos cu pacienții: ”la noi poți să mori înainte
de a nimeri la medic” – situație generată de două aspecte:
 posibilitatea de accesare a serviciilor medicale în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență

medicală este posibilă doar prin adresarea la medicul de familie pe lista căruia persoanele sunt
înregistrate;
 procedura îndelungată de programare la un medic specialist, prin intermediul referirii de către medicul
de familie și ineficiența sistemului de programare on-line pentru vizitarea medicului de familie:
”eu ar trebui să pot să mă înscriu online la medicul de familie, atunci când îmi este convenabil, să nu merg la ora
7, să stau lângă ușă, până la 8 se deschide, și apoi încă 2-3 ore să stau la coadă.”
Majoritatea specialiștilor medicali consideră că înrolarea femeilor în screeningul cervical trebuie să rămână
în sarcina medicilor de familie. Pe de o parte, respondenții au spus că asistența medicală primară nu are
mecanisme de convingere, sau impunere a femeilor să realizeze testul Papanicolau, iar, pe de altă parte, unii
au evidențiat că, atunci când medicii de familie insistă, pacientele fac investigațiile necesare. Potrivit unui
medic de familie, uneori aceștia sunt penalizați pentru că nu insistă asupra efectuării de către femeile de
vârstă eligibilă a testului Papanicolau, mai ales când femeile respective sunt diagnosticate cu cancer de col
uterin. Pentru evitarea acestor situații, medicii de familie solicită femeilor să semneze un act de confirmare a
refuzului de a realiza testul citologic.
S-a evidențiat că, personalul medical nu poartă răspunderea pentru deciziile luate de către paciente, deoarece
fiecare persoană este responsabilă de starea sa proprie de sănătate:
”… ajungem și la șantaj uneori, nu știu cum să le mai rugăm, să le explicăm că testul este inofensiv, oricum
refuză, oricum nu vin. Dacă nu trece testul Papanicolau, nu are decât singură să își asume responsabilitatea.”
98
Au fost expuse păreri, precum că procedura de screening cervical ar trebui să fie obligatorie, prin
responsabilizarea femeilor și a personalului medical. Respectiv, femeile ar trebui să conștientizeze
importanța efectuării testului citologic și să se prezinte la instituția medicală pentru screening cervical,
deoarece statul îi asigură acest serviciu în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală, iar
sistemul de sănătate ar trebui să asigure accesul universal la servicii de sănătate, calitative și atractive pentru
populație:
”După educația populației din Moldova – da, obligatoriu, că la noi altfel nu ajunge.”
Mai mulți specialiști au făcut referire la exemplele altor state, care aplică penalități în cazul părinților care au
refuzat să vaccineze copiii, sau solicită în scris confirmarea refuzului femeilor care nu s-au prezentat la
prelevarea testului citologic, ca potențiale metode de determinare a populației să participe în cadrul
examinării profilactice:
”Peste hotare le trimit email-uri și ei trebuie să confirme că nu sunt de acord, femeia singură se semnează că ea
nu vine, deci este responsabilitatea ei. În principiu, sănătatea omului este responsabilitatea lui personală.”
Un specialist a evidențiat că în legislația Republicii Moldova este prevăzut că, indiferent de starea de sănătate
a pacientului, medicul trebuie să solicite acordul informat al pacientului pentru realizarea intervențiilor
medicale, de aceea, nu este sigur în privința obligativității screeningului cervical.
Fiind întrebați despre grupurile cu risc crescut pentru cancerul de col uterin, respondenții au numit
următoarele categorii de femei:
- care au început viața sexuală la o vârstă timpurie: ”care au avut mai mulți parteneri sexuali, care au făcut mai
multe avorturi, au utilizat contraceptive sau au avut nașteri cu patologii”;
- persoanele cu diabet zaharat, boli cronice, cu ereditatea agravată sau cu patologii ginecologice;
- femeile care nu au vizitat medicul ginecolog pentru o examinare medicală în ultimii doi-trei ani;
- persoanele social-vulnerabile;
- femeile cu un mod de viață nesănătos: care consumă băuturi alcoolice, droguri sau practică fumatul.
A fost evidențiat faptul că vaccinarea anti-HPV este o soluție în cazul adolescentelor din familii social-
vulnerabile, sau cu antecedente familiale, și în cazul adolescentelor a căror mod de viață nu este cunoscut
părinților și medicilor.
Personalul medical s-a expus asupra posibilităților de îmbunătățire a accesului la serviciile de screening
cervical, menționând campaniile de mediatizare și planificare a unor zile dedicate informării populației
privind screeningul cervical; organizarea unor deplasări periodice ale personalului medical în localitățile
rurale, unde este redus accesul la serviciile de screening cervical. De asemenea, s-a declarat că, pentru
asigurarea accesului la serviciile de screening cervical, prelevarea testului citologic trebuie să rămână în
sarcina asistenței medicale primare, iar în cazul existenței fișelor medicale în format electronic, angajamentul
pentru invitarea femeilor pentru înrolare în screeningul cervical, ar putea fi preluată de o parte terță.
Sumar:
În general, respondenții consideră că accesul la screening cervical este asigurat femeilor din grupul țintă,
însă se întâmpină dificultăți la înrolarea femeilor din cauza următoarele bariere: adresabilitatea mică,
migrația, insuficiența personalului medical în unele regiuni și organizarea ineficientă a serviciilor medicale.
Unii specialiști cred că obligativitatea screeningului cervical și sporirea atractivității serviciilor de sănătate
ar contribui la pentru creșterea numărului de femei beneficiare.
4.9. Opinia respondenților despre metodele de informare și educare a femeilor

privind screeningul cervical
Majoritatea cadrelor medicale consideră că este responsabilitatea lor să informeze populația cu privire la
screeningul cervical și au relatat despre practicile de informare din cadrul instituțiilor medicale: distribuirea
pliantelor, utilizarea panourilor informative, spoturilor, lecțiilor informative și comunicarea interpersonală.
În același timp, invitarea pentru realizarea testului citologic, se face prin intermediul telefonului, scrisorilor
de invitație și convorbirilor față în față.
Unii medici au concluzionat că serviciile de screening cervical nu sunt bine promovate, iar medicii fiind
suprasolicitați nu reușesc să acorde suficient timp comunicării cu pacienții.
S-a menționat că ar fi binevenită o listă de activități de comunicare și informare a populației despre
prevenirea cancerului de col uterin, care ar fi planificată pe parcursul întregului an, deoarece, la moment,
99
acestea sunt realizate sporadic: ”nu există o strategie de informare a populației despre screening cervical pe
durata întregului an”.
Personalul medical și specialiștii consideră că este necesară utilizarea tuturor surselor posibile pentru
informarea femeilor despre screeningul cervical, și au propus următoarele modalități de informare:
 organizarea unei campanii naționale de informare prin mass-media, inclusiv prin realizarea unor
emisiuni la televizor, la radio și prin intermediul rețelelor de socializare;
 implicarea instituțiilor care sunt responsabile de sănătate publică, în diseminarea informației;
 plasarea posterelor, pliantelor, broșurilor și spoturilor video tematice, dedicate prevenirii cancerului de
col uterin, în instituțiile medicale: ”am avea nevoie de niște pliante informative, că chiar nu le avem” (medic
ginecolog urban);
 informarea tinerelor de la vârsta de 15-16 ani, în instituțiile de învățământ și în centrele de sănătate
prietenoase tinerilor despre disponibilitatea serviciilor de screening cervical și grupul țintă (de vârstă
eligibilă) pentru realizarea testului citologic, inclusiv prin implicarea medicilor în oferirea informației:
”este foarte bine ca până la 25 de ani fetița să cunoască foarte bine că există așa test, ar fi bine ca aceasta să
fie foarte mult accentuat din școală” (medic de familie urban);
 organizarea lecțiilor publice: ”în satul meu de baștină, am fost invitată de către un ONG de tineri să petrec o
lecție la tema profilaxia cancerului de col uterin și erau multe doamne, adresau întrebări, erau cointeresate,
chiar le-a plăcut și după aceasta, au fost și au trecut testul” (medic de familie urban);
 comunicarea directă cu femeile de vârstă eligibilă pentru screeningul cervical și convingerea lor: ”prin
discuție, le explicăm la ce poate să ajungă, le dăm exemple” (asistent medical rural); ”cât mai mult să vorbim
cu dânsele” (medic ginecolog urban);
 organizarea zilelor dedicate comunicării și informării populației despre screeningul cervical, cu
susținerea financiară a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (din fondul măsurilor de profilaxie
al Companiei);
 implicarea liderilor de opinie și a experților din alte țări în promovarea la nivel național a screeningului
cervical;
 relatarea istoriilor pacientelor care au trecut prin experiența de a fi diagnosticate cu leziuni pre-
canceroase, urmând tratamentul necesar și încurajând alte femei să participe în screeningul cervical
pentru a preveni dezvoltarea cancerului cervical.
 invitații personalizate cu broșuri informative despre beneficiile screeningului cervical, pentru femeile
care trebuie să se prezinte la medic pentru înrolare în screeningul cervical în anul respectiv;
 elaborarea unor ghiduri de comunicare cu pacienții pentru personalul medical, pentru a se asigura că,
indiferent de mediu și regiune, medicii transmit același mesaj;
 plasarea informației privind screeningul cervical pe paginile web ale instituțiilor publice din sectorul
sănătății, inclusiv a a instituțiilor medico-sanitare: ”eu mi-aș dori ca deschizând pagina web a Ministerului
Sănătății sau a altei instituții responsabile subordonate, să găsesc informația despre acest tip de screening și
unde trebuie să apelez pentru el”;
 plasarea panourilor informative privind prevenirea cancerului de col uterin în transportul public;
 informarea femeilor la locurile de muncă despre beneficiile realizării testului de screening cervical și
încurajarea femeilor de a se adresa la medicul de familie pentru realizarea investigațiilor profilactice
periodice.
Unii specialiști sunt de părerea că cadrele medicale au cea mai mare responsabilitate în informarea populației
privind prevenirea cancerului de col uterin, deoarece doar ele pot oferi informații veridice în acest context.
Mai mulți medici consideră că, în procesul de comunicare și educare a populației, este foarte importantă
stabilirea unei relații de încredere reciprocă între medic și pacient:
”Dacă pacientul are încredere în medic, medicul poate sa-l convingă… și el merge mai departe la toate
recomandările medicului și le face.”
S-a menționat că campania de informare și educare a femeilor privind screeningul cervical ar trebui să fie
concepută sub forma unui document de politici de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și
implementarea acestuia, la fel, să fie monitorizată de către această instituție:
”…trebuie să fim suficient de convingători, să venim cu informații relevante și bine gândite. Campania de
promovare să fie veridică și credibilă, ca să căpătăm încrederea femeilor și atunci ele cu mare plăcere vor
participa în acest program. Noi nu trebuie să impunem. Este o mare muncă pentru un sistem de sănătate să
devină credibil în fața beneficiarului.”
Potrivit unui respondent, campania de informare ar trebui să se axeze pe toate vârstele și păturile sociale,
astfel, încât o parte mai mare a populației să cunoască și să fie interesată să distribuie informația privind
prevenirea cancerului de col uterin:
100
”Probabil, trebuie să fie mediatizarea la televizor. Sunt mulți care, mai ales persoanele care sunt mai în vârstă,
sunt mai creduli față de ceea ce se zice. Dacă s-a zis la televizor, înseamnă că așa este. Trebuie să fie probabil
ziarele, jurnalele medicale, să informeze, medicii de familie trebuie să ducă ceva educativ, la școală probabil
fetițele trebuie să aibă ore.”
De asemenea, s-a completat că este necesară promovarea opiniei, că a merge la medic pentru o examinare în
scop profilactic nu este o rușine, dar ”o mândrie și o apreciere a faptului că eu am trecut un control profilactic”.
În contextul acestui subiect, unele persoane au declarat că sunt necesare și metode inovative de informare a
populației, prin intermediul telefoanelor mobile sau a poștei electronice, pentru că modalitățile tradiționale,
cum sunt broșurile sau spoturile video, nu mai sunt eficiente.
Sumar:
Majoritatea personalului medical consideră că informarea femeilor despre screeningul cervical este una
dintre responsabilitățile lor, însă au relatat că acest serviciu nu este bine promovat, din cauza insuficienței
de timp. Respondenții cred că este necesară o campanie națională de informare și educare a femeilor pe
durata întregului an, în care ar fi implicate mai multe instituții și s-ar utiliza diverse căi de comunicare.
4.10. Opinia respondenților privind vaccinarea anti-HPV
Cadrele medicale au declarat că au o părere pozitivă despre vaccinarea anti-HPV și consideră că acest vaccin
are doar efecte benefice asupra sănătății adolescentelor. Niciun respondent nu a observat efecte adverse ale
vaccinului anti-HPV, dar au evidențiat că rezultatele vor fi vizibile în timp, pentru că această campanie de
profilaxie a început a fi implementată recent. Unii lucrători medicali au spus că copiii lor, de asemenea, au fost
vaccinați cu vaccinul anti-HPV.
În privința procesului de organizare a vaccinării, un respondent a relatat că fiecărui centru de sănătate i se
oferă un număr anumit de doze de vaccin anti-HPV și se imunizează adolescentele care sunt în grupul țintă
cu vârstă de 10 ani, iar în cazul mai multor refuzuri sau a unor contraindicații, sunt selectate adolescentele în
jurul vârstei de 10 ani. În cazul unei instituții, dozele de vaccin anti-HPV repartizate nu au fost suficiente,
deoarece părinții care inițial au refuzat vaccinarea fetelor adolescente, ulterior s-au informat și și-au
schimbat opinia. În această situație, a fost împrumutat un număr de vaccinuri anti-HPV de la alte instituții din
cadrul AMP.
Totuși, în mare parte personalul medical a spus că, în rândul părinților există frica pentru careva reacții
adverse și consecințele vaccinării, de aceea, mulți refuză să vaccineze copiii: ”se mai gândesc că pe viitor s-
aducă fetițele la sterilitate. Aceasta-i în primul rând. Frica aceasta o au”.
Mai mulți respondenți au evidențiat că, deși experiență privind vaccinarea anti-HPV la nivel național este
relativ recentă, inițiativa este binevenită și, analizând datele statistice din statele europene cu o practică mai
vastă în domeniu, se consideră că campaniile de vaccinare anti-HPV sunt eficiente în prevenirea acestei
maladii. În același timp, un medic de familie a declarat că această măsură de profilaxie este mai eficientă decât
screeningul cervical.
Specialiștii consideră că vaccinul anti-HPV este de calitate foarte bună și, cu suportul organizațiilor
internaționale, se asigură transportarea lui în conformitate cu condițiile necesare prevăzute.
Pe de o parte, s-a evidențiat că populația nu conștientizează importanța vaccinării anti-HPV pentru
prevenirea cancerului de col uterin, iar, pe de altă parte, s-a presupus că, din cauza lipsei de timp pentru
comunicare, există probabilitatea ca părinții să nu fie informați de către personalul medical despre
posibilitatea de a-și vaccina fetele adolescente.
Specialiștii cred că unii părinții au fost dezinformați în privința vaccinării anti-HPV, inclusiv din cauza
campaniei ”agresive” față de acest vaccin, promovată de unele mijloace mass-media, de unii părinți și
informația plasată pe rețelele de socializare:
”… s-au speculat foarte multe sugestii incorecte și n-a fost persoana care să lămurească beneficiile. La etapa
actuală, noi încercăm să schimbăm această gândire, dar este greu. Mămicile refuză să vaccineze fetițele.”
Un specialist a relatat că campaniile anti-vaccinare sunt foarte răspândite atât la nivel național, cât și
internațional și generează o dezinformare totală a populației, difuzând mesaje fără dovezi. Potrivit unui alt
101
specialist, selectarea unui grup anumit de vârstă de fete adolescente pentru vaccinarea anti-HPV a provocat
rezistență și suspiciuni în rândul populației: ”de ce anume un grup foarte mic de fete?! Înseamnă că este un
experiment, înseamnă că vaccinul nu este bun”.
În această privință, mai mulți respondenți au accentuat că populația încă este puțin informată și au
exemplificat cazul erupției de rujeolă, care, potrivit lor, a fost generată de dezinformare a populației și refuzul
părinților de a vaccina copiii. Conform părerii unui specialist, personalul medical ar trebui să fie informat și
pregătit mai mult despre campania de vaccinare, pentru a putea convinge părinții de necesitatea imunizării
contra infecției HPV:
”… atunci când nu sunt cunoștințe suficiente la persoanele care propun această vaccinare, ei nu sunt siguri în
oferirea informației populației și la noi sunt foarte susceptibili oamenii la nehotărârea lucrătorilor medicali și ei
judecă în felul următor: dacă lucrătorul medical nu este sigur în ceea ce spune, înseamnă că el nici nu este sigur
pe cât este de bine de a o recomanda această vaccină”
Personalul medical a relatat că părinții sunt informați despre vaccinarea anti-HPV prin următoarele metode:
- reprezentantul instituției medicale informează părinții la ședințele din cadrul instituțiilor de învățământ;
- se comunică cu fiecare părinte individual, atunci când sunt invitați la centrele de sănătate pentru vaccinare.
Specialiștii cred că informarea privind vaccinarea anti-HPV ar trebui să fie orientată pe următoarele direcții:
- Educarea și informarea tinerelor privind importanța prevenirii cancerului de col uterin, prin implicarea
asistentului medical din instituția de învățământ.
- Informarea și comunicarea cu părinții privind prevenirea cancerului de col uterin: ”trebuie să fie sensibilizați
părinții cu copii de vârsta 10-12 ani”.
- Lansarea campaniei de comunicare a beneficiilor vaccinării anti-HPV.
S-a declarat că Programul Național de Imunizări 2016-2020 a fost elaborat ca urmare a consultării cu
organismele internaționale și este ”un succes al țării”. Iar, extinderea programului de vaccinare anti-HPV va
depinde de posibilitățile financiare ale țării, deoarece, în prezent, Republica Moldova beneficiază pentru
introducerea vaccinului anti-HPV, de sprijinul Alianței Globale pentru Vaccinuri și Imunizări și Organizației
Mondiale a Sănătății: ”primii doi ani vaccinurile sunt gratuite, dar următorii doi ani, trebuie să cofinanțăm noi,
cu un preț mai avantajos”.
Specialiștii consideră că asistența medicală primară ar trebui să rămână responsabilă de planificarea,
organizarea şi prestarea serviciilor de imunizare/vaccinare a populației , însă în informarea populației și
promovarea vaccinării este necesară implicarea mai multor instituții, cum ar fi: Agenția Națională pentru
Sănătatea Publică, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecția
Socială, biserica, instituțiile de învățământ, Administrația Publică Locală, centrele de sănătate prietenoase
tinerilor. În acest context, s-a menționat că, circa 3500 de medici de familie au fost instruiți cu privire la
importanța vaccinării anti-HPV, despre mesajele cheie care urmează a fi comunicate populației în acest
context, despre disponibilitatea vaccinurilor anti-HPV la nivel național și modalitatea de vaccinare a fetelor
adolescente etc.
Totodată, s-a accentuat că, în prevenirea cancerului de col uterin, campaniile de informare privind
importanța vaccinării anti-HPV și cea privind importanța screeningului cervical ar trebui să fie desfășurate în
paralel, deoarece ambele servicii, se complimentează reciproc și în acest context persoanele care au fost
vaccinate în adolescență, este important ulterior începând cu vârsta de 25 de ani să fie înrolate în screeningul
cervical.
”Și această acțiune, vaccinarea fetițelor adolescente, ar putea să aibă, dacă ar fi corect explicată femeilor și
făcută legătura și cu sănătatea mamelor lor, ar putea să fie și un pas important în ameliorarea cererii pentru
screening din partea populației.”
Sumar:
Majoritatea respondenților susțin vaccinarea anti-HPV, deoarece o consideră eficientă în prevenirea
cancerului de col uterin, analizând datele statistice din statele europene cu o practică mai vastă în
domeniu. În opinia specialiștilor, reticența și refuzul unor părinți de a vaccina copiii sunt cauzate de
dezinformarea din contextul campaniilor anti-vaccinare și insuficiența eforturilor de informare corectă din
partea instituțiilor medico-sanitare.
102
Capitolul V: Discutarea rezultatelor în contextul Republicii Moldovei și în context european 103
CAPITOLUL V: DISCUTAREA REZULTATELOR ÎN CONTEXTUL REPUBLICII

MOLDOVEI ȘI ÎN CONTEXT EUROPEAN
Studiul realizat ne-a permis să facem câteva constatări esențiale cu privire la percepția propriei stări de
sănătate și a nivelului de responsabilitate pentru sănătate caracteristic populației Republicii Moldova. Fiecare
a treia femeie din studiu (31%) a confirmat că suferă de o maladie cronică, iar 11% dintre femeile incluse au
declarat că își percep sănătatea ca fiind rea, totodată 11% femei au recunoscut că au suferit o procedură de
extirpare a uterului. Având în vedere vârsta femeilor incluse în studiu (25-61 ani), considerată perioada aptă
de muncă, aceste rezultate arată o stare alarmantă a stării sănătății femeilor din Republica Moldova.
Evaluând magnitudinea problemei cancerului de col uterin pentru Republica Moldova, specialiștii implicați în
studiu au menționat că numărul de cazuri depistate la stadiile III și IV depășește numărul cazurilor
descoperite în fazele primare ale bolii, fapt confirmat și de datele statistice oficiale expuse în primul capitol al
acestei lucrări. În acest context, au fost expuse opinii precum că datele statistice existete, oricum, nu reflectă
situația reală cu privire la această boală la nivel de țară, fiind încă o problemă monitorizarea cazurilor de
morbiditate și mortalitate prin cancer de col uterin.
Sunt determinate următoarele cauze ale incidenței înalte a cancerului de col uterin în Republica Moldova:
 Cultura joasă a populației privind examenele profilactice, adresările întârziate la medic, fapt ce duce la
diagnosticarea tardivă a cancerului de col uterin.
 Testele nu sunt suficient de informative și modul în care sunt interpretate rezultatele nu permit, în toate
cazurile, depistarea unor stări pre-canceroase.
 Insuficiența eforturilor organizate pentru informarea populației despre posibilitatea realizării gratis a
testului Papanicolau.
 Informare insuficientă a populației cu privirea la cancerul de col uterin și prevenirea acestuia.
 Situația socio-economică vulnerabilă a unor femei face dificilă accesul acestora la servicii medicale,
inclusiv și de control profilactic.
 Fenomenul migrației femeilor duce la perderea monitorizării și continuității procesului de screening.
 Programul actual de screening cervical nu este eficient, sunt multe lacune în organizarea procedurii de
screening din partea sistemului, ”atitudine neprietenoasă” din partea sistemului de sănătate.
Organizația Mondială a Sănătății, în multiple documente aprobate și promovate la nivel internațional, afirmă
obligațiile statelor de a asigura dreptul la sănătate al cetățenilor prin organizarea servciilor disponibile și
accesibile pentru toți, fără discriminare, care să fie acceptate de populație și să corespundă celor mai înalte
standarde de calitate. Astfel, dreptul la sănătate, la orice nivel şi sub orice formă, este compus din
următoarele elemente indisolubile:
 Disponibilitate - orice stat trebuie să dispună de un număr suficient de instituţii, mărfuri, servicii şi
programe în sistemul de sănătate.
 Accesibilitate - bunurile şi serviciile în domeniul sănătăţii, de care dispune statul, trebuie să fie accesibile
fiecărei persoane din patru aspecte: geografic, economic, echitabil şi prin o informare amplă.
 Acceptabilitate - toate bunurile şi serviciile de sănătate trebuie să corespundă principiilor eticii medicale
şi criteriilor culturale, astfel încât să se ţină cont de particularităţile tuturor categoriilor de persoane
(specificul cultural al unor etnii, femei, copii, persoane din mediul rural etc.).
 Calitate - bunurile şi serviciile de sănătate trebuie să fie acceptabile şi din punct de vedere ştiinţific şi
medical şi să fie de înaltă calitate.
Astfel, ne-am prous să realizăm analiza rezultatelor acumulate în cadrul studiului efectuat prin prisma
acestor patru componente, la nivel egal de importante, pentru respectarea dreptului la sănătate a tuturor
membrilor unei comunități.
5.1. Disponibilitatea serviciilor de screening
În cadrul cercetării au fost identificate opinii diferite cu privire la capacitatea sistemului medical de a face față
unui program extins de screening cervical și de vaccinare anti-HPV. Această încredere este argumentată prin:
(i) deschiderea noilor posibilități de realizare a testului Papanicolau în mai multe centre medicale din țară,
103
(ii) existența resurselor financiare din bugetul de stat și a donațiile organizațiilor internaționale, care ar
acoperi necesitățile pentru aceste servicii și (iii) reducerea numărului de femei din țară, ceea ce dă
posibilitatea sistemului de a avea capacitatea necesară pentru a răspunde necesităților populației.
Specialiștii au numit mai multe părți bune ale realizării testului Papanicolau/ screeningului cervical la
moment, și anume: (a) conștientizarea problemei de către stat și decizia de a stabili screeningul pentru
femeile de 25-61 de ani cu frecvența de o dată la trei ani, (b) gratuitatea prelevării probelor și (c)
accesibilitate bună, prin implicarea asistenței medicale primare, care este mult mai aproape de populație.
Totuși, specialiștii din studiu au menționat că, chiar dacă la nivel internațional screeningul cervical este
recunoscut drept una dintre cele mai reușite proceduri de prevenire a CCU, în Republica Moldova acest
serviciu nu este atât de bine organizat pentru a fi considerat de succes, iar procentul de acoperire a grupului-
țintă rămâne încă mic - mai puțin de 50% dintre femei beneficiază de aceste servicii.
Chiar dacă sunt elaborate și aprobate multe documente importante în acest domeniu (Programul Naţional de
Control al Cancerului, Programul Național de Screening al Cancerului de Col Uterin, Protocoale Clinice
Instituționale, Standardele Naționale ale Procedurilor Operaționale), acestea nu sunt pe larg cunoscute de toți
specialiștii implicați în screening și, în același timp, este organizată ineficient procedura de monitorizare și
evaluare a indicatorilor procesului de screening cervical.
5.2. Accesibilitatea serviciilor de screening
În cadrul dsicuțiilor cu unii specialiști din sistemul de sănătate a fost remarcat faptul că spectrul actual de
servicii de screening în Republica Moldova este amplu, suficient și corespunde cu recomandările
internaționale din domeniu. Pentru demonstrarea accesibilității screeningului cervical, s-a operat cu
următoarele argumente:
- examenul ginecologic cu prelevarea frotiului pentru citologie este inclus în lista serviciilor asigurate din
fondul asigurării obligatorii de asistență medicală;
- screeningul se realizează în instituțiile de asistență medicală primară, care sunt mai aproape de populație;
- există mai multe instituții care oferă acest serviciu: cabinete de examinare ginecologică la nivel local, raional,
municipal și republican.
Totodată, au fost expuse și opinii contradictorii prin care a fost manifestată o neîncredere cu privire la
potențialul actual al sistemului medical pentru organizarea accesului populației la un screening cervical
eficient, fiind enumărate mai multe provocări și bariere, precum: (i) insuficiența cadrelor medicale, (ii)
incertitudinea calității serviciilor oferite și (iii) realizarea necorespunzătoare a programului de screening
cervical, absența unei verigi de trasabilitate a pacientelor, insuficiența unor instrumente de monitorizare a
programului de screening cervical, (iv) lipsa unor calcule/estimări clare cu privire la necesitățile reale
(consumabile și dotare) pentru implementarea prevederilor programelor aprobate, (v) lipsa unor mecanisme
de responsabilizare și motivare a femeilor precum și a personalului medical pentru implicarea amplă în
screening.
Accesul geografic
Accesul la specialiști din asistența medicală primară
La toate etapele de realizare a studiului a fost evidențiat faptul că exodul sau lipsa lucrătorilor medicali este o
problemă pentru realizarea adecvată a screeningului. În unele zone, în special cele rurale, se înregistrează o
insuficiență a medicilor de familie și asistenților medicali. Astfel, fiecare a cincea (21%) dintre respondente
au indicat că o barieră în trecerea testului este distanța prea mare până la medicul de familie, care se află în
altă localitate.
Au fost remarcate cazuri concrete în care s-a constatat că din cauza lipsei specialistului cu abilitatea de a
preleva proba citologică, în instituție nu se realizează screeningului cervical. Un sfert dintre femeile incluse în
studiu au spus că testul nu le-a fost efectuat din cauza lipsei de echipament în instituția de AMP unde s-au
adresat, iar alte 25% au spus că testul nu a fost realizat deoarece în localitate în care domiciliază lipsește un
medic sau asistent medical calificat să preleveze proba pentru test.
104
Totodată, a fost menționată frecvent pregătirea insuficientă a unor cadre medicale din AMP implicate în
procedura de screening, fiind exemplificate cazuri când asistenții medicali nu cunoșteau cum să lucreze cu
echipamentul medical ceea ce ducea la prelevarea necalitativă. Chiar dacă sunt organizate cursuri de instruire
a personalului medical, din lipsă de timp și resurse financiare, unele persoane din asistența primară evită să
participe la cursurile de perfecționare.
În studiu a fost identificat și un grup de 7 femei care au afirmat că nu au beneficiat de screening cervical
atunci când l-au solicitat. Jumătate dintre ele au fost refuzate de către medicul de familie sau asistentul
acestuia din diferite motive precum: lipsa de echipament necesar și/sau lipsa specialistului calificat ca să
preleveze proba pentru test.
Multe femei incluse în studiu afirmă că medicii de familie sau asistenții acestora nu au instruirea ginecologică
specializată, motiv pentru care nu ar avea încredere în serviciile acordate de ei în domeniul ginecologic. S-a
menționat faptul că medicii de familie sunt ”medici generaliști” și nu ar avea experiența necesară pentru
prelevarea unui test ginecologic. În acest sens, unele femei au mai accentuat faptul că testul Papanicolau este
o procedură ”mai specială”, care, dacă nu este prelevată corect, nu își atinge scopul pentru că nu ar putea fi
descoperite celulele atipice.
Doar 19% dintre femeile din studiu cunoșteau că pentru a face testul se pot adresa la medicul de familie,
majoritatea femeilor considerând că pentru a trece screeningul cervical este necesară adresarea la cabinetul
ginecologului. Unele consideră chiar că acesta este o examinare care se face doar, în exclusivitate, la Institutul
Oncologic.
În cazul când au nevoie de o examinare sau o consultație ginecologică, trei pătrimi dintre femei au confirmat
că aleg medicul ginecolog și doar un sfert (26%) preferă să se adreseze la medicul de familie.Toate femeile
care au participat la studiu consideră că doar ginecologul sau moașele ar trebui să preleveze proba pentru
testul Papanicolau.
Totodată este important de menționat că accesul la asistența medicală primară poate fi asigurat doar prin
existența unor mecanisme stricte de monitorizare a grupului-țintă. La moment, monitorizarea femeilor
supuse procedurii de screening se realizează de către personalul medical prin completarea formularelor 025
și 027 pe hârtie, unele instituții au introdus și varianta electronică a acestor evidențe. Informația despre
pacienți este introdusă în registrul de evidență și este raportată în formă statistică trimestrial și anual. Totuși,
sistemul informațional de asistență medicală primară – ca modalitate de colectare a informației despre starea
sănătății pacienților, nu lucrează definitiv, iar crearea unei baze de date, a unui sistem informațional în care s-
ar include datele fiecărui pacient, la fiecare etapă, ar facilita comunicarea dintre specialiștii implicați în
screeningul cervical și ar contribui la oferirea unui serviciu calitativ și bine organizat. De exemplu, din studiul
cantitativ a fost depistat că dintre femeile care au fost referite pentru efectuarea colposcopiei, circa 6% au
recunoscut că nu au efectuat colposcopia motivând prin lipsa de timp, sau plecarea peste hotare. Totodată,
dintre cele 4% de femei din studiu, care au avut un rezultat pozitiv la testul Papanicolau, 5% au spus că nu au
fost îndreptate la altă etapă de investigații. Astfel, există un număr mare de femei care ”se pierd” din procesul
de screening și medicul de familie nu poate cunoaște la ce etapă ele sunt. În afară de indicatorul cantitativ al
medicilor de familie, care trebuie să cuprindă numărul femeilor din grupul-țintă incluse în screening, nu
există alte mecanisme de monitorizare. Ar fi necesare, de exemplu, rapoarte despre numărul de femei care au
fost direcționate la etapa a doua – la medicul ginecolog sau numărul de paciente care au fost îndreptate la
medicul oncolog, și numărul de cazuri de cancer depistate în urma screeningului cervical. Un astfel de sistem
ar asigura un proces mult mai intensiv de comunicare a medicului de familie cu pacientele din listele sale.
Accesul la consultarea specialistului ginecolog
Studiul demonstrează accesul mai mare la serviciile ginecologice specializate pentru femeile din localitățile
urbane. Circa o jumătate dintre ele au afirmat că se adresează la medicul ginecolog de sine stătător minim o
dată în an, inclusiv și în clinici private. În același timp, respondentele din zonele rurale au raportat că merg la
examinări ginecologice mai rar și, de obicei, conform recomandării medicului de familie.
105
Atât în spațiul urban, cât și în afara capitalei se observă că sunt femei care aleg să nu meargă la ginecolog,
dacă nu sunt motivate de anumite acuze. Multe femei din zonele rurale, care nu au participat la screeningul
cervical, au afirmat că, în afara perioadei de sarcină, nu au trecut careva investigații sau teste ginecologice. În
acest grup, se remarcă un nivel jos de conștientizare a necesității examenelor ginecologice preventive.
Una din dificultățile legate de examinările ginecologice este considerat faptul că pentru a obține o consultație
a medicului ginecolog este necesară îndreptarea din partea medicului de familie. Acest proces durează în
timp, deoarece femeile trebuie să obțină atât programare la medicul de familie, cât și, ulterior, la medicul
ginecolog. Numărul redus al ginecologilor în unele raioane face ca aceste funcții se fie cumulate, astfel,
programările la ei durează mai mult timp și, uneori, consultațiile sunt în grabă, de durată prea scurtă, ce
trezește nemulțămirea pacientelor.
O treime dintre femei au indicat că s-a întâmplat ca perioada de așteptare pentru o investigare să fi fost mai
mare de câteva săptămâni, iar starea de sănătate nu le permitea să aștepte, acestea fiind nevoite să se
adreseze la clinici private.
Totodată rândurile de așteptare pentru consultație sunt uneori foarte lungi, persoanele fiind obligate să
aștepte ”ore în șir”. Circa 43% dintre femei au remarcat ca una din barierele pentru a trece testul este lipsa de
timp. Iar 41% au indicat perioada lungă de așteptare la medic. În unele cazuri, persoanele sunt nevoite să
plece în orașe mai mari pentru a primi consultații, ceea ce le consumă timp și resurse financiare.
O parte dintre femeile din Chișinău au renunțat la adresarea în instituțiile medicale publice, chiar dacă sunt
asigurate. În mare parte, femeile care se adresează instituțiilor private o fac deoarece pot obține consultația
necesară mai repede, sunt sigure că vor fi consultate la ora programată și spun că, în cadrul clinicilor private,
medicii au o atitudine mai respectuoasă față de paciente.
În cadrul unor discuții au parvenit propuneri pentru a crește accesul femeilor la serviciile specializate
ginecologie și, respectiv, de screening, cum ar fi: deplasarea periodică a medicilor și a echipamentului din
capitală în regiunile unde acesta lipsește, organizarea servciilor de prelevare a frotiului citologic în afara
orelor de muncă, de exemplu, seara sau în ziua de sâmbătă. Unele respondente au remarcat că viața în mediul
rural presupune multă muncă, în special, în perioada caldă a anului. Astfel, le-ar fi mai comod să fie organizată
pentru ele examinarea în perioada de iarna.
A fost remarcat accesul redus a femeilor la servicii de colposcopie care este subdezvoltat, la nivel național.
Insuficiența cabinetelor de colposcopie și incapacitatea serviciului de colposcopie din regiuni, de a oferi un
rezultat calitativ și definitiv, determină trimiterea pacientelor la Institutul Oncologic la Chișinău.
Totodată, studiul a evidențiat opinii contradictorii cu privire la organizarea servciului de colposcopie. Deși
specialiștii propun regionalizarea acestui serviciu, unii medici de familie consideră că sunt necesare
colposcoape în toate centrele de sănătate raionale.
În același timp, se consideră că regionalizarea acestui serviciu, va presupune monitorizarea, instruirea și

evaluarea personalului de către Centrul Republican de Colposcopie, din cadrul Centrului Mamei și a Copilului.
Totodată, au fost menționate acțiunile de instruire și certificare pentru medicii care realizează colposcopia, în
conformitate cu standardele existente.
Accesul la servicii de laborator performante
În urma unui studiu de evaluare din anul 2016, au fost identificate 28 de laboratoare citologice – ceea ce se
consideră mai mult decât suficient pentru necesitățile naționale. Mai mult ca atât, au fost exprimate opinii
precum că este necesară reducerea numărului de laboratoare citologice, dar sporirea capacităților
operaționale pentru asigurarea calității investigațiilor effectuate.
Pe de altă parte, unii specialiști din sistemul sănătății consideră că numărul de laboratoare este
corespunzător numărului de femei din țară, iar provocările principale constau în lipsa cadrelor, dotarea slabă
și instruirea insuficientă a personalului medical.
În general, personalul medical nu cunoaște foarte bine situația laboratoarelor citologice, histopatologice și a
cabinetelor de colposcopie. Totuși, cei mai mulți au concluzionat că acestea nu sunt suficiente, deoarece se
confruntă cu o perioada prea lungă pentru primirea rezultatelor testelor. Respondenții au menționat că
106
primesc rezultatele testelor în perioade de la o lună până la șase luni. În aceste condiții, unii au avut dubii cu
privire la calitatea și veridicitatea rezultatelor obținute de la laboratoare, au fost exemplificate cazuri când
rezultatele probelor au fost pierdute.
Accesul economic
Mai puțin de jumătate (47%) dintre femeile incluse în studiu cunoșteau faptul că testul Papanicolau este
gratuit, fiind răspândită percepția precum că testul este realizat contra plată. Luând în considerare că
aproape o treime (31%) dintre participantele la studiu nu erau asigurate, iar 13% dintre ele nu sunt la
evidența medicului de familie, este evidentă probabilitatea precum că un număr mare de femei nu se
adresează și nu sunt acoperite de serviciile de screening. Astfel, majoritatea femeilor care au spus că testul ar
presupune achitarea unei anumite sume de bani erau din grupul celor neasigurate. Multe dintre femeile
neasigurate, care nu au trecut screeningul cervical, au afirmat că evită examinările preventive din motiv că
”toate examinările sunt cu plată”.
Studiul ne arată că 70% dintre femeile incluse în cercetare care au făcut testul Papanicolau nu au plătit
pentru acesta. Totuși, o pătrime dintre femei au spus că au achitat pentru test, dintre care 67% au obținut
testul într-o clinică privată.
Ca barieră în realizarea accesului finaciar la servciile medicale este identificată și practica frecventă din multe
instituții medicale de a solicita femeilor să procure consumabilele și echipamentul pentru exeminare
(oglinda, mănuși, șervețele etc.).
Unele femei au recunoscut că, pentru prelevare, ar fi necesar să meargă la ginecologul din centrul raional,
ceea ce impune atât cheltuieli financiare, cât și planificarea unei perioade de timp mai lungi pentru
examinare, care ar presupune lipsa de la locul de muncă, cu urmările respective. Astfel, 11% dintre femeile
din studiu au indicat nemulțumire în privința costurilor pentru deplasare care trebuie să le suporte pentru
vizita la medic.
Totodată, menționăm că procesul de screening are o finanțare neuniformă. Acesta este oferit gratis la prima
etapă, screeningul primar - prelevarea și procesarea frotiului citologic, atât femeilor asigurate, cât și celor
neasigurate. Pentru etapa a doua, atunci când este depistat testul pozitiv, femeile sunt direcționate către
medicul specialist, unde cele neasigurate trebuie să plătească. La etapa următoare, atunci când se depistează
cancerul de col uterin, confirmat la nivel histologic, indiferent de statut, toate femeile au parte de tratament
specializat gratuit în cadrul Institutului Oncologic, cheltuielile fiind acoperite din bugetul de stat pentru toate
femeile asigurate și neasigurate.
Totuși, dintre femeile din studiu, depistate cu un rezultat pozitiv, doar trei pătrimi au recunoscut că au
repetat testul. În cele mai frecente cazuri, femeile neasigurate nu dispun de resurse financiare pentru a
acoperi costurile serviciilor, și ele renunță la continuarea investigațiilor. Este evidentă necesitatea asigurării
serviciilor gratuite la fiecare etapă a acestui screening.
Starea economică precară a unor femei le induce o frică de a face controlul profilactic, din convingerea că nu
și-ar putea permitedin punct de vedere finaciar, să își achite tratamentul scump și că doar persoanele cu un
nivel de trai mai înalt își pot permite un tratament adecvat. Respectiv, femeile nu cunosc despre faptul că
etapa de tratament a cancerului este achitată de stat.
Au fost descriese și experiențe precum că la solicitarea pentru investigații respondentelor li s-au cerut, direct
sau indirect, plăți informale, iar fără aceste plăți unii medici au avut o atitudine indiferentă sau negativă față
de ele.
Totodată, specialiștii din asistența primară au manifestat îngrijorare cu privire la insuficiența resurselor
financiare pentru achitarea testelor citologice, în cazul sporirii numărului de adresări din partea populației. În
asistența medicală primară pentru screeningul cervical nu se alocă resurse adiționale, această procedură fiind
inclusă în bugetul pentru întregul volum de servicii din cadrul programului unic al asigurărilor obligatorii de
asistență medicală. În contextul acestei modalități de finanțare nu este garantată prioritatea screeningului
cervical în raport cu alte boli sau patologii oncologice.
107
Accesul la informații (informarea adecvată a populației)
Cunoștințe și atitudini față de screening

Pentru un număr mai mare de femei o barieră importantă pentru efectuarea testului Papanicolau este faptul
că acestea nu cunosc unde trebuie să meargă pentru a face testul. În privința acestui aspect, 40% dintre femei
au spus că lipsa informațiilor despre locul efectuării testului ar fi o problemă mare.
Se constată un nivel jos de cunoștințe în rândul femeilor cu privire la screening-ul de cancer de col uterin. Mai
puțin de jumătate dintre participante (47%) au auzit cândva de testul Papanicolau, însă nu toate dintre ele au
putut determina în ce constă această procedură, fiind expuse opinii precum că aceasta este pentru depistarea
infecțiilor vaginale (21%), tăierea unei mici părți a colului uterin (5%), examinarea vizuală a colului uterin
(5%) sau chiar o probă de sânge. Cele mai multe dintre femei (66%) identifică greșit sau nu cunosc frecvența
cu care trebuie făcut acest test, 18% dintre ele nu cunosc scopul real al testului citologic. De asemenea, există
confuzie și în determinarea vârstei femeilor care ar trebui incluse în screening. Totodată, analiza datelor ne-a
arătat că femeile care cunosc scopul testului Papanicolau sunt de 2.4 ori mai predispuse să fi efectuat testul.
Despre serviciul de screening cervical a auzit doar fiecare a patra femeie inclusă în studiu, dintre care
majoritatea au fost informate de către medicul de familie (43%), o parte de către ginecolog (36%). Totuși,
este mare rata celor informate doar din surse nemedicale precum rude, prietene (26%) și este mică rata celor
informate din sursele media (18%). Cu regret, au fost și femei care au recunoscut că până la participarea în
studiu nu au auzit de testul citologic și nici nu știu în ce constă acesta.
Se identifică o confuzie în rândul femeilor cu privire la denumirea testului. Doar 20% dintre femei le era
cunoscută denumirea de ”test Papanicolau” și doar 10% cunoșteau denumirea de ”screening cervical”. Cea
mai cunoscută (40%) denumire a testului Papanicolau este denumirea de ”test citologic”. În același timp, 43%
dintre femei au recunoscut că niciuna din denumirile prezentate nu le era cunoscută. Majoritatea femeilor au
pledat pentru un titlu simplu și unic, mult mai ușor de reținut de populație, fiind propusă denumirea testului
de ”citologie” sau chiar denumirea care ar face clar scopul investigației -”testul la cancer”.
Multe femei, din lipsa unei informări adecvate, consideră eronat că testul este indicat doar atunci când o
femeie are riscul de a se îmbolnăvi de cancer sau dacă prezintă careva simptome ale bolii. Astfel, sunt femei
care cred că, odată ce nu prezintă careva simptome ale cancerului, nu este necesară examinarea. Din cauza
acestei convingeri, multe dintre femei nu fac testul – considerându-se sănătoase. Este alarmant faptul că o
pătrime dintre respondente au declarat că se simt indecise sau mai degrabă nu ar efectua testul Papanicolau.
Circa 6% dintre femei consideră că examinarea este inutilă, în genere.
Astfel, este evidentă situația precum că, pentru a lua decizia de a face testul, este necesară, mai întâi de toate
înțelegerea riscurilor pentru apariția cancerului și că acestea se aplică fiecărei femei în parte.
Studiul a demonstrat că femeile nu înțeleg în detalii etapele screeningului și importanța respectării acestora.
De exemplu, 6% dintre femeile direcționate la colposcopie nu au urmat această investigație, dând prioritatea
altor activități, motivând cu lipsa timpului sau migrarea la muncă peste hotare.
Cercetarea confirmă constatările altor cercetări, expuse în primul capitol al lucrării, precum că în Republica
Moldova predomină tipul oportunist de screening. Femeile efectuează testul Papanicolau atunci când se
adresează la medic cu alt scop, cum ar fi examinări ginecologice de rutină (41%), acuze cu unele probleme
ginecologice (22%), serviciile de planificare a familiei (9%), sarcina (8%). Doar 15% dintre femeile care au
făcut testul s-au adresat anume cu acest scop la medic. În același timp medicii consideră că doar circa 20%
dintre femei se adresează din propria inițiativă, în mare parte, deja având careva simptome.
În opinia lucrătorilor medicali, controalele profilactice de la locul de muncă sunt pârghiile cele mai eficiente la
moment prin care sunt atrase femeile în programul de screening. Acest fapt a fost confirmat și prin
rezultatele studiului cantitativ, care a arătat că circa 16% femei incluse în studiu au fost la un control medical
mai mult de 2 ani în urmă, 24% au consultat medicul ginecolog odată la 2-5 ani, iar 8% au trecut examinări
ginecologice mai rar decât o dată la 5 ani. Dintre femeile de 25-61 ani incluse în acest studiu, doar 36% au
recunoscut că au făcut testul Papanicolau vreodată. Este alarmant că 14% dintre respondente au declarat că
se simt indecise față de decizia de a face testul, iar 11% mai degrabă nu ar efectua examinarea.
108
În genere, participantele în studiu au recunoscut nivelul insuficient de cunoștințe în domeniul cancerului de

col uterin, specific populației țării. Au fost determinate următoarele măsuri pentru îmbunătățirea prevenirii
cancerului de col uterin:
 Îmbunătățirea culturii sănătății femeilor și, în special, a adolescentelor,
 Mai multe măsuri de motivare și mai multă insistență din partea personalului medical pentru ca femeile
să facă examinările preventive,
 Informare mai amplă despre existența și eficiența testului, despre procedură și modul de prelevare,
scopul și importanța acesteia,
 Totodată, au fost propuse un șir de metode și căi care ar extinde informarea populației, cum sunt:
 Discuții în grup cu lucrători medicali, sesiuni, lecții publice pe durata cărora femeile ar putea auzi mai
multe informații și ar putea adresa întrebări, discuții cu lucrători medicali la locul de muncă.
 Organizarea unei campanii naționale de informare prin mass-media, inclusiv prin realizarea unor
emisiuni la televizor, la radio și pe rețelele de socializare.
 Implicarea a cât mai multor instituții nemedicale, responsabile de sănătatea populației, în diseminarea
informației, implicarea liderilor de opinie și a specialiștilor din alte țări în promovarea screeningului
cervical.
 Elaboarea și diseminarea cât mai multor materiale informative (postere, pliante, broșuri și spoturi video).
 Informarea tinerelor de vârsta 15-16 ani, în instituțiile de învățământ și în centrele prietenoase tinerilor.
 Organizarea zilelor dedicate screeningului cervical, care să fie activ mediatizate.
 Mediatizarea istoriilor pacientelor care au trecut prin etapa de tratare a cancerului de col uterin.
Cunoștințe și atitudini față de vaccinul anti-HPV
Se determină o lipsă acută de cunoștințe privind virusul HPV, scopul și necesitatea vaccinării în rândurile
femeilor incluse în studiu. 70% dintre respondente au afirmat că nu cunosc despre efectele vaccinului anti-
HPV. Toate femeile care nu au făcut testul Papanicolau nu cunoșteau despre faptul că cancerul de col uterin
poate fi provocat de virusul HPV și doar câteva cunosc acest fapt din grupul celor care au făcut cândva testul.
Unele consideră că vaccinul este o formă de tratament care trebuie administrat doar atunci când organismul
este infectat.
Căile de informare a femeilor despre vaccinul anti-HPV sunt foarte diverse și neomogene. Dintre
respondentele care au auzit despre vaccin circa jumătate (52%) au fost informate prin intermediul
televiziunii sau radioului, o treime dintre femei au fost informate de către medicul de familie, iar fiecare a
cincea femeie a auzit despre vaccin de la prieteni sau cunoștințe. Femeile cu vârsta după 56 de ani, din
mediul rural, inclusiv de etnie găgăuză, cu studii primare sau medii, pensionare și din gospodării sărace sunt
mai predispuse de a declara că nu au auzit niciodată despre vaccinul anti-HPV.
Totodată, se observă un interes redus a femeilor de a-și schimba atitudinea față de posibilitatea de vaccinare
anti-HPV. Doar circa o pătrime (26%) au afirmat că ar dori să cunoască mai mult despre vaccinul anti-HP, pe
când 43% au recunoscut că nu sunt interesate de acest vaccin, iar alte 31% dintre respondente consideră că
le sunt suficiente cunoștințele de care dispun. Mai mult de jumătate (55%) dintre femeile cu fetițe incluse în
studiu au declarat că sunt indecise sau nu ar dori să-și vaccineze fiicele cu vaccinul anti-HPV. În același timp,
23% dintre aceste femei au adăugat că deja au reușit să vaccineze fiicele împotriva virusului HPV.
Studiul a identificat opinii contradictorii printre lucrătorii medicali participanți în cercetare. Dacă unii
lucrători medicali susțin vaccinarea anti-HPV și consideră că această procedură ar trebui să devină
obligatorie, alți respondenți sunt mult mai rezervați față de vaccinarea anti-HPV, argumentând că nu sunt
siguri de eficacitatea vaccinului și de proveniența acestuia. Totodată, 23% dintre femeile incluse în studiu au
relatat că medicul lor ar fi prea ocupat sau nu ar fi dispus de a oferi informații cu privire la vaccinul anti-HPV.
Este indiscutabil că neconsecvența mesajului înaintat de către lucrătorii în sănătate duce la reacții confuze în
rândurile populației, neîncredere și chiar frica față de vaccinare. Este necesar de unificat mesajul către
populație care ar trebui promovat uniform de către toți lucrătorii medicali.
109
Dintre acestea, se observă că femeile ar avea cea mai mare încredere în mesajul venit de la medicii ginecologi
(96%), medicii de familie (92% ) și de la medicii oncologi (90%). Dintre alte surse de informare decât
specialiștii medicali, femeile ar avea cea mai mare încredere în discuții publice la care s-ar prezenta informații
legate de test (73%). De asemenea, 65% ar avea încredere în informațiile difuzate la televizor. Se observă un
grad de neîncredere manifestat față de informarea despre test venită de la vedete publice (49%) și preoți
(56%).
Lucrătorii medicali consideră că ar avea nevoie de mai mult suport din partea partenerilor sociali în
promovarea cunoștințelor în populație. Orice organizație care interacționează cu femeile ar trebui să
contribuie la informare: primăria, angajatori, mass-media, societatea civilă, guvernarea etc. Rolul acestora ar
trebui să fie mai mult mare. Specialiștii consideră că, în informarea femeilor, ar trebui să existe mult mai
multe campanii de comunicare finanțate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină precum și
activități de promovare și educare realizate de către specaliștii Agenției Naționale de Sănătate Publică la nivel
local.
5.3. Acceptabilitatea serviciilor de screening
Studiul a confirmat faptul că în Moldova există o conștientizare redusă a importanței verificării periodice a
sănătății și cultura joasă a populației privind examenele profilactice. Populația preferă, tradițional, să se
adreseze la medic preponderent la apariția unor simptome, doar în caz de boală, ceea ce poate fi deja prea
târziu pentru a evita complicațiile acesteia. Circa 16% dintre femei au avut un examen medical mai demult
decât 2 ani în urmă, iar 8% din cele incluse în studiu fac examinări ginecologice mai rar decât o dată la 5 ani.
Lipsa cunoștințelor veridice despre sensul și scopul verificărilor profilactice face ca în populație să fie
întâlnite opinii eronate precum că, în urma examenelor medicale preventive, care includ proceduri invazive,
corpul ar putea avea de suferit, ceea ce inițiază îngrijorări neîntemeiate privind posibilitatea apariției unor
schimbări canceroase. Circa 22% dintre femei nu cred sau nu cunosc că cancerul de col uterin poate fi
prevenit. S-au observant și atitudini fataliste față de cancer, precum că acesta apare doar dacă unei persoane
îi este predestinat să se îmbolnăvească, iar testul Papanicolau nu ar contribui la prevenirea acestei boli.
Circa 4% dintre respondente au recunoscut că atunci când se îmbolnăvesc preferă să se autotrateze și
apelează la alte surse de informare, decât lucrătorul medical, cum ar fi Internetul, prieteni, rude fără studii
medicale etc.
Reticența față de screeningul cervical, se argumentează de multe ori prin faptul că acesta ar produce mai mult
disconfort emoțional. Studiul evidențiază faptul că în rândul femeilor din Republica Moldova se remarcă
frecvent sentimentul de frică, intimidare și o barieră emoțională de a trece examinări ginecologice, ceea ce le
face să evite consultațiile acestui specialist pe cât este posibil și, respectiv, să facă testul citologic. A fost
remarcat faptul că unele femei evită să se gândească la cancer, acestea exprimând opinia că gândurile despre
o anumită maladie o pot provoca.
Acest sentiment se remarcă preponderent printre grupul de femei cu vârsta de peste 50 de ani, din zonele
rurale, care consideră că la o astfel de vârstă nu mai sunt indicate examenele ginecologice și, mai mult decât
atât, au convingerea că examenele ginecologice la o vârstă mai înaintată reprezintă ceva stânjinitor.
Mai mult decât atât, apartenența la etniile minoritare (minoritățile Bulgare și Rome), apartenența la religiile
minoritare (Baptism, Martorii lui Iehova, Islam) și nivelul jos de educație prezic și ele șanse mai mici de
realizare a testului Papanicolau.
Practic fiecare a patra femeie a remarcat că preferă ca medicul de familie să fie de sex feminin, iar 19% dintre
respondente au recunoscut sexul masculin al ginecologului drept o barieră pentru a trece testul. Unele femei
au recunoscut că evită medicul de sector care este bărbat și merg la specialiști de sex feminin. În special, s-a
observat această reticență pronunțată în rândul femeilor din zonele rurale, unele dintre care au recunoscut
sentimentul de rușine asociat examinărilor ginecologice. În orașe, însă, majoritatea femeilor intervievate au
afirmat că pentru ele nu contează sexul medicului ginecolog atât timp cât știu că acesta este un specialist bun.
Observăm un nivel jos de acceptabilitate a testului din partea partenerilor femeilor. Multe femei recunosc că
partenerii lor nu cunosc despre acest test și nu au manifestat un interes oarecare pentru procedură,
neconștientizând ce reprezintă aceasta. Mai mult de o treime dintre femei (36%) afirmă că nu cunosc opinia
110
partenerilor, iar un sfert au spus că partenerii lor mai degrabă cred că acestea nu ar trebui să își facă testul.
Totodată, este mare și rata respondentelor (44%) care nu au putut să confirme dacă femeile importante din
viața lor ar fi făcut testul Papanicolau, fapt ce indică că screeningul cervical nu este perceput încă ca o
necesitate și normalitate în viața femeilor din Republica Moldova.
Analiza rezultatelor ne-a demonstrate corelația directă dintre influența mediului social asupra ratei de
acceptare a testului. Odată ce se mărește cu un grad recunoașterea impactului opiniei persoanelor influente
din jur despre testul Papanicolau, crește de 2.2 ori probabilitatea ca femeia să fi făcut testul citologic.
Este important să menționăm că unele femei au propus ca invitația la screening să fie adresată nu doar
femeilor, dar și partenerilor acestora, pentru că, prin intermediul partenerilor, ar putea fi influențate mai
multe femei să facă testul. Luând în considerare caracteristica patriarhală care predomină în cultura
populației autohtone, această propunere ar trebui de prevăzut în realizarea planului de acțiuni pentru
implementarea screeningului cervical.
Cercetarea a identificat o frecvență înaltă a convingerilor greșite cu privire la cauzele cancerului și riscul
apariției acestuia. Printre cauzele cancerului de col uterin au fost expuse următoarele:
- alimentația de proastă calitate,
- produse modificate genetic,
- celule cancerigene transmite prin carne,
- nerespecatrea igienei personale,
- stresul frecvent și slăbirea sistemului imun,
- dereglările hormonale, avorturile sau intervențiile cezariene realizate greșit.
Doar câteva dintre femeile intervievate au menționat infecția cu virusul HPV drept o potențială cauză a
cancerului de col uterin. Mai mult decât atât, necunoașterea informațiilor corecte și ample, duce la frica și
tendința de negare a existenței unor riscuri. Unele femei au spus că preferă să nu se informeze mult cu privire
la problemele de sănătate, pentru că, în acest mod, evită emoțiile negative, care ar putea apărea odată ce se
recunoaște riscul de apariție a unei boli. Câteva femei care nu au făcut testul au spus că frică legată de posibila
depistare a cancerului, în cadrul screeningului, le face să evite în continuare efectuarea testului.
Totodată, se observă o conștientizare slabă a riscului de a face cancer de col uterin printre femeile din
Moldova. Ce ține de susceptibilitatea la cancer de col uterin, media de 3.2 din 5 (unde 5 reprezintă acord total
că femeia are susceptibilitate redusă) indică faptul că femeile au tendința de a percepe o predispunere medie
față de posibilitate apariției cancerului. Multe femei consideră că nu au riscul dezvoltării cancerului de col
uterin odată ce nimeni din rude nu a avut cancer și nu prezintă simptome. Prin analiza corelațiilor se observă
că percepția faptului că femeia ar avea șanse reduse de apariție a cancerului este corelată negativ cu intenția
de a face testul. Aceasta face ca unele femei să fie mult mai relaxate și indiferente față de procedura de
screening și verificări periodice ale stării de sănătate.
Nivelul insuficient de cunoștințe și neîncrederea în sistemul medical rezultă în opinia greșită a unor femei
precum că activitățile de screening, realizate cu insistență de către lucrătorii medicali, sunt fără utilitate
pentru propria sănătate, insă cu un interes financiar al lucrătorilor medicali, interesați de indicatorii lor de
performanță sau impuși de Ministerul Sănătății. Aceste opinii indică un nivel jos de responsabilitate pentru
propria sănătate al unor persoane, care nu înțeleg încă beneficiul activităților de screening.
5.4. Calitatea serviciilor
Unii specialiști din sistemul sănătății sunt convinși că, prin respectarea cadrului legislativ și a tuturor
procedurilor specificate, se asigură calitatea screeningului cervical. Pentru serviciile de laborator, sunt
elaborate manuale de asigurare a calității unde sunt indicate procedurile care necesită a fi respectate.
Compania Națională de Asigurări, care contractează și finanțează screeningul cervical, verifică anual
veridicitatea informațiilor raportate de către instituțiile medicale. Adițional, există sistemul de evaluare a
cazurilor de cancer depistate, prin intermediul căruia se face o analiza a circumstanțelor în care a fost
diagnosticat pacientul. Reieșind din numărul mare de fișe medicale individuale, se consideră că utilizarea
unui sistem informațional ar facilita interacțiunea dintre personalul medical implicat în screeningul cervical
111
și ar favoriza procesul de monitorizare. Adițional, unii respondenți au menționat inițiativa implicării unei
persoane sau organizații independente, care ar supraveghea și evalua calitatea serviciilor citologice.
Totodată, s-a declarat că, în prezent, sunt încă puține instrumente pentru monitorizarea implementării
politicilor elaborate și a standardelor operaționale.
Satisafacția și încrederea pacientelor
Unele respondente au remarcat că au trait exepriențe neplăcute în comunicarea cu unii medici din centrele
orășenești sau raionale, care au avut un comportament arogant și înjosesc persoanele din zonele rurale sau
pe cele cu educație mai scăzută. A fost identificat și un grup de femei (7%) care au marcat că sunt
nemulțumite sau total nemulțumite de serviciile medicale primite. Multe femei au remarcat că preferă să se
adrese direct la specialiști din centrele mai mari (ex.: din capitală), care au o atitudine mai bună și oferă
explicații în termeni simpli, pe înțelesul lor.
Este frecvent înregistrată nemulțămirea femeilor ce ține de durata consultației la medicul de familie și de
examinările superficiale la ginecolog, de comunicarea slabă cu lucrătorii medicali, volumul insuficient de
informații și puține explicații cu privire la teste, boală sau tratamentele aplicate. Se consideră că, de multe ori,
pacienții sunt tratați ”depersonalizat”, consultațiile sunt de scurtă durată, medicii rezervă prea puțin timp
pentru analiza investigațiilor, femeile sunt doar informate că sunt necesare ”unele teste”, rezultatele pot să nu
le fie oferite sau la comunicarea acestora li se spune că, în general ”totul e bine”.Multe femei au remarcat căau
făcut multiple examinări ginecologice, fără a cunoaște ce analize anume au fost efectuate și scopul acestora,
deoarece medicul ginecolog nu le-a dat anumite explicații, iar ele s-au simțit incomod să pună întrebări. 28%
dintre femei au indicat că exeperiențele anterioare neplăcute avute în interacțiunea cu lucrătorii medicali le
face să evite repetarea adresării la medic, iar 26% consideră că comunicarea cu medicii a fost dificilă.
Este evident că personalul medical necesită instruiri suplimentare pentru a asigura comunicarea efectivă cu
femeile în organizarea procesului de screening și respectarea drepturilui la informare a acestora.
În același timp, au fost expuse cazuri când femeile erau condiționate de către medic și obligate să facă testul
Papanicolau. Astfel, medicul de familie refuza să le presteze serviciile medicale după care se adresau (de
exemplu, eliberarea unui certificat) până când femeile nu făceau testul Papanicolau. Însă, această impunere
nu s-a bazat pe o informare detaliată, doar pe justificarea ”pentru că trebuie”.Mai mult decât atât, multe
femei, pe parcursul discuțiilor au rămas mirate de întrebarea intervievatorului cu privire la pregătirile pentru
test, deoarece niciodată nu le-au fost oferite informații despre acestea și nu și-au pus întrebări în acest sens.
Acest fapt ne relatează despre calitatea joasă a serviciilor de screening organizate în unele regiuni ale țării.
În discuțiile duse a fost evidentă tema neîncrederii pacientelor față de nivelul de expertiză al medicilor.
Printre femeile care nu au făcut testul niciodată, au fost respondente care au afirmat că nu ar face testul
Papanicolau, deoarece consideră că lucrătorii medicali prescriu tratamente cu orice ocazie posibilă, chiar și
când nu le este necesar. În mare parte, neîncrederea este provocată de experiențe în care tratamentele nu
erau efective sau de situații în care mai mulți specialiști ofereau opinii diferite față de diagnosticul și
tratamentul unei afecțiuni.
Cele mai mari dezamăgiri au fost manifestate în urma constatării că aceeași medici oferă concluzii și
tratamente diferite atunci când consultă în calitate de medic într-o instituție publică sau într-o instituție
privată. Au fost expuse suspiciuni precum că medicii ar avea ”interese finaciare” de a indica anumite
preparate, care nu întotdeauna sunt în beneficiul pacientului, precum și îngrijorări legate de interesul abuziv
al industriei farmaceutice și eficiența tratamentelor prescrise. Unele femei au relatat că au încredere în
informația spusă de medici, doar după ce compară opiniile mai multor specialiști. Din cauza unor experiențe
personale sau cazuri triste auzite din societate despre evoluții nefaste ale cancerului de col uterin, unele
femei și-au format o opinie solidă precum că această boală nu poate fi tratată și manifestă neîncredere față de
capacitățile sistemul medical autohton cu referire la tratament și depistare precoce.
De multe ori s-a auzit opinia că în prezent în sistemul sănătății nu există un control suficient de bun al
calității și modului de prestare a serviciilor medicale.
Astfel, unele femei care nu cunoșteau despre vaccinul anti-HPV, au relatat că și-ar face griji cu privire la
posibilele efecte adverse ale acestuia, deoarece, în opinia lor, toate vaccinurile au efecte adverse. Aceste femei
112
nu au putut spune ce efecte adverse ar putea avea vaccinul anti-HPV și nici nu au discutat cu lucrătorii
medicali despre aceste preocupări. De asemenea, sunt femei care afirmă că și-ar vaccina fiicele doar la clinici
private, fiindcă, în opinia lor, în cadrul acestora sunt disponibile vaccinuri de o calitate superioară, cu risc
redus de apariție a efectelor adverse.
Femeile din zonele rurale, în mare parte, au manifestat încredere în eficiența vaccinului și au confirmat că ar
vaccina fiicele sau nepoatele.
Dotarea cabinetelor medicale și laboratoarelor
Majoritatea specialiștilor a relatat că laboratoarele și instituțiile medicale din medicina primară nu sunt
echipate corespunzător pentru efectuarea screeningului, iar ustensilele procurate nu sunt de calitate foarte
bună sau nu corespunde normelor. De cele mai dese ori se menționa faptul că pentru prelevare nu sunt
utilizate periuțele de cea mai bună calitate, sau chiar sunt utilizate periuțe expirate. A fost accentuat faptul că
la nivel de țară nu sunt stabilite standarde privind echipamentul de prelevare.
Din cauza lipsei de echipamente și ustensile necesare pentru efectuarea testului Papanicolau, medicii de
familie redirecționează pacienții către medicul ginecolog. De asemenea, a fost determinat că în unele instituții
femeile sunt nevoite să procure instrumentele necesare pentru investigare de la farmacie, însă unele
persoane nu dispun de resurse financiare și pot renunța la examinare.
Femeile, de asemenea, au relatat că încăperile în care au loc examinările sunt uneori nereparate sau sunt
dotate cu echipament și mobilă depășite. În unele cazuri, a fost menționat faptul că biroul de consultații
ginecologice nu are un spațiu de examinare intim, iar femeile se incomodează, deoarece se simt expuse.
A fost constatată și o insuficiență de echipament în laboratoarele citologice și histopatologice, motiv ce
afectează grav calitatea analizelor efectuate.
A fost frecvent exprimată neîncrederea femeilor față de calitatea rezultatelor investigărilor efectuate în
cadrul sistemului de medicină publică, deoarece se consideră că, în instituțiile publice, echipamentul folosit
este învechit. Din acest motiv au fost femei care au menționat că preferă să facă testul în clinicile private.
Astfel, percepția că testul nu este efectuat calitativ poate fi o barieră semnificativă ce duce la ezitarea femeilor
de a se prezinta în instituțiile publice pentru efectuarea testului. Specialiștii din sistemul sănătății incluși în
studiu au remarcat că doar în cadrul Spitalului Republican și Institutului Oncologic centrele histopatologice
sunt cele mai bine dotate, pe când în alte instituții echipamentul tehnic este învechit.
Calitatea testelor
Unii medici au declarat că testul citologic utilizat în prezent nu este suficient de informativ și poate avea erori,
de aceea, sunt necesare investigații adiționale, cum ar fi: examenul colposcopic, care nu este disponibil în
toate centrele medicale raionale. Totodată, s-a menționat că, specialiștii implicați în prelevare nu sunt
suficient de informați, realizând procedura într-o fază nepotrivită, ceea ce generează rezultate greșite la
testele efectuate. Mai mult ca atât, a remarcat faptul că, în prezent, la momentul prelevării și la etapa de
examinare a probelor, se pune accent pe cantitate și nu pe calitatea serviciului oferit.
Atunci când nu sunt respectați pașii pentru procedurile de investigare a probelor, este afectată calitatea
serviciilor medicale prestate.
În privința eficienței screeningului, unii specialiști consideră că metoda de diagnosticare utilizată cel mai pe
larg – ”testul Romanovski-Ghimze”, nu este eficientă, deoarece nu permite depistarea tuturor cazurilor de stări
pre-canceroase. În acest context, a fost relatată discrepanța dintre diagnosticul citologic și cel histopatologic,
care este foarte mare în Republica Moldova – circa 50-60%, comparativ cu Marea Britanie, unde cazurile de
greșeală sunt de 2-3%.
S-a remarcat faptul că, deși în toate protocoalele și standardele este menționat testul Papanicolau, de facto,
această metodă, care presupune un anumit tip de colorație, este doar în proces de implementare.
Totodată, chiar dacă există un număr mare de laboratoare, atunci când unele dintre ele procesează un număr
mic de teste pe an, calitatea acestora devine suspectă. Au fost expuse frecvent opiini precum că trebuie redus
numărul de laboratoare, însă cele care ar activa trebuie echipate adecvat.
113
Concluzii 114
CONCLUZII
Concluzii ce țin de comportamentul și atitudinea populației feminine
1. Atât specialiștii din domeniul sănătății cât și femeile participante în studiu consideră că problema
cancerului de col uterin este apreciată drept una gravă și de o importanță majoră pentru Republica
Moldova,predomină depistarea bolii în stadiile avansate (III și IV) și este înaltă mortalitatea a femeilor în
vârstă aptă de muncă.
2. Se constată o informare slabă a populației cu privire la cancerul colului uterin, vaccinarea anti-HPV și
screeningul acestei maladii. Este redus accesul la informație a populației cu privire la riscurile
cancerului de col uterin, vaccinul anti-HPV, scopul și frecvența testului Papanicolau și faptul că procedura
este gratuită, indiferent dacă persoana este sau nu asigurată. Femeile doresc măsuri mai active din partea
sistemului de sănătate pentru a promova cunoștințe în populație cu privire la acest domeniu, ajustate la
specificul vârstei, contextul etno-cultural autohton și particularitățile de înțelegere a diferitor grupuri
sociale.
3. Studiul a demonstrate că conștientizarea necesității efectuării screeningului de col uterin este în legătură
directă cu locul de trai (rural/urban), nivelul de educație, vârsta, precum și specificul cultural autohton și
partucularitățile unor etnii și confesii din țară. Campaniile dedicate secreeningului cancerului de col
uterin și vaccinării anti-HPV ar trebui să cuprindă activități structurate, focusate separat pe anumite
grupuri-țintă și particularități etno-culturale, efectuate periodic și planificat. A fost determinat rolul
important pe care l-ar putea avea partenerul femeii în motivarea acesteia de a face screeningul.
4. Se determină un proces redus de informare în mase despre screeningul cervical și cu implicarea pasivă a
partenerilor cu privire la informarea populației și promovarea și susținerea screeningului. (CNAM, mass-
media, societatea civilă etc.).
5. Sistemul de sănătate din țară, la moment, încă nu dispune de unmecanism prin care ar asigura
permanent participarea tuturor femeilor la screening cervical. Se constată motivare redusă din
partea femeilor pentru a trece screeningul de cancer de col uterin. Cu toate că cadrele medicale depun
efort în convingerea și invitarea femeilor pentru a efectua testul Papanicolau, prezența pacientelor nu este
foarte mare, iar procentul celor care vin din propria inițiativă continuă să fie redus. Această situație este
condiționată, în mare parte, de lipsa de responsabilitate pentru propria sănătate, lipsa de cunoștințe
despre sănătate, contact redus cu personalul medical, neglijența personalului medical, lipsa de timp,
migrația, rușinea, insuficiența resurselor financiare și organizarea nereușită a sistemului.
6. A fost determinată o neîncredere a populației în eficiența sistemului medical și tratamentelor

prescrise. Acest fapt face ca femeile să considere serviciile prestate în sectorul privat mult mai calitative
și veridice. Se determină o neîncredere în corectitudinea medicilor, privind diagnosticarea corectă și
tratamentele prescrise. Mesajele contradictorii cu privire la vaccinarea anti-HPV afectează procesul
de informare adecvată și încrederea în sistemul medical. Studiul a depistat că lucrătorii medicali
împărtășesc opinii diverse – de la susținere totală a vaccinării și convingerea că aceasta ar trebui făcută
obligatorie, până la opinii foarte rezervate și refuz de a vaccina propriul copil. Au fost determinate și opinii
precum că unii medici de familie chiar nu recomandă populației acest vaccin, considerând că nu este
eficient, sau chiar spun că acesta duce la infertilitate, ca efect advers.
114
Concluzii 115
Concluzii ce țin de organizarea, accesul și calitatea serviciilor de screening
7. Cadrul normativ ce ține de screeningul cancerului de col uterin este considerat suficient și bazat pe
standardele internaționale și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Uniunii Europene.
Însă, chiar dacă la momentul actual sunt suficiente documente directive pentru derularea procedurii de
screening cervical, în special, Programul Naţional de Control al Cancerului și Programul Național de
Screening al Cancerului de Col Uterin, se consideră că sunt puține instrumente pentru monitorizarea
implementării politicilor în domeniu și este ineficientă monitorizarea și evaluarea acestor
programe. În afară de indicatorul cantitativ pentru medicii de familie, nu există alte mecanisme de
monitorizare. Ar fi necesare, de exemplu, rapoarte despre numărul de femei care au fost direcționate la
etapa a doua – la medicul ginecolog sau numărul de paciente care au fost îndreptate la medicul oncolog,
numărul de cazuri de cancer depistate în urma screeningului.
8. Studiul a identificat o comunicare anevoioasă dintre verigele importante în organizarea procesului

de screening de cancer de col uterin din țară, o comunicarea defectuoasă dintre specialiști și lipsa unui
vector de trasabilitate a pacientelor. Nu sunt stabilite mecanisme clare de conlucrare între părțile
implicate. De exemplu, unii medici de familie au recunoscut că nu cunosc unde ar putea direcționa femeile
pentru colposcopie. Frecvent se constată o lipsă a monitorizării femeilor și ”pierderea” acestora din vizorul
personalului medical, chiar dacă au trecut testul la prima etapă.Sistemul informațional de asistență
medicală primară – ca modalitate de colectare a informației despre starea sănătății pacienților, nu
lucrează definitiv, iar crearea unei baze de date în care s-ar include datele fiecărui pacient, la fiecare etapă,
ar facilita comunicarea dintre specialiștii implicați în screeningul cervical și ar contribui la oferirea unui
serviciu calitativ și bine organizat. Acesta ar face posibilă urmărirea pacientelor la fiecare etapă, prevăzută
în standardul național al procedurilor operaționale.
9. Accesul la serviciile de screening este insuficient pentru unele grupuri de femei, în special din
regiunile rurale. Se determină o lipsă sau insuficiență de specialiști necesari procesului de screening
(medici de familie și ginecologi), precum și anumite carențe în organizarea sistemului. Acest fapt inițiază
probleme serioase în relația cu pacientele, care rămân nemulțămite de consultații scurte și superficiale ale
specialiștilor, comunicarea insuficientă, perioade lungi de așteptare. Multe femei au remarcat că amână
trecerea testului din lipsă de timp și nedorința de a sta în cozile prea lungi de la ușa medicului. Au fost
expuse propuneri de a organiza acest screening în perioade comode femeilor, cum ar fi după orele de
muncă, seara, în zile de sâmbătă, prin organizarea echipelor mobile în sate, în perioada rece a anului, când
nu sunt lucrări agricole etc.
10. Se constată carențe înrespectarea drepturilor pacientului la informare și dreptul de a-i fi

respectată intimitatea de către personalul medical. Unele respondente din mediul rural au recunoscut că
simt frică și intimidare când merg la ginecolog și din acest motiv evită consultațiile acestui specialist pe cât
este posibil. A fost marcat frecvent faptul că unii medicii ginecologi oferă foarte puține explicații, cabinetul
de consultații ginecologice nu are un spațiu de examinare intim, iar femeile se incomodează, deoarece se
simt expuse. Unele respondente au menționat că au aflat că le-a fost prelevat testul doar când au fost
informate despre rezultatele acestuia, fără a înțelege și a fi informate ce le-a fost recoltat la examenul
ginecologic.
11. În prezent în accesul la servicii de screening se pune accent pe cantitatea testelor, dar nu pe calitate. Nu
este asigurată calitatea pe tot parcursul procesului de screening la nivel național, fapt ce motivează
neîncrederea femeilor față de eficiența actului medical prestat. Se constată o insuficiență în dotarea
instituțiilor de asistență medicală primară (lipsesc fotoliile ginecologice și echipamentul necesar) și
abilitățile specialiștilor pentru a preleva corect probele testului. Astfel, testele nu sunt suficient de
informative și modul în care sunt interpretate rezultatele nu permit, în toate cazurile, depistarea unor
stări pre-canceroase. Se determină o lipsă a standardizării procedurii de screening, în special în
folosirea periuțelor, fapt ce influențează semnificativ calitatea frotiului.În laboratoare este insuficiență de
echipament performant și de personal cu instruirea adecvată pentru interpretarea rezultatelor. Medicii
115
Concluzii 116
consideră că ar fi nevoie de mai mult echipament pentru procedurile de tratare a stărilor pre-canceroase
și echipament pentru efectuarea radioterapiei.
12. Modalitatea de finanțare a procedurii de screening inițiază anumite lacune care afectează
accesibilitatea populației la serviciile de screening. Modalitățile actuale de finanțare a asisteței
medicale nu garantează prioritatea screeningului cervical în raport cu alte boli sau patologii oncologice.
Unele instituții medicale intenționat diminuează numărul de investigații, ca urmare a majorării tarifelor la
examenul citologic. Respectiv, aceste investigații rămân să fie acoperite de paciente. Totodată, din
insuficieță de resurse, unele instituții de asistență primară impun femeile să procure de sine stătător
instrumentele necesare pentru investigație de la farmacie (periuțe, oglinzi etc.). Lipsa poliței de asigurare
limitează accesul femeilor neasigurate depistate cu testul pozitiv ca să continue investigația la următoarea
etapă. Cele care nu dispun de resurse financiare renunță la investigare. Este evidentă necesitatea
asigurării serviciilor gratuite la fiecare etapă a acestui screening. Totodată, o parte din femeile se
confruntă cu problema financiară în deplasarea către instituțiile care oferă serviciul de screening.
13. Accesul la serviciile de screening este redus și prin faptul că nu sunt suficiente cabinete de
colposcopie în teritoriile țării, astfel, femeile trebuie să meargă distanțe mari pentru acest serviciu.
Totodată, unele unități de colposcopie nu corespund cerințelor tehnice necesare. Din cauze lipsei de
resurse financiare, aceste cabinete nu sunt echipate adecvat cu utilajul necesar și nici nu au personal
instruit în realizarea colposcopiei. Prețurile mari pentru cursul de colposcopie precum și salarizarea joasă
a acestor specialiști sunt cauzele principale care duc la insuficiența de cadre în acest domeniu.
116
Recomandări 117
RECOMANDĂRI
Recomandări pentru schimbarea de comportament a populației țintă
1. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de motivare și responsabilizare a femeilor pentru trecerea

regulată a screeningului, conform recomandărilor specialiștilor, în baza unor practici de succes
implementate în alte țări. În dezvoltarea acestor mecanisme este important de a fi luate în considerare
preferințele și necesitățile femeilor în dependență de locul de trai, specificul activităților de muncă,
inclusiv munca sezonieră și în migrație, contextul etno-cultural și starea socio-economică a diferitor
grupuri-țintă. Este important de promovat rolul partenerului femeii în motivarea acesteia de a face
screeningul.
2. Dezvoltarea unor programe și campanii de informare ample, focusate pe anumite grupuri-țintă, cu

activități structurate, efectuate într-un mod periodic și planificat, ajustate la capacitățile de înțelegere a
diferitor grupuri sociale, specificul vârstei, contextul etno-cultural autohton și particularitățile
confesiilor. Campaniile ar trebui să promoveze o abordare intersectorială, cu implicarea mai multor
parteneri, inclusiv și celor din afara sistemului de sănătate (APL, instituții de învățământ și alte instituții
publice, antreprenori și angajatori etc.)
3. Inițierea unor instruiri în domeniul Comunicării pentru schimbarea comportamentului cu risc

pentru sănătate și Drepturilor Pacientului dedicate medicilor de familie și ginecologilor implicați în
procesul de screening de cancer de col uterin. În cadrul acestor instruiri medicii ar putea fi antrenați în
tehnici de comunicare și abordare corectă a pacientelor, cu respectarea principiilor drepturile
fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la informare și la confidențialitate și intimitate.
4. Promovarea unor mesaje standardizate cu privire la screeningul de cancer col uterin precum și
despre importanța și eficiența vaccinării anti-HPVîn rândurile lucrătorilor medicali pentru a
uniformiza comunicarea cu populația și a crește nivelul de încredere.
Recomandări pentru îmbunătățirea organizării, accesului și calității serviciilor de prevenire

a cancerului de col uterin în Republica Moldova
5. Dezvoltarea unei proceduri pentru monitorizarea traseului pacientei implicate în procesul de

screening, de la momentul screeningului primar, până la implicarea în tratament cu deschiderea
posibilității de conlucrare dintre toate instituțiile verigi în procesul de control al cancerului de col uterin
din țară. Crearea unui sistem informațional cu o bază de date ample, unde ar putea fi incluse
informațiile de la fiecare etapă a contactului femeii cu sistemul medical, ar facilita semnificativ
monitorizarea femeilor și, respectiv, vizibilitatea și eficiența acțiunilor stipulate în Programul de
screening.
6. Este necesar de revizuit indicatorii de monitorizare și evaluare ai Programului Naţional de Control al

Cancerului și Programului Național de Screening al Cancerului de Col Uterin (care sunt în mare parte
doar indicatori de rezultat) cu adăugarea unor indicatori de progres care ar evalua implicarea tuturor
actorilor implicați în derularea procedurii de screening cervical, continuitatea și eficiența activităților
realizate pentru controlul cancerului de col uterin, de la momentul depistării până la tratament. De
exemplu, ar fi necesare rapoarte despre numărul de femei care au fost direcționate la etapa a doua – la
medicul ginecolog sau numărul de paciente care au fost îndreptate la medicul oncolog, și numărul de
cazuri de cancer depistate în urma screeningului cervical.
7. Organizarea unor programe pentru creșterea accesului femeilor la serviciile de screening pentru
localitățile unde se identifică un deficit de personal medical calificat în prelevarea corectă a testelor.
Trebuie de elaborat mecanismul și algoritmul de realizare a unor activități de screening efectuate de
către specialiști din instituțiile spitalicești (ginecologi), care este necesar de monitorizat prin indicatori
de rezultat. Totodată, este necesar de identificat mecanismul de finanțare a acestor activități. Astfel de
117
Recomandări 118
activități ar include, de exemplu, organizarea echipelor mobile în sate, în special în perioada rece a anului,
când nu sunt lucrări agricole, servicii disponibile după orele de muncă, seara, în zile de sâmbătă etc.
8. Se identifică necesitatea de a iniția o evaluare a capacităților existente la moment a instituțiilor de

AMP în realizarea screeningului de col uterin, de la dotare cu echipamentul necesar până la abilitățile
personalului medical. În cazul când instituția de AMP nu are capacitățile adecvate pentru această
procedură, trebuie de solicitat dezvoltarea unui algoritm instituțional clar cu privire la organizarea
procesului de screening pentru populația respectivă. Acest fapt ar trebui inclus obligatoriu în indicatorii
de monitorizare a programelor de screening din RM, indicatorii de performanță profesională individuală
de muncă, realizați de către instituțiile medico-sanitare ce prestează AMP în cadrul asigurării obligatorii
de asistență medicală, precum și în criteriile de acreditare a instituțiilor.
9. Este necesară promovarea în toate instituțiile medicale standardizarea procedurii de screening, în

special în folosirea periuțelor, fapt ce influențează semnificativ calitatea frotiului și, respectiv, rezultatele
testului.
10. Reieșind din situația neuniformă a capacităților laboratoarelor citologice este necesar de elaborat un
Plan de Acțiuni, pentru o perioadă cât mai optimală, pentru fortificarea acestor instituții, atât cu
echipamentele necesare cât și instruire de personal. Această intenție trebuie să implice contribuțiile
mai multor parteneri identificați drept responsabili în realizarea programului de screening (MSMPS,
CNAM, APL etc.)
11. Evaluarea capacităților cabinetelor de colposcopie existente cât și a cabinetelor pentru realizare a
procedurilor de tratare a stărilor pre-canceroase și elaboarea unui plan de măsuri pentru fortificarea
capacităților acestora, atât de dotare cât și de resurse umane instruite. Dezvolatrea unui algoritm
pentru asigurareaaccesului femeilor la servicii colposcopice, la maximum posibil, pentru regiunile
unde acesta este insuficient.
12. Revizuirea modalității de finanțare a procedurii de screening la toate etape de realizare a acesteia,
începând cu revizuirea priorotățile activității asistenței medicale primare, unde screeningul de cancer
uterin ar trebui să-și regăsească locul. Identificarea mecanismului de finațare acoperită de stat a etapei a
doua a screeningului cervical, care la moment nu este oferită gratis pentru femeile neasigurate.
118
Anexe 119
ANEXE
Anexa 3.2.1: Opinia despre starea de sănătate
Nici
Foarte Foarte
% pe rând N Bună bună Rea
bună rea
nici rea
Total 1226 9 41 37 11 2
25-35 431 17 56 23 3 1
36-45 257 8 47 38 6 1
Vârstă
46-55 232 5 29 50 15 1
56-61 306 2 23 45 25 5
Urban 597 10 41 38 10 1
Mediu
Rural 629 8 41 36 12 3
Nord 320 10 44 34 11 1
Centru 364 8 40 37 12 3
Regiune
Chișinău 277 11 41 40 8 0
Sud 265 8 38 36 15 3
Celibatară 107 22 39 33 5 2
Concubinaj 46 11 48 29 12 0
Statut Căsătorită 884 8 45 36 9 1
Divorțată 89 8 34 41 11 6
Văduvă 99 4 12 43 36 4
Moldoveană/ Română 1069 9 41 36 11 2
Rusă 51 6 45 35 15 0
Naționalitate
Ucrainiană 32 19 27 41 13 0
Găgăuză 60 5 40 42 13 0
Primare sau mai puțin 31 7 19 36 26 13
Medii 336 8 35 41 14 2
Studii
Profesionale 562 9 37 39 13 2
Superioare 281 12 56 27 4 0
Neangajată 375 12 41 32 12 3
Ocupație Angajată 692 9 46 37 7 0
Pensionară 152 2 15 46 29 8
Bogată 52 27 42 26 6 0
Situație
Medie 963 9 44 36 9 1
financiară
Săracă 211 6 25 41 23 5
119
Anexe 120
Anexa 3.2.2: Diagnostic medical
% pe rând N Da Nu
Total 1226 31 69
25-35 431 12 88
36-45 257 21 79
Vârstă
46-55 232 37 63
56-61 306 60 40
Urban 597 31 69
Mediu
Rural 629 31 69
Nord 320 30 70
Centru 364 31 69
Regiune
Chișinău 277 31 69
Sud 265 30 70
Celibatară 107 25 75
Concubinaj 46 27 73
Statut Căsătorită 884 26 74
Divorțată 89 41 59
Văduvă 99 67 33
Moldoveană/Română 1069 30 70
Rusă 51 36 64
Naționalitate
Ucrainiană 32 37 63
Găgăuză 60 27 73
Primare sau mai puțin 31 51 49
Medii 336 29 71
Studii
Profesionale 562 34 66
Superioare 281 23 77
Neangajată 375 21 79
Ocupație Angajată 692 27 73
Pensionară 152 73 27
Bogată 52 28 72
Situație financiară Medie 963 28 72
Săracă 211 42 58
120
Anexe 121
Anexa 3.2.3: Diagnostic dizabilitate
% pe rând N Da Nu
Total 1226 3 97
25-35 431 0 100
36-45 257 3 97
Vârstă
46-55 232 4 96
56-61 306 4 96
Urban 597 2 98
Mediu
Rural 629 3 97
Nord 320 3 97
Centru 364 3 97
Regiune
Chișinău 277 1 99
Sud 265 3 97
Concubinaj 46 0 100
Divorțată 89 2 98
Văduvă 99 5 95
Moldoveană/ Română 1069 3 97
Rusă 51 2 98
Naționalitate
Ucrainiană 32 3 97
Găgăuză 60 0 100
Medii 336 3 97
Studii
Superioare 281 1 99
Bogată 52 0 100
Situație
Medie 963 2 98
financiară
Săracă 211 7 93
121
Anexe 122
Anexa 3.3.1: Ponderea persoanelor asigurate și neasigurate
% pe rând N Da Nu
Total 1214 70 30
25-35 427 68 32
36-45 257 63 37
Vârstă
46-55 228 69 31
56-61 302 81 19
Urban 591 73 27
Mediu
Rural 623 68 32
Nord 315 69 31
Centru 364 75 25
Regiune
Sud 260 60 40
Concubinaj 46 50 50
Văduvă 96 77 23
Moldoveană/Română 1059 71 29
Rusă 51 79 21
Naționalitate
Găgăuză 59 58 42
Medii 333 62 38
Studii
Bogată 49 60 40
Situație
Medie 957 72 28
financiară
Săracă 208 63 37
122
Anexe 123
Anexa 3.3.2: Ponderea persoanelor înregistrate pe listele unui medic de familie
% pe rând N Da Nu Nu știu
Total 1226 87 11 2
25-35 431 86 11 3
36-45 257 85 14 1
Vârstă
46-55 232 87 11 1
56-61 306 88 9 3
Urban 597 87 12 1
Mediu
Rural 629 86 11 3
Nord 320 87 11 2
Centru 364 92 5 4
Regiune
Chișinău 277 90 9 1
Sud 265 76 23 2
Celibatară 107 87 11 2
Concubinaj 46 72 19 9
Statut Căsătorită 884 88 11 2
Divorțată 89 85 9 6
Văduvă 99 85 13 2
Moldoveană/ Română 1069 89 9 2
Rusă 51 90 10 0
Naționalitate
Ucrainiană 32 91 6 3
Găgăuză 60 53 47 0
Primare sau mai puțin 31 80 13 7
Medii 336 85 11 4
Studii
Profesionale 562 89 10 1
Superioare 281 85 13 2
Neangajată 375 87 11 2
Ocupație Angajată 692 86 12 2
Pensionară 152 90 8 2
Bogată 52 78 20 2
Situație
Medie 963 88 11 2
financiară
Săracă 211 84 12 5
123
Anexe 124
Anexa 3.3.3: Modul de alegere al medicului de familie de către persoanele aflate pe lista unui medic de familie
La Este medicul
Nu ştiu/
recomandarea La care deservește
% pe rând N nu îmi
unui prieten/ întâmplare sectorul unde
amintesc
unei rude locuiesc
Total 1226 7 3 90 1
25-35 431 10 3 86 1
36-45 257 7 1 92 0
Vârstă
46-55 232 3 3 93 1
56-61 306 5 4 91 1
Urban 597 9 3 87 0
Mediu
Rural 629 4 2 93 1
Nord 320 10 1 88 1
Centru 364 5 3 91 2
Regiune
Chișinău 277 10 2 88 0
Sud 265 3 4 93 0
Celibatară 107 10 3 85 2
Concubinaj 46 12 0 88 0
Statut Căsătorită 884 6 3 90 1
Divorțată 89 10 1 89 0
Văduvă 99 2 0 98 0
Moldoveană/
1069 7 3 89 1
Română
Naționalitate Rusă 51 8 2 90 0
Ucrainiană 32 3 7 90 0
Găgăuză 60 0 0 100 0
Primare sau
31 0 8 92 0
mai puțin
Studii Medii 336 5 1 94 0
Profesionale 562 6 3 89 1
Superioare 281 11 3 86 0
Neangajată 375 6 3 89 1
Ocupație Angajată 692 8 2 88 1
Pensionară 152 1 2 96 0
Bogată 52 10 5 83 2
Situație
Medie 963 7 3 89 0
financiară
Săracă 211 3 2 93 2
124
Anexe 125
Anexa 3.3.4: Sexul medicului de familie
Nu știu/
% pe rând N Bărbat Femeie
Nu răspund
Total 1063 17 81 2
25-35 371 14 84 2
36-45 219 18 79 3
Vârstă
46-55 202 18 77 5
56-61 270 18 82 0
Urban 519 10 89 1
Mediu
Rural 544 23 74 3
Nord 279 16 80 4
Centru 333 23 75 2
Regiune
Sud 201 19 79 2
Văduvă 84 18 82 0
Moldoveană/Română 947 18 80 2
Rusă 46 5 92 2
Naționalitate
Găgăuză 32 9 88 3
Medii 285 20 80 0
Studii
Bogată 41 15 85 0
Situație
Medie 846 17 81 2
financiară
Săracă 176 17 81 2
125
Anexe 126
Anexa3.3.5: Preferința în ceea ce privește sexul medicului de familie
Prefer un Prefer o
% pe rând N Nu contează
bărbat femeie
Total 1226 3 27 69
25-35 431 2 29 69
36-45 257 6 25 68
Vârstă
46-55 232 3 26 70
56-61 306 2 27 71
Urban 597 3 26 71
Mediu
Rural 629 4 28 68
Nord 320 2 22 77
Centru 364 5 22 73
Regiune
Sud 265 4 43 53
Văduvă 99 3 31 66
Rusă 51 5 17 78
Naționalitate
Găgăuză 60 3 58 38
Medii 336 4 26 70
Studii
Bogată 52 2 38 60
Situație
Medie 963 3 26 70
financiară
Săracă 211 4 29 67
126
Anexe 127
Anexa 3.3.6: Ultima verificare medicală
în acum acum mai mult

% pe rând N
ultimul an 1-2 ani 2-5 ani de 5 ani
Total 1226 57 27 11 5
25-35 431 60 28 9 4
36-45 257 54 29 13 5
Vârstă
46-55 232 58 26 12 5
56-61 306 57 25 11 8
Urban 597 61 26 9 3
Mediu
Rural 629 54 28 12 7
Nord 320 51 29 13 7
Centru 364 65 22 8 6
Regiune
Chișinău 277 66 21 10 3
Sud 265 46 37 13 4
Divorțată 89 47 27 12 14
Văduvă 99 60 19 12 9
Moldoveană/Română 1069 59 25 11 6
Rusă 51 66 26 8 0
Naționalitate
Găgăuză 60 37 48 13 2
Primare sau mai puțin 31 45 36 13 6
Medii 336 51 27 11 11
Studii
Bogată 52 50 38 8 5
Situație
Medie 963 61 26 10 4
financiară
Săracă 211 45 29 15 11
127
Anexe 128
Anexa 3.3.7.1: Adresabilitate în caz de probleme de sănătate
La un medic
La medicul Nu mă
La medicul specialist din
La specialist adresez
specialist cadrul unei
% pe rând N medicul din cadrul nimănui
din centrul institutii
de familie unui spital mă tratez
de sănătate medicale
public singură
private
Total 1226 70 12 7 6 2
25-35 431 68 11 9 5 2
36-45 257 66 12 9 10 1
Vârstă
46-55 232 67 14 6 6 3
56-61 306 77 11 3 3 3
Urban 597 70 12 9 5 1
Mediu
Rural 629 70 12 6 6 3
Nord 320 73 10 7 5 2
Centru 364 75 7 7 4 4
Regiune
Chișinău 277 68 15 10 3 1
Sud 265 61 17 5 11 2
Celibatară 107 72 11 8 5 0
Concubinaj 46 61 12 13 8 2
Divorțată 89 68 9 3 8 6
Văduvă 99 76 10 3 3 6
Moldoveană/
1069 70 12 7 5 2
Română
Naționalitate Rusă 51 73 8 13 1 0
Ucrainiană 32 82 9 3 0 3
Găgăuză 60 53 17 3 20 3
Primare sau
31 51 23 7 16 3
mai puțin
Studii Medii 336 71 13 4 6 4
Superioare 281 66 13 12 6 1
Neangajată 375 71 9 8 6 2
Pensionară 152 83 7 1 3 2
Bogată 52 61 12 8 11 2
Situație
Medie 963 71 11 8 5 1
financiară
Săracă 211 66 15 4 6 7
128
Anexe 129
Anexa 3.3.7.2: Adresabilitate în caz de probleme de sănătate
La
La La rude/
medic
prieteni/ Caut pe prieteni fără Ignor La alt
% pe rând N ul
cunoscuți Internet calificare problema cineva
naturi
medici medicală
st
Total 1226 1 0 0 0 0 1
25-35 431 1 1 1 0 0 1
36-45 257 2 0 0 0 0 0
Vârstă
46-55 232 2 0 0 0 0 1
56-61 306 1 0 0 0 0 1
Urban 597 1 0 0 0 0 1
Mediu
Rural 629 1 0 1 0 0 1
Nord 320 1 1 0 0 1 1
Centru 364 1 0 1 0 0 1
Regiune
Chișinău 277 1 1 0 0 0 1
Sud 265 2 0 1 0 0 0
Celibatară 107 0 2 0 1 0 1
Concubinaj 46 0 2 0 0 2 0
Statut Căsătorită 884 1 0 1 0 0 1
Divorțată 89 4 0 0 0 0 1
Văduvă 99 1 0 0 0 0 1
Moldoveană/
1069 2 1 0 0 0 1
Română
Naționalitate Rusă 51 4 0 2 0 0 0
Ucrainiană 32 0 0 0 0 3 0
Găgăuză 60 0 0 2 0 0 2
Primare sau
31 0 0 0 0 0 0
mai puțin
Studii Medii 336 0 0 0 0 0 1
Profesionale 562 2 0 1 0 0 1
Superioare 281 2 1 0 0 0 0
Neangajată 375 1 1 0 0 0 1
Ocupație Angajată 692 2 0 1 0 0 1
Pensionară 152 3 0 0 0 0 1
Bogată 52 4 0 0 0 0 2
Situație
Medie 963 2 1 0 0 0 1
financiară
Săracă 211 0 0 1 0 0 2
129
Anexe 130
Anexa 3.3.8.1: Motivele principale de a apela la un anumit serviciu/specialist

atunci când există o problemă de sănătate
Este locul
Este locul unde sunt Am Sunt
unde pot
înregistrată la încredere multumită
ajunge cel mai
medicul de familie că voi de cum s-au
% pe rând N ușor pentru a
pentru a mi se primi purtat cu
beneficia de
acorda asistență ajutorul mine
servicii
medicală necesar anterior
medicale
Total 1226 36 32 14 13
25-35 431 36 32 14 13
36-45 257 28 36 19 11
Vârstă
46-55 232 38 33 12 12
56-61 306 39 29 10 15
Urban 597 38 29 14 12
Mediu
Rural 629 33 35 13 14
Nord 320 31 37 11 16
Centru 364 42 34 8 11
Regiune
Chișinău 277 42 25 20 8
Sud 265 26 31 18 18
Celibatară 107 39 28 15 13
Divorțată 89 38 28 13 9
Văduvă 99 39 23 10 17
Moldoveană/
1069 37 32 14 12
Română
Găgăuză 60 3 33 20 35
Primare sau
31 13 26 26 29
mai puțin
Studii Medii 336 41 32 11 10
Superioare 281 29 37 14 15
Pensionară 152 44 25 10 15
Bogată 52 27 25 24 19
Situație
Medie 963 35 33 13 13
financiară
Săracă 211 38 28 14 11
130
Anexe 131
Anexa 3.3.8.2: Motivele principale de a apela la un anumit serviciu/specialist

atunci când există o problemă de sănătate
Alte locuri sunt prea Am relații/

% pe rând N Altele
aglomerate cunoștințe acolo
Total 1226 3 2 1
25-35 431 3 1 1
36-45 257 4 3 0
Vârstă
46-55 232 3 1 1
56-61 306 3 1 2
Urban 597 3 2 1
Mediu
Rural 629 3 1 1
Nord 320 3 2 0
Centru 364 3 0 2
Regiune
Sud 265 3 2 2
Concubinaj 46 4 3 2
Văduvă 99 2 2 6
Moldoveană/
1069 3 2 1
Română
Naționalitate Rusă 51 2 1 0
Găgăuză 60 7 0 2
Primare sau mai
31 3 0 3
puțin
Studii Medii 336 2 1 2
Bogată 52 2 2 2
Situație
Medie 963 2 2 1
financiară
Săracă 211 5 1 2
131
Anexe 132
Anexa 3.3.9: Adresabilitatea pentru examinare ginecologică
Ginecologului
Ginecologul
Ginecologului din cadrul
Medicului ui din cadrul
% pe rând N din centrul de unei instituții Altcuiva
de familie unui spital
sănătate medicale
public
private
Total 1226 26 44 19 10 1
25-35 431 19 46 19 16 0
36-45 257 24 45 19 11 0
Vârstă
46-55 232 27 39 27 5 1
56-61 306 37 45 11 5 2
Urban 597 21 41 23 14 1
Mediu
Rural 629 31 47 14 6 1
Nord 320 28 49 16 7 1
Centru 364 24 40 23 10 3
Regiune
Chișinău 277 21 39 20 20 0
Sud 265 31 50 14 5 0
Celibatară 107 23 33 26 17 1
Concubinaj 46 13 37 25 25 0
Divorțată 89 29 44 17 8 2
Văduvă 99 40 39 12 5 3
Moldoveană/
1069 25 45 19 10 1
Română
Găgăuză 60 23 40 27 10 0
Primare sau
31 55 26 10 10 0
mai puțin
Studii Medii 336 27 53 13 5 2
Superioare 281 15 43 22 20 0
Neangajată 375 24 41 22 11 2
Pensionară 152 44 42 9 3 3
Bogată 52 12 53 16 17 2
Situație
Medie 963 25 43 21 11 0
financiară
Săracă 211 36 46 10 5 4
132
Anexe 133
Anexa 3.3.10: Frecvența examenelor ginecologice
Nu știu/
Mai des de o O dată O dată la Mai rar de o
% pe rând N nu îmi
dată pe an pe an 2-5 ani dată la 5 ani
amintesc
Total 1226 21 40 24 8 7
25-35 431 29 44 19 3 4
36-45 257 20 41 29 7 3
Vârstă
46-55 232 19 36 26 11 7
56-61 306 12 34 25 15 14
Urban 597 26 42 21 7 4
Mediu
Rural 629 16 38 27 10 10
Nord 320 18 41 28 10 3
Centru 364 21 44 23 8 4
Regiune
Chișinău 277 31 39 22 8 1
Sud 265 13 33 23 8 23
Celibatară 107 25 40 22 1 11
Concubinaj 46 35 27 25 11 2
Divorțată 89 20 31 26 13 10
Văduvă 99 12 30 27 11 20
Moldoveană/
1069 22 40 25 9 5
Română
Ucrainiană 32 15 33 38 6 8
Găgăuză 60 7 30 12 10 42
Primare sau
31 19 13 26 7 35
mai puțin
Studii Medii 336 13 38 27 13 9
Superioare 281 28 44 19 4 4
Neangajată 375 20 42 21 10 7
Pensionară 152 15 31 24 12 19
Bogată 52 25 40 29 2 4
Situație
Medie 963 24 42 23 7 5
financiară
Săracă 211 8 29 29 17 17
133
Anexe 134
Anexa 3.3.11: Ponderea femeilor care au suferit o extirpare a uterului
% pe rând N Da Nu
Total 1226 11 89
25-35 431 3 97
36-45 257 8 92
Vârstă
46-55 232 12 88
56-61 306 22 78
Urban 597 10 90
Mediu
Rural 629 11 89
Nord 320 9 91
Centru 364 16 84
Regiune
Chișinău 277 8 93
Sud 265 8 92
Concubinaj 46 11 89
Văduvă 99 26 74
Rusă 51 8 92
Naționalitate
Găgăuză 60 2 98
Medii 336 9 91
Studii
Superioare 281 4 96
Bogată 52 8 92
Situație
Medie 963 11 89
financiară
Săracă 211 11 89
134
Anexe 135
Anexa 3.4.1: Satisfacția privind serviciile oferite de medicul de familie, în rândul femeilor înscrise
pe lista unui medic de familie
Ginecologulu Ginecologului
Ginecologului
Medicului i din cadrul din cadrul unei
% pe rând N din centrul de Altcuiva
de familie unui spital instituții
sănătate
public medicale private
Total 1226 44 26 19 10 1
25-35 431 46 19 19 16 0
36-45 257 45 24 19 11 0
Vârstă
46-55 232 39 27 27 5 1
56-61 306 45 37 11 5 2
Urban 597 41 21 23 14 1
Mediu
Rural 629 47 31 14 6 1
Nord 320 49 28 16 7 1
Centru 364 40 24 23 10 3
Regiune
Chișinău 277 39 21 20 20 0
Sud 265 50 31 14 5 0
Celibatară 107 33 23 26 17 1
Concubinaj 46 37 13 25 25 0
Divorțată 89 44 29 17 8 2
Văduvă 99 39 40 12 5 3
Moldoveană/
1069 45 25 19 10 1
Română
Găgăuză 60 40 23 27 10 0
Primare sau
31 26 55 10 10 0
mai puțin
Studii Medii 336 53 27 13 5 2
Superioare 281 43 15 22 20 0
Neangajată 375 41 24 22 11 2
Pensionară 152 42 44 9 3 3
Bogată 52 53 12 16 17 2
Situație
Medie 963 43 25 21 11 0
financiară
Săracă 211 46 36 10 5 4
135
Anexe 136
Anexa 3.5.1: Ponderea persoanelor care au auzit și care nu au auzit despre testul Papanicolau
% pe rând N Da Nu Nu ştiu
Total 1226 47 48 5
25-35 431 53 42 5
36-45 257 55 39 6
Vârstă
46-55 232 46 48 5
56-61 306 31 65 4
Urban 597 52 43 5
Mediu
Rural 629 42 53 5
Nord 320 44 51 5
Centru 364 42 51 7
Regiune
Sud 265 45 54 1
Văduvă 99 23 75 2
Rusă 51 48 48 4
Naționalitate
Găgăuză 60 28 72 0
Medii 336 40 55 5
Studii
Bogată 52 47 51 2
Situație
Medie 963 52 43 5
financiară
Săracă 211 24 70 5
136
Anexe 137
Anexa 3.5.2: Ponderea persoanelor care au identificat

corect scopul testului Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
De a detecta
De a preveni De a detecta
modificări Nu
% pe rând N cancerul de infecțiile
ale celulelor știu
col uterin vaginale
colului uterin
Total 575 48 34 7 11
25-35 229 51 30 10 10
36-45 143 42 45 4 9
Vârstă
46-55 107 53 31 7 10
56-61 96 46 30 6 18
Urban 312 42 39 8 11
Mediu
Rural 263 56 28 6 10
Nord 142 51 28 11 11
Centru 152 57 28 7 8
Regiune
Chișinău 160 39 41 4 15
Sud 120 47 38 6 9
Concubinaj 21* 62 28 5 5
Divorțată 33 60 18 10 12
Văduvă 23* 40 26 0 35
Rusă 25* 40 40 8 12
Naționalitate
Ucrainiană 11* 37 27 18 18
Găgăuză 17* 41 53 6 0
Primare sau mai puțin 6* 33 33 0 33
Medii 136 48 30 8 14
Studii
Bogată 25* 76 12 8 4
Situație
Medie 499 48 35 7 9
financiară
Săracă 51 8 27 35 29
137
Anexe 138
Anexa 3.5.3: Ponderea femeilor care au identificat corect modalitatea de prelevare a probei
pentru testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Recoltarea unor celule
Examinarea vizuală a
depistarea infecțiilor
părți a colului uterin

Tăierea unei mici
colului uterin al
din colul uterin
Analiza pentru
vaginale
Nu știu
femeii
Altele
% pe rând N
Total 575 52 21 5 5 2 14
25-35 229 46 28 6 6 2 13
36-45 143 61 17 5 4 3 10
Vârstă
46-55 107 59 16 6 5 2 13
56-61 96 47 20 3 4 0 26
Urban 312 54 21 4 5 1 15
Mediu
Rural 263 51 22 7 4 3 14
Nord 142 47 21 5 8 2 17
Centru 152 48 26 6 2 3 15
Regiune
Chișinău 160 59 14 4 4 1 17
Sud 120 56 25 7 4 1 7
Celibatară 38 56 26 5 7 3 3
Concubinaj 21* 67 19 5 10 0 0
Divorțată 33 39 33 7 6 0 15
Văduvă 23* 48 9 0 0 0 43
Moldoveană/
516 53 21 6 4 2 14
Română
Naționalitate Rusă 25* 61 20 4 0 0 16
Ucrainiană 11* 46 9 0 9 0 36
Găgăuză 17* 35 53 0 12 0 0
Primare sau
6* 16 34 0 17 0 32
mai puțin
Studii Medii 136 40 31 6 5 0 18
Profesionale 249 55 20 4 5 2 14
Superioare 177 60 16 7 4 2 10
Neangajată 173 42 24 5 5 1 22
Pensionară 44 43 23 2 2 0 29
Bogată 25* 64 20 0 4 4 8
Situație
Medie 499 54 21 5 5 2 14
financiară
Săracă 51 35 28 8 4 0 25
138
Anexe 139
Anexa 3.5.4: Ponderea femeilor care au identificat corect grupul-țintă

al screeningului cervical ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Toate Toate fetele/

Numai
Toate femeile cu femeile cu
femeile
femeile vârsta vârstă Nu
% pe rând N cu vârsta Altele
indiferent cuprinsă cuprinsă știu
peste 65
de vârstă între 25 și între 15 și
de ani
61 de ani 24 de ani
Total 575 51 42 2 0 5 1
25-35 229 49 44 3 0 3 1
36-45 143 47 47 1 0 4 0
Vârstă
46-55 107 59 35 0 0 4 2
56-61 96 51 36 3 0 10 0
Urban 312 50 41 2 0 6 1
Mediu
Rural 263 52 43 2 0 4 0
Nord 142 51 38 2 1 8 1
Centru 152 58 35 1 0 5 1
Regiune
Chișinău 160 53 41 2 0 2 1
Sud 120 39 55 2 0 3 1
Celibatară 38 59 33 0 0 8 0
Concubinaj 21* 38 58 5 0 0 0
Divorțată 33 64 33 0 0 3 0
Văduvă 23* 65 22 9 0 4 0
Moldoveană/
516 51 41 2 0 5 1
Română
Ucrainiană 11* 64 36 0 0 0 0
Găgăuză 17* 24 71 6 0 0 0
Primare sau
6* 33 33 33 0 0 0
mai puțin
Studii Medii 136 62 34 1 0 3 0
Superioare 177 50 43 2 1 5 1
Neangajată 173 62 32 2 0 3 1
Pensionară 44 62 30 2 0 7 0
Bogată 25* 32 60 0 4 4 0
Situație
Medie 499 50 42 2 0 5 1
financiară
Săracă 51 71 28 2 0 0 0
139
Anexe 140
Anexa 3.5.5: Ponderea femeilor care cunosc frecvența cu care trebuie făcut
testul Papanicolau( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
O dată la O dată la O dată în

% pe rând N Nu știu
1 an 3 ani viață
Total 575 52 34 4 10
25-35 229 50 36 4 10
36-45 143 50 41 1 8
Vârstă
46-55 107 57 27 4 12
56-61 96 55 28 5 11
Urban 312 55 34 3 8
Mediu
Rural 263 48 35 5 12
Nord 142 58 28 3 11
Centru 152 51 33 1 15
Regiune
Chișinău 160 57 34 3 6
Sud 120 40 43 8 8
Divorțată 33 55 33 0 12
Văduvă 23* 74 13 4 9
Rusă 25* 43 37 8 12
Naționalitate
Ucrainiană 11* 65 9 0 27
Găgăuză 17* 18 47 17 18
Medii 136 57 30 3 10
Studii
Bogată 25* 36 52 12 0
Situație
Medie 499 52 35 3 9
financiară
Săracă 51 59 20 2 20
140
Anexe 141
Anexa 3.5.6: Ponderea femeilor care cunosc că testul Papanicolau este gratuit
( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Nu știu/
% pe rând N Cunosc Nu cunosc
Nu răspund
Total 575 47 51 2
25-35 229 43 55 2
36-45 143 54 44 2
Vârstă
46-55 107 53 46 1
56-61 96 40 58 2
Urban 312 46 52 2
Mediu
Rural 263 48 50 2
Nord 142 44 51 4
Centru 152 45 51 3
Regiune
Sud 120 48 52 0
Concubinaj 21* 62 38 0
Văduvă 23* 35 65 0
Moldoveană/
516 48 50 2
Română
Naționalitate Rusă 25* 49 51 0
Ucrainiană 11* 35 65 0
Găgăuză 17* 29 71 0
Primare sau
6* 33 51 16
mai puțin
Studii Medii 136 45 55 1
Bogată 25* 68 28 4
Situație
Medie 499 46 52 2
financiară
Săracă 51 41 55 4
141
Anexe 142
Anexa 3.5.7: Ponderea femeilor care cunosc unde trebuie să se adreseze

pentru a face testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
În cabinetul
specializat La
La pentru cabinetul
cabinetul La prelevarea gineco
gineco cabinetul frotiului logului Altun- Nu
% pe rând N citologic și
logului din medicului din deva știu
centrul de de familie controlului cadrul
sănătate profilactic din Spitalului
centrele de
Public
sănătate
Total 575 50 19 17 9 0 20
25-35 229 55 15 17 7 0 21
36-45 143 56 25 10 8 0 15
Vârstă
46-55 107 39 22 23 15 1 20
56-61 96 43 19 18 6 1 23
Urban 312 53 18 16 9 0 18
Mediu
Rural 263 47 21 17 8 0 22
Nord 142 45 20 18 8 0 17
Centru 152 36 18 17 9 1 30
Regiune
Chișinău 160 60 18 12 9 1 17
Sud 120 61 22 20 8 0 14
Celibatară 38 50 14 13 18 0 21
Concubinaj 21* 57 19 19 5 0 14
Divorțată 33 46 30 25 9 0 12
Văduvă 23* 39 13 9 4 0 43
Moldoveană/
516 49 19 16 8 0 20
Română
Ucrainiană 11* 36 37 17 9 0 9
Găgăuză 17* 88 17 18 18 0 6
Primare sau
6* 33 34 16 33 0 16
mai puțin
Studii Medii 136 48 23 12 7 0 23
Profesionale 249 49 20 23 10 0 17
Superioare 177 53 15 12 8 1 21
Neangajată 173 51 21 17 8 0 20
Pensionară 44 41 25 16 9 2 23
Bogată 25* 64 12 24 12 0 4
Situație
Medie 499 50 19 17 9 0 20
financiară
Săracă 51 51 28 8 4 0 23
142
Anexe 143
Anexa 3.5.8: Ponderea femeilor care cunosc despre eficacitatea

testului Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
jumătate din cazuri

poate fi prevenit în
Poate fi prevenit
poate fi prevenit
poate fi prevenit
în toate cazurile
în puține cazuri
tatea cazurilor
nu poate fi
în majori
prevenit
nu știu
% pe rând N
Total 575 12 46 19 7 4 11
25-35 229 13 41 22 9 4 12
36-45 143 13 51 17 6 6 7
Vârstă
46-55 107 10 48 19 6 3 14
56-61 96 13 47 16 7 4 14
Urban 312 11 49 17 9 5 10
Mediu
Rural 263 14 43 22 6 3 13
Nord 142 15 46 17 11 2 9
Centru 152 18 43 13 4 4 17
Regiune
Chișinău 160 7 50 16 9 6 12
Sud 120 8 43 33 6 5 5
Celibatară 38 10 38 28 10 0 13
Concubinaj 21* 5 72 5 5 0 14
Divorțată 33 0 48 25 9 9 9
Văduvă 23* 0 53 21 4 4 18
Moldoveană/ Română 516 13 47 17 7 4 12
Rusă 25* 4 52 20 8 4 12
Naționalitate
Ucrainiană 11* 9 46 19 17 9 0
Găgăuză 17* 6 12 65 6 12 0
Primare sau mai puțin 6* 17 16 33 0 17 16
Medii 136 10 41 22 8 4 15
Studii
Profesionale 249 13 46 20 7 4 11
Superioare 177 12 51 16 8 5 8
Neangajată 173 10 42 19 7 5 17
Pensionară 44 7 52 20 5 2 14
Bogată 25* 20 44 16 4 8 8
Situație
Medie 499 13 47 19 7 3 11
financiară
Săracă 51 2 35 24 8 12 20
143
Anexe 144
Anexa 3.5.9: Ponderea femeilor care cunosc despre serviciul de screening cervical
% pe rând N Da Nu
Total 1226 24 76
25-35 431 24 76
36-45 257 33 67
Vârstă
46-55 232 27 73
56-61 306 13 87
Urban 597 28 72
Mediu
Rural 629 20 80
Nord 320 26 74
Centru 364 20 80
Regiune
Sud 265 18 82
Concubinaj 46 28 72
Văduvă 99 8 92
Rusă 51 29 71
Naționalitate
Găgăuză 60 3 97
Medii 336 18 82
Studii
Bogată 52 38 62
Situație
Medie 963 26 74
financiară
Săracă 211 9 91
144
Anexe 145
Anexa 3.5.10: Cunoștințe despre serviciile medicale la care este posibilă efectuarea gratuită
a screeningului cervical( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Medicului
Medicului
Medi ginecolog în La
ginecolog în
% pe rând N cului de cadrul unui Institutul Altundeva
cadrul unui
familie Centru de Oncologic
spital public
Sănătate
Total 293 35 46 13 3 2
25-35 105 33 52 8 3 4
36-45 85 37 46 14 2 1
Vârstă
46-55 62 32 44 16 5 3
56-61 40 40 38 17 5 0
Urban 168 33 45 15 4 3
Mediu
Rural 125 37 49 10 2 2
Nord 82 29 52 13 4 2
Centru 71 41 40 12 1 6
Regiune
Chișinău 92 35 48 10 5 1
Sud 48 36 42 19 2 0
Celibatară 19* 49 41 0 5 5
Concubinaj 13* 30 62 0 0 8
Divorțată 21* 23 42 16 14 5
Văduvă 8* 37 63 0 0 0
Moldoveană/
266 37 46 12 3 2
Română
Naționalitate Rusă 15* 20 46 27 6 0
Ucrainiană 7* 28 43 0 15 14
Găgăuză 2* 0 49 51 0 0
Primare sau
1* 100 0 0 0 0
mai puțin
Studii Medii 59 39 43 14 5 0
Superioare 104 38 46 11 2 3
Neangajată 79 38 44 15 2 0
Pensionară 17* 47 53 0 0 0
Bogată 20* 40 50 0 5 5
Situație
Medie 254 33 46 14 4 2
financiară
Săracă 19* 53 42 5 0 0
145
Anexe 146
Anexa 3.5.11.1: Sursa de informare despre serviciul gratuit

de screening cervical ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Nu am De la medicul La
De la o
auzit de de familie/ De la radio,
% pe rând N prietenă/
acest test asistentă ginecolog TV, ziar,
un prieten
până azi medicală revistă
Total 293 2 43 36 18 16
25-35 105 2 36 35 19 13
36-45 85 1 48 37 12 21
Vârstă
46-55 62 2 44 39 21 13
56-61 40 7 50 35 23 15
Urban 168 2 44 35 17 13
Mediu
Rural 125 2 42 38 19 19
Nord 82 5 35 36 17 19
Centru 71 1 43 36 14 13
Regiune
Chișinău 92 1 47 28 25 14
Sud 48 2 49 53 11 15
Celibatară 19* 5 31 33 20 10
Concubinaj 13* 0 46 24 0 23
Divorțată 21* 9 42 37 24 21
Văduvă 8* 0 75 37 12 0
Moldoveană/
266 2 42 36 19 16
Română
Ucrainiană 7* 15 14 57 0 14
Găgăuză 2* 0 49 51 0 100
Primare sau
1* 0 100 100 0 0
mai puțin
Studii Medii 59 2 36 37 17 19
Superioare 104 2 43 31 24 12
Neangajată 79 2 44 33 18 14
Pensionară 17 12 58 36 18 0
Bogată 20* 5 45 40 15 15
Situație
Medie 254 2 42 37 19 16
financiară
Săracă 19* 0 58 27 11 10
146
Anexe 147
Anexa 3.5.11.2: Sursa de informare despre serviciul gratuit

de screening cervical( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
De la un membru De la medicul Nu îmi aduc alte

% pe rând N
al familiei oncolog aminte surse
Total 293 10 2 2 3
25-35 105 12 2 2 5
36-45 85 11 3 2 1
Vârstă
46-55 62 6 2 3 3
56-61 40 10 0 2 0
Urban 168 10 2 2 4
Mediu
Rural 125 11 2 2 2
Nord 82 9 4 5 2
Centru 71 6 2 1 6
Regiune
Chișinău 92 13 2 1 2
Sud 48 15 0 2 0
Celibatară 19* 21 10 0 10
Divorțată 21* 9 2 0 5
Văduvă 8* 0 0 0 0
Moldoveană/
266 11 2 2 3
Română
Naționalitate Rusă 15* 0 0 7 7
Găgăuză 2* 51 0 0 0
Primare sau
1* 0 0 0 0
mai puțin
Pensionară 17* 0 0 0 0
Bogată 20* 20 0 0 5
Situație
Medie 254 10 3 2 3
financiară
Săracă 19* 0 0 5 0
147
Anexe 148
Anexa 3.6.1: Ponderea femeilor care declară că au făcut testul Papanicolau
Total 1226 35 59 6
25-35 431 35 59 5
36-45 257 46 49 5
Vârstă
46-55 232 37 56 7
56-61 306 24 69 7
Urban 597 42 53 5
Mediu
Rural 629 29 64 7
Nord 320 28 65 6
Centru 364 35 58 8
Regiune
Sud 265 29 68 3
Văduvă 99 20 78 2
Rusă 51 40 58 2
Naționalitate
Găgăuză 60 20 75 5
Medii 336 28 65 7
Studii
Bogată 52 40 58 2
Situație financiară Medie 963 39 56 5
Săracă 211 18 72 10
148
Anexe 149
Anexa 3.6.2: Ponderea femeilor care declară că au făcut testul,

după ce au auzit descrierea testului
% pe rând N Da Nu Nu ştiu
Total 1226 36 59 5
25-35 431 37 59 4
36-45 257 47 49 4
Vârstă
46-55 232 41 53 6
56-61 306 22 71 7
Urban 597 41 55 4
Mediu
Rural 629 31 63 6
Nord 320 34 61 5
Centru 364 36 57 7
Regiune
Sud 265 27 67 6
Văduvă 99 14 78 8
Rusă 51 40 56 4
Naționalitate
Găgăuză 60 17 80 3
Medii 336 28 65 7
Studii
Bogată 52 42 56 2
Situație financiară Medie 963 40 56 4
Săracă 211 18 71 11
149
Anexe 150
Anexa 3.6.3: Recomandarea testului de către medicul de familie, eșantion general
Nu îmi
% pe rând N Da Nu
amintesc
Total 1226 27 67 7
25-35 431 29 66 5
36-45 257 34 60 6
Vârstă
46-55 232 28 62 10
56-61 306 16 77 7
Urban 597 31 63 6
Mediu
Rural 629 23 70 7
Nord 320 25 66 9
Centru 364 25 66 9
Regiune
Sud 265 21 74 5
Văduvă 99 10 81 9
Rusă 51 27 69 4
Naționalitate
Găgăuză 60 15 82 3
Medii 336 20 72 8
Studii
Bogată 52 30 64 6
Situație
Medie 963 30 64 6
financiară
Săracă 211 11 79 10
150
Anexe 151
Anexa 3.6.4: Recomandarea testului de către medicul de familie,

femeile care au făcut testul ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Nu îmi
% pe rând N Da Nu
amintesc
Total 440 67 29 4
25-35 158 68 29 4
36-45 120 68 29 3
Vârstă
46-55 95 66 30 4
56-61 67 67 27 6
Urban 244 67 29 4
Mediu
Rural 196 68 28 4
Nord 109 68 25 7
Centru 132 67 29 4
Regiune
Sud 72 66 32 1
Celibatară 23* 64 36 0
Văduvă 14* 57 36 7
Rusă 21* 62 38 0
Naționalitate
Găgăuză 10* 80 20 0
Primare sau mai puțin 2* 51 0 49
Medii 93 66 29 5
Studii
Pensionară 24* 71 21 8
Bogată 22* 68 28 5
Situație
Medie 381 68 28 4
financiară
Săracă 37 60 35 5
151
Anexe 152
Anexa 3.6.5: Adresabilitatea privind testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Ginecolo Ginecolo
Ginecolo
Medi gului din gului din cadrul
gului din Alt Nu
% pe rând N cului de cadrul unei institutii
centrul de cuiva știu
familie Spitalului medicale
sănătate
Public private
Total 440 25 48 17 9 1 0
25-35 158 23 50 15 12 0 0
36-45 120 28 45 15 12 0 0
Vârstă
46-55 95 26 48 22 3 0 1
56-61 67 22 51 15 7 4 0
Urban 244 22 49 18 11 1 0
Mediu
Rural 196 28 48 15 8 1 0
Nord 109 18 54 15 13 0 0
Centru 132 29 46 13 11 1 1
Regiune
Chișinău 128 28 40 21 9 2 0
Sud 72 20 59 19 1 0 0
Celibatară 23* 30 44 13 13 0 0
Concubinaj 17* 17 47 24 12 0 0
Divorțată 31 23 57 8 12 0 0
Văduvă 14* 29 64 0 7 0 0
Moldoveană/
400 26 48 16 9 1 0
Română
Ucrainiană 5* 20 80 0 0 0 0
Găgăuză 10* 0 31 69 0 0 0
Primare sau
2* 0 49 51 0 0 0
mai puțin
Studii Medii 93 30 48 15 6 0 0
Profesionale 193 25 51 16 9 1 0
Superioare 144 23 46 17 12 1 1
Neangajată 117 20 56 17 7 0 1
Pensionară 24* 21 45 25 0 8 0
Bogată 22* 45 28 9 14 5 0
Situație
Medie 381 23 48 18 10 1 0
financiară
Săracă 37 24 65 11 0 0 0
152
Anexe 153
Anexa 3.6.6: Frecvența efectuării testului Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Mai rar
O dată O dată la O dată la La fiecare Nu
% pe rând N decât o dată
pe an doi ani trei ani 4-5 ani știu
la 5 ani
Total 440 28 20 30 6 8 7
25-35 158 35 17 27 5 7 9
36-45 120 25 28 31 6 6 3
Vârstă
46-55 95 27 16 32 8 12 5
56-61 67 22 21 31 9 9 7
Urban 244 29 18 32 7 8 6
Mediu
Rural 196 27 24 27 6 8 7
Nord 109 25 18 24 11 13 10
Centru 132 35 27 22 3 5 8
Regiune
Chișinău 128 31 20 33 6 8 2
Sud 72 18 13 48 6 8 7
Celibatară 23* 28 30 34 8 0 0
Concubinaj 17* 29 18 24 18 6 6
Divorțată 31 22 10 38 11 13 6
Văduvă 14* 28 36 14 7 7 7
Moldoveană/
400 28 22 30 7 7 6
Română
Ucrainiană 5* 20 0 61 0 0 19
Găgăuză 10* 0 0 60 20 20 0
Primare sau
2* 51 49 0 0 0 0
mai puțin
Studii Medii 93 24 26 26 6 14 3
Profesionale 193 27 18 33 7 8 7
Superioare 144 33 20 29 5 5 8
Neangajată 117 32 18 33 7 3 6
Pensionară 24* 21 21 21 4 21 13
Bogată 22* 27 13 41 18 0 0
Situație
Medie 381 29 21 28 6 9 7
financiară
Săracă 37 19 16 46 0 8 11
153
Anexe 154
Anexa 3.6.7: Perioada efectuării testului Papanicolau ultima dată ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Cu 6 Peste 5
Cu 1 an Cu 2 ani Cu 3 ani 4-5 ani Nu
% pe rând N luni în ani în
în urmă în urmă în urmă în urmă știu
urmă urmă
Total 440 26 35 20 8 4 5 1
25-35 158 30 34 20 8 3 4 1
36-45 120 27 42 17 10 2 2 1
Vârstă
46-55 95 24 31 19 12 3 10 1
56-61 67 21 30 30 1 9 7 1
Urban 244 26 34 19 10 4 5 1
Mediu
Rural 196 27 36 22 6 3 5 1
Nord 109 25 29 22 13 4 6 1
Centru 132 32 37 18 7 2 2 2
Regiune
Chișinău 128 29 36 16 6 4 8 1
Sud 72 13 38 30 7 6 6 1
Celibatară 23* 26 57 8 4 4 0 0
Concubinaj 17* 35 24 12 11 12 6 0
Statut Căsătorită 355 26 35 21 8 3 5 1
Divorțată 31 22 26 19 17 0 13 3
Văduvă 14* 28 29 29 0 7 0 7
Moldoveană/
400 27 35 20 8 4 5 1
Română
Naționalitate Rusă 21* 39 28 10 9 5 5 5
Ucrainiană 5* 0 81 19 0 0 0 0
Găgăuză 10* 0 10 60 20 10 0 0
Primare sau
2* 51 0 49 0 0 0 0
mai puțin
Studii Medii 93 26 34 16 8 7 9 1
Profesionale 193 26 36 20 10 3 4 1
Superioare 144 28 33 23 7 3 4 1
Neangajată 117 22 37 23 13 3 3 0
Ocupație Angajată 295 29 35 17 7 4 6 1
Pensionară 24* 17 25 42 4 4 9 0
Bogată 22* 23 36 32 4 5 0 0
Situație
Medie 381 27 34 20 9 4 5 1
financiară
Săracă 37 22 48 14 8 0 8 0
154
Anexe 155
Anexa 3.6.7: Motivul adresării la medic atunci când s-a efectuat

testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
ginecologic de rutină
Special pentru a cere

planificare familială
un test Papanicolau
Pentru un examen
Când am apelat la
Aveam unele
ginecologice
Eram însăr
servicii de
probleme
Nu știu
cinată
Altele
% pe rând N
Total 440 8 22 41 9 15 3 3
25-35 158 17 23 35 9 13 3 1
36-45 120 5 22 45 7 16 2 3
Vârstă
46-55 95 1 18 46 6 20 4 4
56-61 67 0 27 43 16 9 0 4
Urban 244 8 24 37 11 15 3 3
Mediu
Rural 196 7 20 47 7 15 3 2
Nord 109 9 18 48 4 19 3 0
Centru 132 8 25 34 12 14 4 4
Regiune
Chișinău 128 8 20 41 10 15 2 4
Sud 72 6 28 45 8 10 1 1
Celibatară 23* 4 22 47 6 17 0 4
Concubinaj 17* 6 41 35 0 12 0 6
Divorțată 31 3 28 32 14 19 0 3
Văduvă 14* 0 21 22 21 29 0 7
Moldoveană/
400 8 21 42 9 14 3 2
Română
Ucrainiană 5* 0 40 39 0 21 0 0
Găgăuză 10* 0 41 50 10 0 0 0
Primare sau
2* 0 51 49 0 0 0 0
mai puțin
Studii Medii 93 12 24 41 9 10 1 3
Profesionale 193 4 28 42 6 16 4 1
Superioare 144 9 12 42 13 18 3 3
Neangajată 117 15 16 39 9 15 3 3
Pensionară 24* 0 29 37 17 13 0 4
Bogată 22* 5 27 45 9 9 4 0
Situație
Medie 381 8 21 41 9 16 3 3
financiară
Săracă 37 8 30 43 11 5 0 3
155
Anexe 156
Anexa 3.6.8: Inițiativa efectuării ultimului test Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
medicală a medicului
de către asistenta
Mi-a fost sugerat
Mi-a fost sugerat
Mi-a fost sugerat

de către medicul
nu îmi amintesc
Eu l-am cerut
de ginecolog
de familie
de familie
Altcuiva
Nu știu/
% pe rând N
Total 440 22 15 25 36 2 1
25-35 158 24 13 26 38 0 0
36-45 120 18 14 27 39 2 0
Vârstă
46-55 95 25 20 23 25 4 2
56-61 67 19 12 24 39 5 2
Urban 244 23 11 26 37 1 1
Mediu
Rural 196 20 19 24 34 4 1
Nord 109 25 16 27 29 2 0
Centru 132 16 19 23 37 3 2
Regiune
Chișinău 128 26 12 24 37 1 0
Sud 72 18 8 29 40 3 1
Celibatară 23* 17 16 22 45 0 0
Concubinaj 17* 24 6 47 18 6 0
Divorțată 31 28 13 20 35 3 0
Văduvă 14* 7 7 35 42 7 0
Moldoveană/Română 400 21 15 25 36 2 1
Rusă 21* 28 19 19 28 0 5
Naționalitate
Ucrainiană 5* 59 20 21 0 0 0
Găgăuză 10* 10 10 60 20 0 0
Primare sau mai puțin 2* 0 51 0 49 0 0
Medii 93 18 11 25 43 3 0
Studii
Profesionale 193 20 16 30 33 1 1
Superioare 144 28 15 22 33 1 1
Neangajată 117 26 9 21 40 3 0
Pensionară 24* 29 0 29 38 0 4
Bogată 22* 18 13 36 32 0 0
Situație
Medie 381 23 15 25 35 2 1
financiară
Săracă 37 8 14 27 49 3 0
156
Anexe 157
Anexa 3.6.9: Modul de obținere a testului( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Nu am Am Nu îmi
% pe rând N
achitat achitat amintesc
Total 440 70 24 6
25-35 158 63 31 6
36-45 120 72 22 6
Vârstă
46-55 95 71 19 10
56-61 67 81 15 5
Urban 244 69 24 7
Mediu
Rural 196 71 23 6
Nord 109 77 17 6
Centru 132 70 24 6
Regiune
Sud 72 60 27 13
Văduvă 14* 64 29 7
Rusă 21* 67 33 0
Naționalitate
Găgăuză 10* 90 0 10
Medii 93 74 18 7
Studii
Bogată 22* 73 23 5
Situație
Medie 381 69 25 6
financiară
Săracă 37 76 14 11
157
Anexe 158
Anexa 3.6.10: Sexul persoanei care a efectuat testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Nu știu/
% pe rând N Bărbat Femeie
nu răspund
Total 440 9 88 3
25-35 158 7 92 1
36-45 120 8 88 4
Vârstă
46-55 95 12 85 3
56-61 67 12 87 2
Urban 244 8 91 1
Mediu
Rural 196 10 85 4
Nord 109 9 87 4
Centru 132 12 87 2
Regiune
Sud 72 7 87 6
Văduvă 14* 29 64 7
Rusă 21* 5 95 0
Naționalitate
Găgăuză 10* 0 100 0
Medii 93 5 92 3
Studii
Bogată 22* 4 96 0
Situație
Medie 381 9 88 3
financiară
Săracă 37 11 89 0
158
Anexe 159
Anexa 3.7.1: Informarea femeilor despre rezultatului ultimului

test Papanicolau( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Nu, pentru că Nu, și am presupus

medicul mi-a spus că nu am fost Nu știu/
% pe rând N Da că nu mă va contacta contactată pentru nu îmi
dacă rezultatul este că testul este amintesc
normal normal
Total 440 73 15 7 5
25-35 158 77 13 6 4
36-45 120 71 17 8 4
Vârstă
46-55 95 72 15 6 6
56-61 67 70 18 6 6
Urban 244 77 14 4 4
Mediu
Rural 196 68 17 10 5
Nord 109 74 11 10 5
Centru 132 74 13 6 7
Regiune
Chișinău 128 79 14 4 3
Sud 72 61 28 7 4
Văduvă 14* 64 14 7 14
Moldoveană/
400 75 14 6 5
Română
Găgăuză 10* 20 60 10 10
Primare sau
2* 51 0 0 49
mai puțin
Bogată 22* 77 9 9 5
Situație
Medie 381 75 15 6 4
financiară
Săracă 37 57 24 11 8
159
Anexe 160
Anexa 3.7.2: Modalitatea de obținere a rezultatelor testului Papanicolau în rândul persoanelor cărora
li s-a comunicat rezultatele ultimului test Papanicolau efectuat, ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
M-am dus
Am fost Am fost
personal să
contactată de contactată Altă
% pe rând N întreb despre
către medicul de către modalitate
rezultatul
de familie ginecolog
testului
Total 322 28 19 53 1
25-35 122 27 23 49 1
36-45 85 25 12 64 0
Vârstă
46-55 68 37 16 47 0
56-61 47 24 23 51 2
Urban 188 22 16 61 1
Mediu
Rural 134 36 22 42 0
Nord 81 32 26 43 0
Centru 97 35 19 45 1
Regiune
Chișinău 101 21 11 68 1
Sud 44 23 24 53 0
Divorțată 21* 30 19 51 0
Văduvă 9* 12 10 78 0
Moldoveană/
302 29 18 52 1
Română
Găgăuză 2* 0 50 50 0
Primare sau
1* 0 100 0 0
mai puțin
Bogată 17* 36 24 40 0
Situație
Medie 285 27 18 54 1
financiară
Săracă 21* 33 24 42 0
160
Anexe 161
Anexa 3.7.3: Ponderea persoanelor care au discutat cu medicul despre rezultatul

testului Papanicolau, ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Total 322 82 15 3
25-35 122 77 20 2
36-45 85 85 12 4
Vârstă
46-55 68 88 12 0
56-61 47 83 10 6
Urban 188 82 17 2
Mediu
Rural 134 83 12 5
Nord 81 81 16 4
Centru 97 85 9 5
Regiune
Sud 44 86 12 2
Divorțată 21* 63 37 0
Văduvă 9* 100 0 0
Rusă 13 54 46 0
Naționalitate
Găgăuză 2* 100 0 0
Medii 64 83 14 3
Studii
Bogată 17* 88 12 0
Situație
Medie 285 82 15 3
financiară
Săracă 21* 86 14 0
161
Anexe 162
Anexa 3.7.4: Ponderea persoanelor care au avut un rezultat anormal la testul Papanicolau,
( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Nu știu/
% pe rând N Da Nu Nu îmi
amintesc
Total 440 4 93 3
25-35 158 2 96 3
36-45 120 5 92 3
Vârstă
46-55 95 11 86 3
56-61 67 2 97 2
Urban 244 5 94 1
Mediu
Rural 196 4 92 5
Nord 109 5 92 3
Centru 132 2 96 2
Regiune
Sud 72 4 89 7
Văduvă 14* 7 85 7
Rusă 21* 0 100 0
Naționalitate
Găgăuză 10* 0 100 0
Medii 93 5 90 5
Studii
Bogată 22* 0 95 5
Situație
Medie 381 5 93 2
financiară
Săracă 37 6 89 5
162
Anexe 163
Anexa 3.8.1.1: Bariere percepute față de efectuarea testului Papanicolau
nu îmi sugerează niciodată
medic/coada e prea lungă
prezența celulelor atipice

merg pentru a face testul
Perioada de aşteptare la
Medicul meu de familie
Nu ştiu unde trebuie să
Frica de a fi depistată
cum se poartă perso

testul Papanicolau.
logic este neplăcut

Examenul gineco
sau a cancerului
nalul medical
Lipsa de timp
Nu îmi place
Papanicolau
MEDIA N
Total 1226 3,01 3,00 2,95 2,95 2,93 2,72 2,65

25-35 431 2,99 2,92 2,86 2,95 2,89 2,68 2,58
36-45 257 2,83 3,12 2,78 2,86 2,93 2,73 2,64
Vârstă
46-55 232 3,10 3,00 2,94 2,98 2,90 2,68 2,64
56-61 306 3,12 3,04 3,22 2,98 3,03 2,78 2,76
Urban 597 2,81 2,97 2,77 2,94 2,94 2,63 2,59
Mediu
Rural 629 3,21 3,04 3,12 2,95 2,93 2,81 2,70
Nord 320 2,98 2,98 2,98 2,92 2,94 2,64 2,79
Centru 364 3,20 2,97 3,23 3,02 2,90 2,61 2,66
Regiune
Chișinău 277 2,60 2,95 2,57 2,92 2,90 2,59 2,42
Sud 265 3,22 3,12 2,91 2,90 3,01 3,10 2,70
Celibatară 107 3,10 2,99 3,13 2,97 3,16 2,88 2,66
Concubinaj 46 3,03 2,73 2,79 2,86 2,80 2,59 2,53
Statut Căsătorită 884 2,95 2,98 2,86 2,88 2,85 2,67 2,61
Divorțată 89 3,12 3,26 3,19 3,37 3,30 3,09 2,73
Văduvă 99 3,38 3,13 3,41 3,18 3,16 2,71 2,96
Moldoveană/
1069 3,01 2,99 2,98 2,95 2,93 2,68 2,65
Română
Naționalitate Rusă 51 2,70 2,63 2,36 2,79 2,81 2,47 2,34
Ucrainiană 32 3,18 3,20 3,31 3,14 3,20 2,76 2,97
Găgăuză 60 3,22 3,44 2,75 2,89 3,08 3,32 2,67
Primare sau
31 3,29 3,26 3,01 2,59 3,00 3,10 2,79
mai puțin
Studii Medii 336 3,26 3,12 3,14 3,14 3,11 2,87 2,74
Profesionale 562 2,95 2,93 2,96 2,89 2,87 2,70 2,60
Superioare 281 2,78 2,94 2,66 2,84 2,81 2,48 2,56
Neangajată 375 3,15 3,05 3,05 2,99 3,01 2,78 2,72
Ocupație Angajată 692 2,89 3,00 2,79 2,93 2,86 2,67 2,60
Pensionară 152 3,18 2,89 3,39 2,94 3,08 2,75 2,67
Bogată 52 2,86 2,99 2,91 2,81 3,02 2,82 2,74
Situație
Medie 963 2,93 2,96 2,87 2,86 2,89 2,63 2,60
financiară
Săracă 211 3,45 3,20 3,33 3,37 3,13 3,12 2,82
163
Anexe 164
Anexa 3.8.1.2: Bariere percepute față de efectuarea testului Papanicolau
mă adresez fără motiv

la medical de familie
Mă deranjează sexul
Sunt prea obosită ca
spune că mă plâng/
Testul Papanicolau
să mă mai gândesc
la teste preventive
Nu cred că testul
Papanicolau este
medicii e dificilă
Medicii ar putea
Comunicarea cu
Distanţa până
este dureros
e prea mare
medicului
necesar
MEDIA N
Total 1226 2,60 2,55 2,54 2,53 2,51 2,46 2,31

25-35 431 2,50 2,43 2,34 2,39 2,45 2,37 2,27
36-45 257 2,53 2,47 2,58 2,46 2,59 2,48 2,38
Vârstă
46-55 232 2,67 2,56 2,55 2,62 2,52 2,48 2,33
56-61 306 2,76 2,80 2,77 2,73 2,53 2,58 2,30
Urban 597 2,43 2,34 2,46 2,47 2,48 2,35 2,23
Mediu
Rural 629 2,77 2,76 2,61 2,59 2,54 2,58 2,38
Nord 320 2,66 2,61 2,53 2,68 2,57 2,56 2,26
Centru 364 2,78 2,61 2,41 2,49 2,50 2,51 2,28
Regiune
Chișinău 277 2,23 2,21 2,35 2,36 2,40 2,20 2,11
Sud 265 2,69 2,77 2,92 2,59 2,59 2,57 2,62
Celibatară 107 2,71 2,45 2,74 2,64 2,64 2,39 2,29
Concubinaj 46 2,25 2,12 2,38 2,36 2,54 2,30 2,38
Divorțată 89 2,53 2,76 2,81 2,82 2,96 2,76 2,18
Văduvă 99 2,85 2,84 2,87 2,90 2,54 2,74 2,62
Moldoveană/
1069 2,61 2,54 2,50 2,54 2,51 2,47 2,27
Română
Naționalit
Rusă 51 2,02 2,42 2,35 2,34 2,17 2,19 2,12
ate
Ucrainiană 32 2,55 2,76 2,33 2,68 2,67 2,43 2,49
Găgăuză 60 2,95 2,80 3,38 2,43 2,75 2,62 2,96
Primare sau
31 2,85 3,16 3,32 2,62 2,59 2,62 2,53
mai puțin
Studii Medii 336 2,63 2,63 2,68 2,65 2,62 2,58 2,37
Profesionale 562 2,60 2,56 2,48 2,52 2,48 2,43 2,29
Superioare 281 2,49 2,34 2,32 2,37 2,40 2,32 2,28
Neangajată 375 2,69 2,62 2,55 2,48 2,55 2,52 2,25
Pensionară 152 2,67 2,79 2,77 2,74 2,42 2,64 2,35
Bogată 52 2,77 2,43 2,81 2,69 2,89 2,58 2,31
Situație
Medie 963 2,55 2,47 2,45 2,48 2,43 2,38 2,28
financiară
Săracă 211 2,78 2,97 2,85 2,71 2,82 2,83 2,43
164
Anexe 165
Anexa 3.9.1: Gradul de satisfacție față de serviciile medicale care au efectuat

testul Papanicolau, ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Foarte
Foarte Nici mulțumită, Nemul
% pe rând N Mulțumită nemulțu
mulțumită nici nemulțimită țumită
mită
Total 440 24 63 10 3 0
25-35 158 25 60 12 3 0
36-45 120 18 70 8 3 1
Vârstă
46-55 95 26 63 10 2 0
56-61 67 27 60 9 4 0
Urban 244 22 63 11 3 0
Mediu
Rural 196 25 63 9 2 1
Nord 109 26 63 10 1 0
Centru 132 27 63 8 2 1
Regiune
Chișinău 128 22 62 11 5 0
Sud 72 17 66 13 4 0
Celibatară 23* 21 62 17 0 0
Concubinaj 17* 30 65 6 0 0
Divorțată 31 23 55 19 3 0
Văduvă 14* 7 72 14 7 0
Moldoveană/
400 23 64 9 3 0
Română
Ucrainiană 5* 20 40 21 19 0
Găgăuză 10* 20 40 40 0 0
Primare sau
2* 0 51 49 0 0
mai puțin
Studii Medii 93 21 68 12 0 0
Superioare 144 24 65 8 3 0
Neangajată 117 27 64 7 2 0
Pensionară 24* 21 58 17 4 0
Bogată 22* 37 50 14 0 0
Situație
Medie 381 24 64 10 3 0
financiară
Săracă 37 14 70 11 3 3
165
Anexe 166
Anexa 3.9.2.1: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind
accesibilitatea serviciilor medicale( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)
serviciul de screening
serviciul de screening
la locul unde se oferă
la locul unde se oferă

deplasarea mea pînă
Timpul de așteptare
domiciliu meu până
programată pentru
testul Papanicolau
Cât de ușor puteți
accesa serviciile
Distanța de la
Costul pentru
până am fost
de screening
cervical
cervical
MEDIA N
Total 440 4,04 3,76 3,85 3,86

25-35 158 4,18 3,77 3,88 3,91
36-45 120 4,01 3,81 3,84 3,73
Vârstă
46-55 95 3,90 3,76 3,81 3,82
56-61 67 3,96 3,64 3,83 4,06
Urban 244 4,08 3,87 3,99 3,93
Mediu
Rural 196 3,98 3,63 3,67 3,78
Nord 109 4,03 3,76 3,82 3,92
Centru 132 4,06 3,62 3,63 3,88
Regiune
Chișinău 128 4,05 3,86 4,05 3,92
Sud 72 3,99 3,84 3,93 3,64
Celibatară 23* 4,13 3,74 4,00 3,83
Concubinaj 17* 4,20 3,89 3,95 3,78
Statut Căsătorită 355 4,02 3,76 3,84 3,88
Divorțată 31 4,21 3,75 3,97 3,66
Văduvă 14* 3,77 3,54 3,49 4,07
Moldoveană/Română 400 4,05 3,74 3,85 3,86
Rusă 21* 4,38 3,95 4,09 4,15
Naționalitate
Ucrainiană 5* 3,03 3,23 3,42 4,02
Găgăuză 10* 3,69 4,20 3,60 3,33
Primare sau mai puțin 2* 4,01 4,51 4,01 4,51
Medii 93 4,08 3,69 3,72 3,78
Studii
Profesionale 193 3,97 3,72 3,85 3,75
Superioare 144 4,12 3,84 3,92 4,04
Neangajată 117 4,14 3,72 3,91 3,80
Ocupație Angajată 295 4,02 3,79 3,83 3,89
Pensionară 24* 3,79 3,54 3,62 3,95
Bogată 22* 3,91 3,74 3,83 4,28
Situație
Medie 381 4,06 3,78 3,86 3,88
financiară
Săracă 37 3,92 3,62 3,72 3,49
166
Anexe 167
Anexa 3.9.2.2: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind
accesibilitatea serviciilor medicale, ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție; ** - toți respondenții
din această categorie au răspuns cu „Nu știu” la această întrebare)
cervical a fost femeie

cervical a fost bărbat
efectuat screeningul
față de decizia de a
Atitudinea familiei
pentru screening
Persoana care a
Persoana care a
merge la medic
cervical
MEDIA N
Total 440 3,82 4,27 4,18

25-35 158 3,55 4,34 4,26
36-45 120 4,06 4,18 4,03
Vârstă
46-55 95 3,69 4,29 4,19
56-61 67 4,00 4,26 4,20
Urban 244 3,73 4,27 4,16
Mediu
Rural 196 3,89 4,27 4,19
Nord 109 3,72 4,29 4,15
Centru 132 3,65 4,38 4,30
Regiune
Chișinău 128 4,20 4,24 4,14
Sud 72 3,88 4,12 4,07
Celibatară 23 4,00 4,36 4,23
Concubinaj 17 2,54 4,44 3,95
Statut Căsătorită 355 3,77 4,30 4,20
Divorțată 31 4,67 4,04 4,09
Văduvă 14 4,00 3,44 3,94
Moldoveană/ Română 400 3,86 4,30 4,16
Rusă 21 2,00 4,22 4,43
Naționalitate
Ucrainiană** 5 . 3,43 3,78
Găgăuză** 10 . 3,81 4,43
Primare sau mai puțin 2 4,00 5,00 5,00
Medii 93 4,00 4,24 4,14
Studii
Profesionale 193 3,66 4,25 4,14
Superioare 144 3,95 4,34 4,25
Neangajată 117 4,00 4,34 4,18
Ocupație Angajată 295 3,77 4,28 4,19
Pensionară 24 4,00 3,96 3,96
Bogată 22 1,00 4,50 4,09
Situație
Medie 381 3,84 4,26 4,19
financiară
Săracă 37 4,25 4,24 4,07
167
Anexe 168
Anexa 3.9.3: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau,

privind calitatea serviciilor medicale
Modul în care a decurs

examinarea medicală
personalului medical
medical de screening
testului Papanicolau
Modul în care mi s-a
Calitatea serviciului
răspuns la întrebări
în sala de așteptare
Atenția și respectul
explicat procedura
explicat rezultatul
primit din partea
Timpul petrecut
cervical
MEDIA N
Total 440 3,79 4,15 4,06 4,06 4,12 3,90 4,16

25-35 158 3,75 4,18 4,11 4,09 4,08 3,89 4,23
36-45 120 3,86 4,06 3,93 3,96 4,07 3,93 4,13
Vârstă
46-55 95 3,70 4,19 4,12 4,11 4,18 3,94 4,17
56-61 67 3,90 4,18 4,08 4,10 4,21 3,84 4,03
Urban 244 3,80 4,18 4,03 4,05 4,10 3,93 4,14
Mediu
Rural 196 3,78 4,11 4,09 4,08 4,15 3,87 4,18
Nord 109 3,81 4,13 4,02 4,12 4,17 3,92 4,20
Centru 132 3,90 4,18 4,09 4,07 4,15 3,95 4,21
Regiune
Chișinău 128 3,79 4,16 4,01 3,98 4,05 3,85 4,14
Sud 72 3,57 4,13 4,16 4,10 4,10 3,86 4,05
Celibatară 23 3,65 4,00 3,91 4,04 3,95 3,95 4,18
Concubinaj 17 3,66 4,01 3,94 3,95 3,77 3,60 3,95
Divorțată 31 3,85 4,12 4,24 4,24 4,24 3,90 4,11
Văduvă 14 3,78 3,84 3,91 3,68 3,99 3,68 3,78
Moldoveană/
400 3,79 4,15 4,06 4,04 4,11 3,91 4,17
Română
Naționalitate Rusă 21 4,24 4,20 4,14 4,38 4,34 4,00 4,38
Ucrainiană 5 3,21 3,41 3,63 4,19 4,41 3,82 3,62
Găgăuză 10 3,00 4,40 3,89 4,09 3,79 3,48 3,41
Primare sau
2 3,51 4,51 4,00 4,01 4,49 3,00 4,51
mai puțin
Studii Medii 93 3,75 4,23 4,11 4,10 4,13 3,90 4,10
Profesionale 193 3,67 4,07 3,99 4,03 4,06 3,78 4,16
Superioare 144 3,95 4,21 4,14 4,14 4,20 4,07 4,22
Neangajată 117 3,82 4,19 4,07 4,04 4,11 3,98 4,21
Pensionară 24 3,75 4,17 3,88 4,12 4,17 3,67 3,65
Bogată 22 4,02 4,37 4,37 4,33 4,37 4,05 4,19
Situație
Medie 381 3,80 4,14 4,04 4,03 4,11 3,90 4,17
financiară
Săracă 37 3,54 4,13 4,11 4,21 4,08 3,81 4,05
168
Anexe 169
Anexa 3.10.1: Opinia despre importanța apelării la medic în vederea realizării testului
Papanicolau în următoarele trei luni
extrem de între/ Neim total

% pe rând N important
important neutru portant neimportant
Total 1226 2 5 24 37 32
25-35 431 2 3 20 37 38
36-45 257 2 4 25 41 28
Vârstă
46-55 232 1 4 22 37 36
56-61 306 1 8 30 36 24
Urban 597 1 4 26 40 30
Mediu
Rural 629 3 6 22 35 34
Nord 320 0 3 23 38 36
Centru 364 1 5 16 38 41
Regiune
Chișinău 277 1 3 28 40 28
Sud 265 6 8 32 34 21
Celibatară 107 3 4 27 42 24
Concubinaj 46 0 5 27 26 41
Divorțată 89 2 6 31 35 26
Văduvă 99 2 12 41 33 12
Moldoveană/
1069 1 4 23 38 34
Română
Ucrainiană 32 3 3 17 40 36
Găgăuză 60 13 12 35 28 12
Primare sau
31 3 7 39 29 22
mai puțin
Studii Medii 336 2 6 28 37 27
Superioare 281 2 2 18 40 38
Neangajată 375 2 6 22 42 28
Pensionară 152 3 9 30 34 24
Bogată 52 0 7 21 31 42
Situație
Medie 963 1 4 22 40 34
financiară
Săracă 211 4 8 35 29 23
169
Anexe 170
Anexa 3.10.1: Opinia despre cât de înțeleaptă este decizia de a face testul Papanicolau
extrem de extreme
% pe rând N înțelept între/neutru inutil
înțelept de inutil
Total 1226 2 4 24 36 34
25-35 431 2 3 21 35 38
36-45 257 2 4 25 38 32
Vârstă
46-55 232 1 2 24 33 40
56-61 306 2 8 28 37 26
Urban 597 1 4 22 40 33
Mediu
Rural 629 3 4 26 32 35
Nord 320 1 3 23 34 38
Centru 364 1 3 19 36 42
Regiune
Chișinău 277 1 5 23 42 30
Sud 265 6 6 36 31 22
Celibatară 107 3 5 34 32 26
Concubinaj 46 2 2 24 32 39
Divorțată 89 3 8 22 31 35
Văduvă 99 3 10 37 31 18
Moldoveană/
1069 1 3 23 37 36
Română
Ucrainiană 32 3 6 14 37 40
Găgăuză 60 12 13 42 20 13
Primare sau
31 3 10 45 23 19
mai puțin
Studii Medii 336 3 5 29 36 28
Superioare 281 2 4 14 39 41
Neangajată 375 2 4 27 38 28
Pensionară 152 3 10 24 39 24
Bogată 52 2 6 16 28 48
Situație
Medie 963 1 3 23 37 35
financiară
Săracă 211 3 7 31 32 26
170
Anexe 171
Anexa 3.11.1: Gradul de certitudine cu care femeile ar efectua testul Papanicolau dacă li s-ar propune
Cu
Cu siguranţă Probabil Probabil
% pe rând N Indecisă siguranţă
Da Da Nu
Nu
Total 1226 39 35 14 7 4
25-35 431 47 33 12 5 3
36-45 257 38 38 14 9 1
Vârstă
46-55 232 40 38 15 4 3
56-61 306 28 31 18 12 11
Urban 597 39 35 16 7 3
Mediu
Rural 629 39 34 13 8 5
Nord 320 35 39 15 9 3
Centru 364 47 34 9 5 5
Regiune
Chișinău 277 45 34 14 5 2
Sud 265 27 31 22 12 8
Celibatară 107 28 48 13 8 4
Concubinaj 46 35 37 18 10 1
Divorțată 89 28 32 19 11 10
Văduvă 99 23 27 19 15 15
Moldoveană/
1069 41 35 13 7 4
Română
Ucrainiană 32 25 46 8 12 9
Găgăuză 60 5 20 47 18 10
Primare sau
31 10 29 23 19 19
mai puțin
Studii Medii 336 34 37 15 9 5
Superioare 281 52 31 11 4 2
Neangajată 375 40 34 14 8 4
Pensionară 152 26 29 19 13 13
Bogată 52 36 38 15 6 5
Situație
Medie 963 42 35 14 6 4
financiară
Săracă 211 26 33 18 15 8
171
Anexe 172
Anexa 3.11.2: Intenția de a efectua testul în următoarele 3 luni
Cu siguranță Probabil Probabil Cu siguranță

% pe rând N Indecisă
da da nu nu
Total 1226 40 30 16 9 5
25-35 431 49 27 14 8 2
36-45 257 39 35 16 9 1
Vârstă
46-55 232 38 33 17 7 5
56-61 306 28 28 18 13 12
Urban 597 40 30 17 10 4
Mediu
Rural 629 39 31 16 8 6
Nord 320 39 33 15 11 3
Centru 364 48 28 13 6 5
Regiune
Chișinău 277 43 30 15 10 3
Sud 265 26 30 23 11 9
Celibatară 107 25 42 22 8 3
Concubinaj 46 48 22 20 11 0
Divorțată 89 26 26 22 17 9
Văduvă 99 23 23 21 17 16
Moldoveană/
1069 42 31 15 8 5
Română
Ucrainiană 32 34 37 17 9 3
Găgăuză 60 2 27 37 26 8
Primare sau
31 16 23 26 19 16
mai puțin
Studii Medii 336 36 32 17 10 6
Superioare 281 50 28 12 8 3
Neangajată 375 41 29 16 8 5
Pensionară 152 30 27 14 18 11
Bogată 52 38 31 23 5 4
Situație
Medie 963 42 31 15 8 4
financiară
Săracă 211 29 27 21 14 9
172
Anexe 173
Anexa 3.11.3: Opinia despre lucrătorul medical care ar trebui să efectueze testul Papanicolau
Medicul Medicul de Asistenta medicală a

% pe rând N Nu știu
ginecolog familie medicului de familie
Total 1226 77 13 5 6
25-35 431 83 8 5 3
36-45 257 77 14 6 4
Vârstă
46-55 232 76 14 5 5
56-61 306 67 18 4 11
Urban 597 83 9 4 4
Mediu
Rural 629 71 16 6 7
Nord 320 82 9 5 4
Centru 364 78 10 3 9
Regiune
Chișinău 277 89 8 1 1
Sud 265 56 26 10 8
Văduvă 99 63 15 10 12
Moldoveană/
1069 78 12 4 6
Română
Găgăuză 60 55 18 15 12
Primare sau
31 45 32 13 10
mai puțin
Bogată 52 80 6 11 3
Situație
Medie 963 80 12 4 4
financiară
Săracă 211 61 18 9 12
173
Anexe 174
Anexa 3.11.4: Indicii pentru susceptibilitatea percepută față de apariția cancerului, costul psihologic
privind testul Papanicolau și percepția de beneficii în urma realizării testului Papanicolau
Ţinând cont de istoricul familiei

mele este puţin probabil să fac
m-aș simţi liniştită în legătură
Șansele mele de a face cancer
că mi-au fost depistate celule

Îmi e foarte frică să fac testul
Papanicolau pentru a nu afla
Papanicolau în mod regulat,
Am mult de câştigat făcând
anormale sau chiar cancer

cu prevenirea cancerului
de col uterin sunt reduse

cancer de col uterin
testul Papanicolau
Dacă aș face testul

în mod regulat
de col uterin
cervical
MEDIA N
Total 1226 3,84 3,82 3,19 3,14 2,90

25-35 431 3,99 3,96 3,22 3,14 2,79
36-45 257 3,85 3,84 3,15 3,06 3,00
Vârstă
46-55 232 3,94 3,87 3,13 3,05 2,77
56-61 306 3,56 3,58 3,24 3,28 3,06
Urban 597 3,83 3,76 3,18 3,21 2,86
Mediu
Rural 629 3,85 3,89 3,20 3,08 2,94
Nord 320 3,81 3,82 3,23 3,20 2,89
Centru 364 4,01 3,96 3,25 3,13 2,86
Regiune
Chișinău 277 3,83 3,75 3,10 3,18 2,85
Sud 265 3,65 3,71 3,18 3,06 3,03
Celibatară 107 3,63 3,66 3,08 3,01 3,03
Concubinaj 46 3,94 3,68 3,21 3,29 2,60
Statut Căsătorită 884 3,93 3,91 3,19 3,14 2,85
Divorțată 89 3,64 3,66 3,32 3,26 3,24
Văduvă 99 3,42 3,48 3,18 3,20 3,01
Moldoveană/
1069 3,90 3,87 3,22 3,16 2,90
Română
Naționalitate Rusă 51 3,62 3,67 3,22 3,07 2,70
Ucrainiană 32 3,77 3,68 3,34 3,57 2,89
Găgăuză 60 3,22 3,28 2,75 2,72 3,05
Primare sau
31 3,46 3,39 3,68 2,99 3,23
mai puțin
Studii Medii 336 3,73 3,72 3,29 3,18 2,91
Profesionale 562 3,84 3,84 3,11 3,13 2,96
Superioare 281 4,04 3,96 3,16 3,12 2,70
Neangajată 375 3,77 3,80 3,18 3,03 2,86
Ocupație Angajată 692 3,95 3,89 3,16 3,16 2,88
Pensionară 152 3,54 3,59 3,32 3,33 3,05
Bogată 52 4,06 3,73 3,46 3,57 3,15
Situație
Medie 963 3,91 3,88 3,18 3,14 2,86
financiară
Săracă 211 3,47 3,61 3,18 3,05 3,03
174
Anexe 175
Anexa 3.11.5: (Sentiment de auto-eficacitate) Opinia despre dificultatea de a se prezenta

pentru efectuarea testului în următoarele 3 luni
Deloc Nu foarte Destul de Foarte

% pe rând N Dificil
dificil dificil dificil dificil
Total 1226 37 35 18 7 3
25-35 431 44 31 17 6 3
36-45 257 35 36 19 8 2
Vârstă
46-55 232 37 36 17 9 1
56-61 306 27 40 20 7 6
Urban 597 38 35 16 8 2
Mediu
Rural 629 36 35 20 6 4
Nord 320 31 37 23 8 1
Centru 364 42 33 18 5 3
Regiune
Chișinău 277 40 37 13 8 3
Sud 265 33 34 18 9 6
Celibatară 107 36 28 23 6 6
Concubinaj 46 41 33 22 3 0
Divorțată 89 28 43 15 10 3
Văduvă 99 22 37 19 11 11
Moldoveană/
1069 38 34 19 7 3
Română
Ucrainiană 32 24 45 28 0 3
Găgăuză 60 18 42 10 20 10
Primare sau
31 29 35 19 0 16
mai puțin
Studii Medii 336 35 36 20 6 3
Superioare 281 44 30 17 7 2
Neangajată 375 39 32 20 6 2
Pensionară 152 32 34 16 7 11
Bogată 52 48 17 23 6 6
Situație
Medie 963 39 35 17 7 2
financiară
Săracă 211 22 40 21 10 8
175
Anexe 176
Anexa 3.11.6: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă femeile importante
pentru respondente își fac testul Papanicolau
Cu siguranță Cu siguranță
% pe rând N Da Nu știu Nu
da nu
Total 1226 6 19 47 23 5
25-35 431 7 20 45 23 5
36-45 257 5 23 42 25 4
Vârstă
46-55 232 7 20 45 23 6
56-61 306 5 12 56 21 6
Urban 597 6 22 53 15 4
Mediu
Rural 629 6 16 41 30 7
Nord 320 6 18 48 24 4
Centru 364 8 14 50 24 4
Regiune
Chișinău 277 6 29 50 13 3
Sud 265 5 16 39 31 10
Celibatară 107 5 16 44 25 9
Concubinaj 46 4 17 64 10 4
Divorțată 89 4 16 52 19 9
Văduvă 99 1 11 61 19 7
Moldoveană/
1069 7 19 47 22 5
Română
Ucrainiană 32 0 22 50 22 6
Găgăuză 60 0 10 35 42 13
Primare sau
31 0 16 16 48 19
mai puțin
Studii Medii 336 5 14 49 26 6
Superioare 281 8 28 43 20 1
Neangajată 375 5 17 47 26 5
Pensionară 152 5 9 56 20 10
Bogată 52 11 27 38 15 9
Situație
Medie 963 7 20 46 23 4
financiară
Săracă 211 2 11 53 26 8
176
Anexe 177
Anexa 3.11.7: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă persoanele importante pentru respondente
consideră că acestea trebuie să își facă testul Papanicolau
da nu
Total 1226 9 24 44 19 4
25-35 431 10 25 43 18 3
36-45 257 8 30 41 19 2
Vârstă
46-55 232 10 24 47 13 5
56-61 306 7 16 45 24 7
Urban 597 9 27 46 15 3
Mediu
Rural 629 8 21 42 23 6
Nord 320 9 24 46 18 3
Centru 364 11 18 48 20 4
Regiune
Chișinău 277 9 35 39 14 2
Sud 265 6 21 41 23 10
Celibatară 107 10 17 47 19 7
Concubinaj 46 2 32 59 4 2
Divorțată 89 4 24 34 28 9
Văduvă 99 1 14 48 28 8
Moldoveană/
1069 10 25 44 19 3
Română
Ucrainiană 32 3 28 50 13 6
Găgăuză 60 2 10 49 25 15
Primare sau
31 0 16 19 51 13
mai puțin
Studii Medii 336 6 21 47 22 5
Superioare 281 12 30 40 14 2
Neangajată 375 7 21 46 22 5
Pensionară 152 5 16 45 24 11
Bogată 52 15 28 30 11 16
Situație
Medie 963 10 26 44 17 3
financiară
Săracă 211 2 15 48 29 7
177
Anexe 178
Anexa 3.11.8: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă partenerii respondentelor consideră
că acestea trebuie să își facă testul Papanicolau
da nu
Total 1226 13 25 36 19 6
25-35 431 16 27 37 16 4
36-45 257 13 30 34 18 5
Vârstă
46-55 232 13 26 39 17 6
56-61 306 10 17 35 27 11
Urban 597 13 29 35 18 5
Mediu
Rural 629 13 22 37 21 8
Nord 320 11 23 42 20 4
Centru 364 16 22 35 20 7
Regiune
Chișinău 277 16 34 33 14 4
Sud 265 8 23 33 24 12
Celibatară 107 9 17 48 19 7
Concubinaj 46 20 18 37 20 7
Divorțată 89 6 23 36 21 15
Văduvă 99 1 10 38 35 16
Moldoveană/
1069 14 26 35 19 5
Română
Ucrainiană 32 6 28 43 16 8
Găgăuză 60 2 10 39 28 22
Primare sau
31 6 16 10 55 13
mai puțin
Studii Medii 336 11 21 39 21 8
Superioare 281 16 32 33 16 3
Neangajată 375 11 24 37 21 6
Pensionară 152 9 13 37 29 13
Bogată 52 17 24 32 9 17
Situație
Medie 963 15 27 35 19 4
financiară
Săracă 211 6 15 41 24 15
178
Anexe 179
Anexa 3.11.9.1: Indicii pentru localizarea de control privind sănătatea
Dacă merg regulat la un medic

bun, este puţin probabil să am
depinde mult și de cât de bine
Pot să îmi menţin sănătatea
modalitate de a-mi menţine

recomandărilor medicului
Respectarea cu stricteţe a
în destul de mare măsură
reprezintă cea mai bună

Starea mea de sănătate
am forţa de a mă pune
Dacă mă îmbolnăvesc,
probleme de sănătate
având grijă de mine
din nou pe picioare

am grijă de mine
sănătatea
MEDIA N
Total 1226 4,08 4,00 3,77 3,76 3,58

25-35 431 4,14 4,08 3,87 3,89 3,56
36-45 257 4,00 3,88 3,69 3,74 3,59
Vârstă
46-55 232 4,20 4,05 3,78 3,74 3,68
56-61 306 3,96 3,95 3,71 3,62 3,52
Urban 597 4,07 4,00 3,72 3,74 3,54
Mediu
Rural 629 4,08 4,00 3,82 3,78 3,62
Nord 320 4,03 3,98 3,81 3,85 3,62
Centru 364 4,26 4,15 3,85 3,84 3,73
Regiune
Chișinău 277 4,17 4,10 3,79 3,78 3,48
Sud 265 3,79 3,73 3,60 3,54 3,41
Celibatară 107 3,91 3,67 3,53 3,75 3,39
Concubinaj 46 4,29 4,18 3,73 3,96 3,60
Statut Căsătorită 884 4,12 4,06 3,85 3,80 3,66
Divorțată 89 4,00 3,98 3,61 3,73 3,36
Văduvă 99 3,88 3,83 3,49 3,40 3,27
Moldoveană/
1069 4,14 4,05 3,81 3,82 3,60
Română
Naționalitate Rusă 51 3,87 3,79 3,69 3,71 3,54
Ucrainiană 32 3,98 4,01 3,70 3,75 3,63
Găgăuză 60 3,25 3,39 3,40 2,87 3,25
Primare sau
31 3,52 3,49 3,51 3,46 3,42
mai puțin
Studii Medii 336 4,09 4,04 3,68 3,74 3,52
Profesionale 562 4,10 4,00 3,83 3,74 3,63
Superioare 281 4,09 4,03 3,81 3,86 3,56
Neangajată 375 4,08 4,04 3,73 3,81 3,52
Ocupație Angajată 692 4,10 4,01 3,82 3,79 3,64
Pensionară 152 3,93 3,89 3,71 3,51 3,47
Bogată 52 4,07 4,02 3,87 3,90 3,55
Situație
Medie 963 4,10 4,03 3,80 3,83 3,62
financiară
Săracă 211 3,97 3,86 3,63 3,42 3,40
179
Anexe 180
Anexa 3.11.9.2: Indicii pentru localizarea de control privind sănătatea
A mă De multe ori simt Dacă sunt

îmbolnăvi că indiferent ce Medicii mă sănătoasă, acest
MEDIA N nu este un fac, dacă e să mă menţin lucru se
lucru legat îmbolnăvesc, tot sănătoasă datorează doar
de soartă mă voi îmbolnăvi norocului
Total 1226 3,34 3,28 3,12 2,88

25-35 431 3,40 3,16 3,10 2,71
36-45 257 3,37 3,30 3,17 2,88
Vârstă
46-55 232 3,46 3,23 3,08 2,98
56-61 306 3,14 3,49 3,15 3,03
Urban 597 3,36 3,20 3,03 2,82
Mediu
Rural 629 3,32 3,36 3,21 2,93
Nord 320 3,37 3,30 3,24 2,76
Centru 364 3,45 3,46 3,07 2,93
Regiune
Chișinău 277 3,35 3,13 2,94 2,89
Sud 265 3,13 3,18 3,26 2,93
Celibatară 107 3,39 3,29 3,08 2,73
Concubinaj 46 3,47 3,04 3,08 2,74
Statut Căsătorită 884 3,37 3,24 3,17 2,83
Divorțată 89 3,06 3,44 2,90 3,15
Văduvă 99 3,23 3,65 2,97 3,31
Moldoveană/
1069 3,37 3,30 3,12 2,87
Română
Naționalitate Rusă 51 3,15 3,43 3,18 2,94
Ucrainiană 32 3,55 3,33 3,10 2,94
Găgăuză 60 2,90 2,89 3,00 3,02
Primare sau
31 3,27 3,42 3,00 2,96
mai puțin
Studii Medii 336 3,16 3,39 3,10 3,07
Profesionale 562 3,35 3,31 3,14 2,88
Superioare 281 3,52 3,10 3,13 2,65
Neangajată 375 3,26 3,23 3,04 2,81
Ocupație Angajată 692 3,46 3,24 3,19 2,85
Pensionară 152 2,92 3,62 3,04 3,17
Bogată 52 3,63 3,17 3,36 2,96
Situație
Medie 963 3,38 3,25 3,15 2,84
financiară
Săracă 211 3,06 3,48 2,95 3,03
180
Anexe 181
Anexa 3.12.1: Modalitatea preferată de invitare pentru realizarea testului Papanicolau
Primirea prin poștă
Invitație prin email

Invitație verbală în
medicul de familie
Mesaj de tip SMS

cadrul vizitei la
a unei scrisori
Invitație ocazi
Apel telefonic
de invitație
onală
% pe rând N
Total 1226 51 34 5 4 4 2
25-35 431 53 31 4 4 6 3
36-45 257 51 34 4 4 3 4
Vârstă
46-55 232 56 31 3 6 3 0
56-61 306 44 42 8 4 0 1
Urban 597 53 29 7 3 5 3
Mediu
Rural 629 49 39 3 6 2 2
Nord 320 54 36 2 2 4 2
Centru 364 57 31 4 4 2 2
Regiune
Chișinău 277 55 25 9 2 5 3
Sud 265 34 45 5 9 4 3
Celibatară 107 55 23 6 4 7 5
Concubinaj 46 60 34 0 2 0 4
Divorțată 89 57 21 8 7 4 3
Văduvă 99 39 43 8 7 1 2
Moldoveană/
1069 52 33 5 4 3 2
Română
Ucrainiană 32 65 31 0 1 0 3
Găgăuză 60 31 40 10 13 5 0
Primare sau
31 52 35 0 10 0 3
mai puțin
Studii Medii 336 49 37 6 6 2 2
Superioare 281 55 28 4 3 6 5
Neangajată 375 53 32 5 6 2 2
Pensionară 152 38 52 6 3 1 1
Bogată 52 38 39 4 8 8 4
Situație
Medie 963 53 33 4 4 4 2
financiară
Săracă 211 46 37 9 6 1 1
181
Anexe 182
Anexa 3.12.2: Ponderea persoanelor care ar dori să afle mai mult despre testul Papanicolau
Total 1226 36 46 18
25-35 431 44 37 18
36-45 257 35 50 15
Vârstă
46-55 232 37 45 18
56-61 306 25 54 21
Urban 597 35 50 15
Mediu
Rural 629 38 42 21
Nord 320 40 41 19
Centru 364 41 35 25
Regiune
Chișinău 277 34 50 15
Sud 265 28 61 11
Văduvă 99 18 65 17
Rusă 51 30 59 12
Naționalitate
Găgăuză 60 18 73 8
Medii 336 39 42 19
Studii
Bogată 52 25 55 20
Situație
Medie 963 39 44 17
financiară
Săracă 211 27 48 25
182
Anexe 183
Anexa 3.12.3.1: Surse de informare despre testul Papanicolau în care femeile ar avea încredere
(* - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Discuții
Medicul Medicul Medicul de
MEDIA N publice/ TV Internet
ginecolog oncolog familie
evenimente
Total 445 4,58 4,44 4,39 3,93 3,85 3,76
25-35 190 4,63 4,44 4,38 3,97 3,75 3,80
36-45 90 4,57 4,39 4,33 3,94 3,92 3,81
Vârstă
46-55 87 4,54 4,58 4,40 3,98 4,02 3,70
56-61 77 4,53 4,35 4,46 3,75 3,83 3,65
Urban 208 4,54 4,38 4,31 3,98 3,69 3,73
Mediu
Rural 237 4,62 4,49 4,46 3,88 3,99 3,78
Nord 127 4,58 4,56 4,38 3,87 3,67 3,67
Centru 149 4,69 4,62 4,50 4,09 4,01 3,82
Regiune
Chișinău 95 4,52 4,40 4,25 4,03 3,70 3,74
Sud 74 4,45 3,93 4,38 3,57 4,04 3,81
Celibatară 41 4,61 4,20 4,10 3,68 3,86 3,68
Concubinaj 18 4,78 4,61 4,39 4,17 4,00 3,83
Statut Căsătorită 341 4,57 4,44 4,41 3,93 3,80 3,78
Divorțată 28* 4,61 4,64 4,57 4,21 4,11 3,61
Văduvă 18* 4,45 4,45 4,40 3,84 4,17 3,73
Moldoveană/
396 4,59 4,44 4,39 3,98 3,82 3,72
Română
Naționalitate Rusă 15* 4,52 4,45 4,39 3,61 4,00 3,55
Ucrainiană 16* 4,43 4,55 4,38 3,74 3,92 3,94
Găgăuză 11* 4,73 4,37 4,46 3,17 4,46 4,81
Primare sau
4* 4,00 4,49 3,24 3,75 3,50 2,99
mai puțin
Studii Medii 131 4,53 4,36 4,42 3,92 3,88 3,77
Profesionale 202 4,63 4,48 4,41 3,94 3,93 3,74
Superioare 102 4,56 4,43 4,37 3,96 3,69 3,79
Neangajată 151 4,53 4,52 4,39 3,89 3,73 3,73
Ocupație Angajată 257 4,62 4,42 4,39 4,01 3,91 3,79
Pensionară 36* 4,53 4,30 4,39 3,59 3,92 3,63
Bogată 13* 4,69 4,22 4,38 3,92 3,70 4,23
Situație
Medie 374 4,57 4,45 4,38 3,88 3,80 3,68
financiară
Săracă 58 4,65 4,44 4,48 4,26 4,19 4,16
183
Anexe 184
Anexa 3.12.3.2: Surse de informare despre testul Papanicolau în care femeile ar avea încredere
Familie/
Presa Presa Vedete
MEDIA N Prieteni/ Radio Preot
online scrisă publice
Cunoștințe
Total 445 3,74 3,42 3,37 3,27 2,89 2,73
25-35 190 3,69 3,36 3,38 3,23 2,85 2,68
36-45 90 3,94 3,24 3,21 3,11 2,99 2,84
Vârstă
46-55 87 3,70 3,63 3,51 3,38 2,98 2,80
56-61 77 3,68 3,53 3,37 3,42 2,79 2,66
Urban 208 3,59 3,21 3,32 3,20 2,75 2,52
Mediu
Rural 237 3,88 3,60 3,41 3,33 3,02 2,91
Nord 127 3,76 3,42 3,31 3,36 3,01 2,96
Centru 149 3,99 3,79 3,60 3,46 3,12 3,30
Regiune
Chișinău 95 3,48 3,29 3,33 3,28 2,69 2,24
Sud 74 3,56 2,82 3,05 2,71 2,51 1,82
Celibatară 41 3,88 3,22 3,44 3,12 2,77 2,43
Concubinaj 18* 4,18 3,62 3,78 4,01 2,67 3,35
Statut Căsătorită 341 3,71 3,43 3,33 3,23 2,91 2,72
Divorțată 28* 3,75 3,11 3,25 3,40 2,90 2,87
Văduvă 18* 3,52 3,95 3,68 3,34 3,00 2,71
Moldoveană/
396 3,75 3,43 3,40 3,30 2,91 2,80
Română
Naționalitate Rusă 15* 3,34 3,29 3,01 2,96 2,85 2,53
Ucrainiană 16* 3,24 3,93 3,49 3,25 3,00 2,81
Găgăuză 11* 4,64 2,65 2,82 2,73 2,83 1,09
Primare sau
4* 3,71 3,74 3,48 3,98 3,00 2,73
mai puțin
Studii Medii 131 3,65 3,51 3,43 3,35 2,90 2,78
Profesionale 202 3,92 3,31 3,30 3,23 2,94 2,81
Superioare 102 3,50 3,51 3,40 3,24 2,82 2,53
Neangajată 151 3,63 3,31 3,18 3,12 2,72 2,55
Ocupație Angajată 257 3,83 3,48 3,48 3,34 3,06 2,89
Pensionară 36 3,60 3,51 3,38 3,42 2,48 2,39
Bogată 13* 3,62 3,31 3,46 3,39 3,07 3,23
Situație
Medie 374 3,72 3,35 3,30 3,20 2,82 2,62
financiară
Săracă 58 3,94 3,88 3,77 3,70 3,30 3,32
184
Anexe 185
Anexa 3.12.4: Cele mai cunoscute denumiri de test
Testul Testul Screening

% pe rând N Alta Niciuna
Papanicolau citologic cervical
Total 1226 20 40 10 2 43
25-35 431 26 38 12 2 38
36-45 257 24 48 13 2 34
Vârstă
46-55 232 16 42 8 2 44
56-61 306 10 33 5 1 58
Urban 597 21 47 14 1 34
Mediu
Rural 629 19 33 6 2 52
Nord 320 17 39 9 2 42
Centru 364 17 30 9 2 55
Regiune
Chișinău 277 20 56 15 1 27
Sud 265 26 36 7 1 45
Celibatară 107 24 26 11 3 50
Concubinaj 46 13 43 11 0 42
Divorțată 89 11 35 15 1 48
Văduvă 99 6 26 7 1 66
Moldoveană/
1069 20 41 10 2 42
Română
Ucrainiană 32 3 27 15 0 57
Găgăuză 60 20 20 0 0 62
Primare sau
31 10 29 3 0 65
mai puțin
Studii Medii 336 14 37 6 1 51
Superioare 281 33 49 18 2 24
Neangajată 375 20 36 7 1 49
Pensionară 152 5 29 2 0 67
Bogată 52 25 31 21 2 32
Situație
Medie 963 23 43 11 2 39
financiară
Săracă 211 5 29 4 1 64
185
Anexe 186
Anexa 3.12.5: Opinia despre denumirea care ar trebui utilizată pentru testul citologic
Nu știu/
Testul Testul Screening
% pe rând N Alta Niciuna Nu
Papanicolau citologic cervical
răspund
Total 1226 17 42 6 4 15 17
25-35 431 21 39 8 4 12 16
36-45 257 17 48 9 2 13 10
Vârstă
46-55 232 15 48 3 4 12 18
56-61 306 10 38 4 4 23 22
Urban 597 16 47 8 3 13 13
Mediu
Rural 629 17 37 4 4 17 20
Nord 320 16 43 6 4 16 16
Centru 364 18 30 6 4 17 25
Regiune
Chișinău 277 14 55 10 5 8 8
Sud 265 18 44 2 3 18 15
Celibatară 107 26 31 6 1 19 19
Concubinaj 46 11 46 8 2 16 16
Divorțată 89 11 47 7 5 15 16
Văduvă 99 6 29 5 4 27 29
Moldoveană/
1069 17 42 6 4 15 16
Română
Ucrainiană 32 6 40 9 6 12 26
Găgăuză 60 17 37 0 0 20 27
Primare sau
31 16 42 3 3 10 26
mai puțin
Studii Medii 336 11 44 5 3 12 24
Profesionale 562 15 41 6 4 18 16
Superioare 281 26 40 8 5 13 8
Neangajată 375 15 40 6 5 14 21
Pensionară 152 7 32 4 6 28 23
Bogată 52 25 38 13 2 14 8
Situație
Medie 963 18 43 6 4 16 13
financiară
Săracă 211 8 41 3 2 11 34
186
Anexe 187
Figura 3.14.1: Ponderea persoanelor care cunosc despre vaccinul anti-HPV
Total 1226 40 55 5
25-35 431 44 50 5
36-45 257 45 50 5
Vârstă
46-55 232 42 54 5
56-61 306 28 67 5
Urban 597 44 51 5
Mediu
Rural 629 36 58 5
Nord 320 41 54 5
Centru 364 33 61 5
Regiune
Sud 265 36 56 8
Văduvă 99 19 75 6
Rusă 51 44 52 4
Naționalitate
Găgăuză 60 10 70 20
Medii 336 31 65 4
Studii
Bogată 52 49 47 4
Situație
Medie 963 45 51 5
financiară
Săracă 211 17 76 8
187
Anexe 188
Anexa 3.14.2: Sursele de informare despre vaccinul anti-HPV, (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)
TV/ Medic de Prieteni/ Medic Presa

% pe rând N Internet Alta
Radio familie Cunoștințe ginecolog scrisă
Total 491 52 33 21 16 14 7 1
25-35 192 46 35 23 18 17 6 1
36-45 116 48 41 15 17 11 7 2
Vârstă
46-55 96 54 29 21 19 13 7 2
56-61 86 68 22 24 9 9 12 0
Urban 261 54 25 23 15 16 10 1
Mediu
Rural 229 50 42 18 17 11 4 2
Nord 131 47 35 17 22 7 8 2
Centru 120 47 41 25 12 15 2 2
Regiune
Chișinău 143 61 21 19 12 19 14 0
Sud 96 52 37 22 20 13 3 1
Celibatară 31 54 20 33 3 29 6 3
Concubinaj 16 13 44 6 31 18 13 0
Divorțată 32 69 38 22 19 19 9 0
Văduvă 19* 74 16 27 5 10 16 0
Moldoveană/
444 52 33 20 16 12 7 1
Română
Ucrainiană 13* 47 54 15 8 15 8 0
Găgăuză 6* 34 67 50 16 34 0 0
Primare sau
7* 43 71 14 0 0 0 0
mai puțin
Studii Medii 105 57 32 19 10 11 3 0
Profesionale 205 49 34 25 18 11 5 1
Superioare 168 53 32 15 19 19 14 2
Neangajată 150 55 29 22 13 12 7 1
Pensionară 33 79 12 18 6 6 6 0
Bogată 26* 35 38 19 38 15 0 0
Situație
Medie 430 52 33 22 16 14 8 1
financiară
Săracă 35 65 32 11 3 11 9 0
188
Anexe 189
Anexa 3.14.3: Opinia despre siguranța vaccinului anti-HPV
Poate avea Poate avea

Foarte Nu
% pe rând N Sigur efecte efecte secundare
sigur știu
secundare foarte grave
Total 1226 7 18 70 3 1
25-35 431 7 18 70 3 2
36-45 257 8 22 62 6 1
Vârstă
46-55 232 7 19 70 3 1
56-61 306 5 15 76 2 2
Urban 597 6 17 71 4 2
Mediu
Rural 629 8 20 69 2 1
Nord 320 8 18 70 2 1
Centru 364 6 16 76 1 1
Regiune
Chișinău 277 6 15 70 6 2
Sud 265 7 25 61 4 2
Celibatară 107 5 17 76 2 0
Concubinaj 46 9 13 72 2 4
Divorțată 89 8 18 64 7 3
Văduvă 99 3 7 87 1 2
Moldoveană/ Română 1069 7 19 70 3 1
Rusă 51 6 12 75 8 0
Naționalitate
Găgăuză 60 7 27 63 0 3
Primare sau mai puțin 31 3 22 71 3 0
Medii 336 6 14 75 3 2
Studii
Superioare 281 10 24 61 5 1
Neangajată 375 7 16 72 3 2
Pensionară 152 2 16 78 1 2
Bogată 52 19 23 56 0 2
Situație
Medie 963 7 20 68 4 2
financiară
Săracă 211 3 11 84 1 1
189
Anexe 190
Anexa 3.14.4: Dorința de a cunoaște mai multe despre vaccinul anti-HPV
Cred că am suficiente Nu mă
% pe rând N Da
informații interesează
Total 1226 26 31 43
25-35 431 35 31 34
36-45 257 27 32 41
Vârstă
46-55 232 21 35 43
56-61 306 17 26 57
Urban 597 26 31 43
Mediu
Rural 629 26 31 43
Nord 320 34 31 35
Centru 364 29 34 37
Regiune
Chișinău 277 24 30 46
Sud 265 15 28 57
Văduvă 99 11 19 70
Rusă 51 13 37 50
Naționalitate
Găgăuză 60 5 15 80
Medii 336 29 21 50
Studii
Bogată 52 23 43 35
Situație
Medie 963 28 34 38
financiară
Săracă 211 20 13 66
190
Anexe 191
Anexa 3.14.5: Ponderea femeilor care au fiice de 10 ani care ar dori să le vaccineze
Total 123 45 33 22
25-35 54 46 33 20
36-45 54 46 30 24
Vârstă
46-55 9* 33 34 33
56-61 5* 40 60 0
Urban 54 42 35 22
Mediu
Rural 69 47 31 22
Nord 32 47 28 25
Centru 37 50 22 28
Regiune
Chișinău 28* 50 32 18
Sud 27* 31 54 15
Văduvă 1* 0 100 0
Rusă 1* 100 0 0
Naționalitate
Găgăuză 5* 0 80 20
Medii 34 56 21 24
Studii
Bogată 5* 20 20 59
Situație
Medie 109 44 35 20
financiară
Săracă 9* 67 11 22
191
Anexe 192
Anexa 3.14.6: Ponderea femeilor care au fiice de aproximativ 10 ani și care au reușit
să vaccineze fetițele, (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Am încercat și Am încercat și Nu am
% pe rând N
am reușit nu am reușit încercat
Total 123 23 1 76
25-35 54 22 0 78
36-45 54 24 2 74
Vârstă
46-55 9* 22 0 78
56-61 5* 20 0 80
Urban 54 16 2 82
Mediu
Rural 69 28 0 72
Nord 32 19 0 81
Centru 37 33 0 67
Regiune
Chișinău 28* 21 4 75
Sud 27* 15 0 85
Văduvă 1* 0 0 100
Rusă 1* 100 0 0
Naționalitate
Găgăuză 5* 0 0 100
Medii 34 35 0 65
Studii
Bogată 5* 0 0 100
Situație
Medie 109 23 1 76
financiară
Săracă 9* 33 0 67
192
Anexe 193
Anexa 3.14.7: Opinia despre disponibilitatea medicilor de familie de a discuta

despre vaccinul anti-HPV, (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)
Nu sunt sigură,
Da, cu
% pe rând N având în vedere Nu Nu știu
siguranță
cât este de ocupat
Total 123 60 11 12 17
25-35 54 65 5 15 15
36-45 54 52 17 13 18
Vârstă
46-55 9* 78 0 0 22
56-61 5* 60 20 0 20
Urban 54 57 15 11 17
Mediu
Rural 69 62 7 13 18
Nord 32 56 12 16 16
Centru 37 72 5 3 19
Regiune
Chișinău 28* 54 18 7 21
Sud 27* 53 8 27 12
Divorțată 8* 63 25 12 0
Văduvă 1* 100 0 0 0
Moldoveană/ Română 110 61 11 11 17
Rusă 1* 100 0 0 0
Naționalitate
Găgăuză 5* 59 0 41 0
Medii 34 59 6 12 23
Studii
Bogată 5* 81 19 0 0
Situație
Medie 109 59 11 13 17
financiară
Săracă 9* 56 0 11 33
193
Anexe 194
Figura 3.14.8: Intenția de a urmări sfatul medicului privind vaccinarea fiicei cu vaccinul anti-HPV,
Aș mai avea nevoie de Nu, nu aș

Da, cu Nu sunt
% pe rând N încă o opinie de la un accepta
siguranță sigură
alt medic recomandarea
Total 123 47 25 7 21
25-35 54 46 28 7 19
36-45 54 50 22 7 21
Vârstă
46-55 9* 33 33 11 22
56-61 5* 60 0 0 40
Urban 54 42 24 9 24
Mediu
Rural 69 51 25 6 18
Nord 32 60 34 0 6
Centru 37 53 25 8 14
Regiune
Chișinău 28* 50 21 4 25
Sud 27* 23 16 19 43
Divorțată 8* 38 25 12 25
Văduvă 1* 100 0 0 0
Moldoveană/
110 50 27 6 16
Română
Găgăuză 5* 0 20 20 61
Primare sau
3* 32 0 33 35
mai puțin
Bogată 5* 20 60 20 0
Situație
Medie 109 47 23 7 22
financiară
Săracă 9* 67 22 0 11
194
Anexe 195
Anexa: Chestionar în rândul populației feminine

CHESTIONAR STRUCTURAT FEMEI
Ne interesează opiniile Dvs. privind sănătatea și experienţele pe care le-aţi avut atunci când aţi apelat la serviciile
medicale, precum şi informaţiile pe care le aveţi în acest domeniu. Vă voi citi mai multe întrebări, rugăndu-vă să
daţi răspunsul care descrie cel mai bine experienţa dumneavoastră legat de aceste situaţii. Toate informaţiile pe
care ni le veţi oferi sunt strict confidenţiale.
1. Vârstă: ______________ ani

Secţiunea 1
2. În ansamblu, cum aţi descrie starea Dvs. de sănătate actuală. Aţi spune că este:
1. Foarte rea
2. Rea
3. Nici bună nici rea
4. Bună
5. Foarte bună
3. Aveți o boală cronică diagnosticată de un medic? (un răspuns posibil)

NU DA
Dacă da, care este aceasta? (care sunt acestea?)_______________________________
4. Aveți o dizabilitate fizică sau mintală?(un răspuns posibil)

NU DA
Dacă da, care este aceasta?_______________________________________________
5. Aveți poliță de asigurare medicală obligatorie (activă)?(un răspuns posibil)

1. Da
2. Nu
3. Nu știu
6. Sunteti înscrisă / înregistrată pe lista unui medic de familie?(un răspuns posibil)

1. Da
2. Nu – TRECEȚI LA Q10
3. Nu știu – TRECEȚI LA Q10
7. Cum v-aţi ales / v-ați înregistrat în lista unui medic de familie? (un răspuns posibil)
1. La recomandarea unui prieten/unei rude
2. La întâmplare
3. Este medicul care deservește sectorul unde locuiesc
4. Alta, specificați _______________
5. Nu ştiu/nu îmi amintesc
8. Cât de mulțumită sunteți de serviciile oferite de medicul Dvs. de familie? (un răspuns posibil)
1. Foarte mulțumită
2. Mulțumită
3. Mediu
4. Nemulțumită
5. Total nemulțumită
195
Anexe 196
9. Medicul dvs. de familie este bărbat sau femeie? (un răspuns posibil)
1. Bărbat
2. Femeie
3. (nu citiți) Nu știu/ Nu răspund
10. Aveţi vreo preferinţă în ceea ce priveşte sexul (genul) medicului dumneavoastră de familie? (un răspuns
posibil)
1. Prefer un bărbat
2. Prefer o femeie
3. Nu contează
11. Când v-aţi făcut ultima dată un control medical de verificare a stării de sănătate? (un răspuns posibil)
1. în ultimul an
2. acum 1-2 ani
3. acum 2-5 ani
4. mai mult de 5 ani
12. La cine apelaţi, de obicei, atunci când aveţi o problemă de sănătate? (un răspuns posibil)
ARĂTAȚI CARD Q12
1. La medicul de familie
2. La medicul specialist din centrul de sănătate/centrul medicilor de familie raional/municipal
3. La medicul specialist din cadrul unui spital public
4. La un medic specialist din cadrul unei institutii medicale private
5. La medicul naturist/ homeopat
6. La prieteni / cunoscuți medici
7. La rude / prieteni fără calificare medicală
8. Caut pe Internet
9. Nu mă adresez nimănui şi mă tratez (lecui) singură
10. Ignor problema (aștept să treacă de la sine)
11. La altcineva, vă rugăm să precizaţi_________________________
13. Care este motivul principal pentru care apelaţi la aceste servicii / specialiști când aveţi o problemă de sănătate?
(un răspuns posibil)
ARĂTAȚI CARD Q13
1. Am încredere că voi primi asistența (ajutorul) necesar
2. Sunt multumită de cum s-au purtat cu mine anterior
3. Este locul/ specialiștii unde pot ajunge cel mai uşor pentru a beneficia de servicii medicale
4. Alte locuri sunt prea aglomerate/ ar trebui să stau la coadă
5. Este locul unde sunt înregistrată la medicul de familie pentru a mi se acorda asistență medicală în cadrul
asigurărilor obligatorii de asistență medicală
6. Am relaţii/cunoştinţe acolo
7. Altele, vă rugăm să precizaţi_________________________
14. Cui vă adresaţi pentru examinare / verificare ginecologică? (un răspuns posibil)
1. Medicului de familie
2. Ginecologului din centrul de sănătate/centrul medicilor de familie raional/municipal
3. Ginecologului din cadrul unui spital public
4. Ginecologului din cadrul unei instituții medicale private
5. Altcuiva, vă rugăm să precizaţi_________________________
15. Cât de frecvent vă faceţi examen ginecologic?(un răspuns posibil)

1. Mai des de o dată pe an
2. O dată pe an
3. O dată la 2-5 ani
4. Mai rar de o dată la 5 ani
196
Anexe 197
16. Aţi avut o operaţie de extirpare a uterului?(un răspuns posibil)

1. Da
2. Nu
Secţiunea 2
Vă rog să fiţi atentă la următoarele întrebări şi variante de răspuns şi să o alegeţi pe cea pe care o consideraţi
corectă. Alegeţi o singură variantă de răspuns.
17. Aţi auzit vreodată de testul numit Papanicolau, sau testul citologic, sau test la cancer/frotiu la cancer/ testul de
screening cervical?(un răspuns posibil)
1. Da
2. Nu – TRECEȚI LA SECȚIUNEA 3
3. Nu ştiu – TRECEȚI LA SECȚIUNEA 3
18. Care dintre următoarele afirmaţii descrie scopul testului Papanicolau? (un răspuns posibil)
 de a detecta/depista infecţiile vaginale
 de a detecta/depista modificări ale celulelor colului uterin
 de a preveni cancerul de col uterin
 nu ştiu
 altele, vă rugăm să precizaţi_______________________________
19. Ce presupune testul Papanicolau? (răspuns liber) (un răspuns posibil)

OPERATOR: NU CITIȚI VARIANTELE DE RĂSPUNS
 (nu citiți) examinarea vizuală a colului uterin al femeii
 (nu citiți) tăierea unei mici părţi a colului uterin
 (nu citiți) recoltarea unor celule din colul uterin
 (nu citiți) analiza / frotiu pentru depistarea infecțiilor vaginale
 (nu citiți) nu ştiu
 (nu citiți) altele, vă rugăm să precizaţi_______________________________
20. Cine ar trebui să îşi facă testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

 toate fetele/femeile cu vârstă cuprinsă între 15 și 24 de ani
 toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani
 numai femeile cu vârsta peste 65 de ani
 toate femeile indiferent de vârstă
 nu ştiu
21. Cât de des ar trebui să îşi facă o femeie testul Papanicolau?(un răspuns posibil)
 o dată în viaţă
 odată la 3 ani
 o dată la 1 an
 nu ştiu
22. Cunoașteți despre faptul că testul Papanicolau este gratuit chiar dacă nu aveți poliță de asigurare medicală
obligatorie (activă)?(un răspuns posibil)
1. Cunosc
2. Nu cunosc
3. (nu citiți) Nu știu / Nu răspund
197
Anexe 198
23. Unde se face gratuit testul Papanicolau chiar dacă nu aveți poliță de asigurare medicală obligatorie? (răspuns
multiplu)
1. La cabinetul medicului de familie
2. La cabinetul ginecologului din centrul de sănătate/centrul medicilor de familie raional/municipal
3. În cabinetul specializat pentru prelevarea (colectarea) frotiului citologic și controlului profilactic din cadrul
centrelor de sănătate
4. La cabinetul ginecologului din cadrul Spitalului Public
5. Altundeva, vă rugăm să precizaţi_____________________
6. Nu ştiu
24. Care sunt şansele de prevenire a cancerului de col uterin prin intermediul testului Papanicolau? (un răspuns
posibil)
 nu poate fi prevenit
 poate fi prevenit în puține cazuri
 poate fi prevenit în jumătate din cazuri
 poate fi prevenit în majoritatea cazurilor
 Poate fi prevenit în toate cazurile
 nu ştiu / nu răspund
Secţiunea 3
25. Vi s-a făcut vreodată un testPapanicolau/ testul citologic/ test la cancer/frotiu la cancer/testul de screening
cervical? (un răspuns posibil)
1. Da
2. Nu
ARĂTAȚI CARD 25
Operatorul citeşte: testul Papanicolau, constă în recoltarea unui mic număr de celule din colul uterin. Testul este
realizat cu ajutorul unei periuțe pentru recoltare cervicală, în cadrul unui examen ginecologic. Proba este trimisă
la laborator şi examinată la microscop pentru a vedea dacă există modificări la nivelul celulelor colului uterin. În
funcţie de gradul modificărilor observate, se identifică diverse stadii ale schimbărilor de la nivelul colului uterin,
majoritatea dintre acestea putând fi tratate şi vindecate prevenind astfel dezvoltarea cancerului de col uterin.
Pe baza acestei descrieri, care este răspunsul dumneavoastră la următoarele întrebări?
26. V-aţi făcut vreodată testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. Da
2. Nu
27. Testul Papanicolaua fost recomandat de către medicul de familie? (un răspuns posibil)
1. Da
2. Nu
3. Nu îmi amintesc
Dacă consideraţi că nu vi s-a făcut niciodată testul Papanicolau atunci vom trece la alte întrebări (TRECEŢI LA
ÎNTREBAREA 48).
198
Anexe 199
28. Unde vă adresați pentru a vă face testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. Medicului de familie / asistentului medicului de familie
2. Ginecologului din centrul de sănătate/ centrul medicilor de familie raional/municipal
3. Ginecologului din cadrul Spitalului Public
4. Ginecologului din cadrul unei institutii medicale private
5. Altcuiva, vă rugăm să precizaţi_____________________
6. Nu ştiu
29. Cât de des vă faceţi testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. O dată pe an
2. O dată la doi ani
3. O dată la trei ani
4. La fiecare 4-5 ani
5. Mai rar decît o dată la 5 ani
6. Nu ştiu
30. Când vi s-a făcut ultimul test Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. Cu 6 luni în urmă
2. Cu 1 an în urmă
3. Cu 2 ani în urmă
4. Cu 3 ani în urmă
5. 4-5 ani în urmă
6. Peste 5 ani în urmă
31. Atunci când v-aţi făcut ultima dată testul Papanicolau din ce motiv v-aţi adresat medicului? (un răspuns posibil)
1. Eram însărcinată
2. Aveam unele probleme ginecologice
3. Pentru un examen ginecologic de rutină
4. Când am apelat la servicii de planificare familială (pentru alegerea unei metode de contraceptie)
5. Special pentru a cere / face un test Papanicolau
6. Altele, vă rugăm să precizaţi ______________________
32. Cui a aparţinut iniţiativa efectuării ultimului test Papanicolau?(un răspuns posibil)
1. Eu l-am cerut
2. Mi-a fost sugerat de către asistenta medicală a medicului de familie
3. Mi-a fost sugerat de către medicul de familie
4. Mi-a fost sugerat de ginecolog
5. Nu știu/nu îmi amintesc
6. Altcuiva, vă rugăm să specificați:_____________________
33. Cum ați obținut ultima oară testul Papanicolau?(un răspuns posibil)
1. Nu am achitat (gratuit)
2. Am achitat /plătit
3. Nu îmi amintesc
34. Vi s-a comunicat rezultatul ultimului test Papanicolau? (un răspuns posibil)
1. Da
2. Nu, pentru că medicul mi-a spus că nu mă va contacta dacă rezultatul este normal
3. Nu, şi am presupus că nu am fost contactată pentru că testul este normal
199
Anexe 200
Dacă răspunsul este “Nu” sau “Nu ştiu”, treceţi la întrebarea 37.
35. Dacă da – Cum v-a fost comunicat (informat) rezultatul testului Papanicolau? (un răspuns posibil)
1. Am fost contactată de către medicul de familie / asistenta medicului de familie
2. Am fost contactată de către ginecolog
3. M-am dus personal să întreb despre rezultatul testului
4. Altă modalitate, vă rugăm să precizaţi ____________________________
36. Aţi discutat cu medicul rezultatul testului Papanicolau efectuat? (un răspuns posibil)
1. Da
2. Nu
37. Cât de mulțumită ați fost de serviciile medicale, când ați făcut testul Papanicolau?(un răspuns posibil)
1. Foarte mulțumită
2. Mulțumită
3. Nici mulțumită, nici nemulțumită
4. Nemulțumită
5. Foarte nemulțumită
38. Aţi avut vreodată un rezultat anormal (rău) la testul Papanicolau?(un răspuns posibil)
1. Da
2. Nu
Dacă “Nu” sau “Nu ştiu” – treceţi la întrebarea 45.
39. Dacă “da” - aţi repetat testul Papanicolau? (un răspuns posibil)
1. Da
3. Nu ştiu/nu îmi amintesc – TRECEȚI LA Q41
40. Unde aţi repetat testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. La același medic de familie
2. La un medic ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/ Centru al Medicilor de Familie de la nivel
raional/municipal
3. În cabinetul specializat pentru prelevarea (colectarea) frotiului citologic și controlului profilactic din cadrul
centrelor de sănătate
4. La un medic ginecolog în cadrul unui spital public
5. La un medic ginecolog în cadrul unei instituții medicale private
6. În cadrul Centrului Republican de Diagnosticare Medicală
7. În cadrul Institutului Oncologic
8. Altă modalitate, vă rugăm să precizaţi ____________________________
41. În cazul în care rezultatul la testul Papanicolau a fost anormal ați fost trimisă să efectuați colposcopia
(examinare imagistică pentru a identifica eventuală patologie cervicală)?(un răspuns posibil)
1. Altă modalitate, vă rugăm
2. Da
4. Nu știu/nu îmi amintesc – TRECEȚI LA Q44
200
Anexe 201
42. Unde ați fost trimisă de către medic să efectuați colposcopia?(un răspuns posibil)
1. La un medic ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/ Centru al Medicilor de familie de la nivel
raional/municipal
2. La un medic ginecolog în spital public
3. La un medic ginecolog în cadrul unei instituții medicale private
4. La Institutul Oncologic
6. Altundeva, vă rugăm să specificați : ______________________
43. Ați efectuat colposcopia, atunci cînd ați fost trimisă/referită de către medicul de familie?(un răspuns posibil)
1. Da – TRECEȚI LA Q45
2. Nu
44. În cazul în care nu ați efectuat colposcopia, vă rugăm să precizați motivul (se pot alege mai multe răspunsuri)
1. Am plecat din țară
2. Din lipsă de timp
3. Nu am poliță de asigurare medicală obligatorie (activă)
4. De teama depistării unor celule atipice/anormale sau chiar a cancerului
5. Distanța mare de parcurs până la locul unde se face investigația medicală (colposcopia)
6. Din cauza costurilor financiare legate de transport pînă la locul unde se face investigația medicală
(colposcopia)
7. Altă cauză, vă rugăm să specificați__________________________
45. Persoana care a efectuat ultima dată testul Papanicolau a fost bărbat sau femeie? (un răspuns posibil)
1. Bărbat
2. Femeie
46. Gândiţi-vă la ultimul test Papanicolau/screening cervical pe care l-aţi făcut și spuneți cât de satisfăcută sau
nesatisfăcută sunteți de următoarele aspecte. Vă rog să răspundeți pe o scală de la 1 la 5 unde 1 – foarte
nemulțumită, iar 5 – foarte mulțumită. (un răspuns posibil per rând)
ARĂTAȚI CARD Q46

ROTIȚI ITEMII
(nu
3 – nici (nu
1 – foarte 2– 4– 5 – foarte citiți)
mulțumită, nici citiți)
nemulțumită nemulțumită mulțumită mulțumită Nu se
nemulțumită Nș/ Nr
aplică
1. Cât de ușor puteți accesa serviciile
1 2 3 4 5 99 97
de screening (în ansamblu )
2.Distanța de la domiciliu meu până
la locul unde se oferă serviciul de 1 2 3 4 5 99 97
screening cervical
3.Costul pentru deplasarea mea
până la locul unde se oferă serviciul 1 2 3 4 5 99 97
de screening cervical
4.Timpul de așteptare până am fost
programată pentru testul 1 2 3 4 5 99 97
Papanicolau
ITEM 5 – DOAR PENTRU
RESPONDENȚII
PENTRU CARE PERSOANA CARE
A EFECTUAT SCREENINGUL A
1 2 3 4 5 99 97
FOST BĂRBAT Q45=1
5. Aspectul că persoana care a
efectuat screeningulcervical a fost
bărbat
201
Anexe 202
ITEM 6 – DOAR PENTRU
RESPONDENȚII
PENTRU CARE PERSOANA CARE
A EFECTUAT SCREENINGUL A
1 2 3 4 5 99 97
FOST FEMEIE Q45=2
6. Aspectul că persoana care a
cervical a fost femeie
7. Atitudinea familiei față de decizia
de a
1 2 3 4 5 99 97
merge la medic pentru screening
cervical
47. Gândiţi-vă la ultimul test Papanicolau pe care l-aţi făcut şi spuneți cât de satisfăcută sunteți de următoarele
aspecte. Vă rog să răspundeți pe o scală de la 1 la 5, unde 1 – foarte nemulțumită, iar 5 – foarte mulțumită.(un
răspuns posibil per rând)
ARĂTAȚI CARD Q47

ROTIȚI ITEMII
(nu
3 – Nici (nu
1 – foarte 2– 4– 5 - foarte citiți)
mulțumită, nici citiți)
nemulțumită nemulțumită mulțumită mulțumită Nu se
nemuțumită Nș/ Nr
aplică
1.Timpul petrecut în sala de
1 2 3 4 5 99 97
așteptare
2.Modul în care a decurs
1 2 3 4 5 99 97
examinarea medicală
3.Modul în care mi s-a explicat
1 2 3 4 5 99 97
procedura
4.Modul în care mi s-a răspuns
1 2 3 4 5 99 97
la întrebări
5. Atenția și respectul primit
1 2 3 4 5 99 97
din partea personalului medical
6. Modul în care mi s-a explicat
1 2 3 4 5 99 97
rezultatul testului Papanicolau
7.Calitatea serviciului medical
de screening cervical (în 1 2 3 4 5 99 97
ansamblu)
PENTRU TOATE FEMEILE:
48. Dacă vi s-ar oferi posibilitatea efectuării testului Papanicolau ca metodă de prevenire a cancerului de col uterin,
aţi accepta oferta? (un răspuns posibil)
Cu siguranţă Nu Probabil Nu Indecisă Probabil Da Cu siguranţă Da

1 2 3 4 5
49. Cine credeţi că ar trebui să efectueze testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. Medicul de familie
2. Asistenta medicală a medicului de familie
3. Medicul ginecolog
4. Altcineva, vă rugăm să precizaţi _______
5. Nu ştiu
202
Anexe 203
50. S-a întâmplat vreodată să solicitaţi testul Papanicolau şi să nu vi se facă?(un răspuns posibil)
1. Da
3. Nu ştiu/nu îmi amintesc – TRECEȚI LA Q52
51. Dacă “Da” care a fost motivul pentru care nu vi s-a făcut testul Papanicolau? (un răspuns posibil)
1. Lipsa echipamentului ginecologic / consumabilelor necesare
2. Lipsa medicului de familie/asistentului medicului de familie în localitatea unde locuiesc
3. Medicul de familie / asistenta medicului de familie a refuzat să facă testul Papanicolau
4. Alte motive, vă rugăm să precizaţi ______________________
52. Ați auzit de existența serviciului medical de screening cervical - serviciu care efectuează gratuit testul
Papanicolaututuror femeilor din Moldova, cu vârstă cuprinsă între 25 și 61 de ani?(un răspuns posibil)
1. Da
53. Unde trebui să vă adresați pentru a obține gratuit testul Papanicolau? (un răspuns posibil)
1. Medicului de familie
2. Medicului ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/ Centru al Medicilor de familie de la nivel
raional/municipal
3. Medicului ginecolog în cadrul unui spital public
4. La Institutul Oncologic
5. Altundeva, vă rugăm să specificați: ____________________________________
54. În ce context aţi auzit despre serviciul gratuit de screening cervical (testul Papanicolau)? (răspuns multiplu)
1. Nu am auzit de acest test până azi
2. De la un membru al familiei
3. De la o prietenă/un prieten
4. De la medicul de familie/asistentă medicală
5. De la ginecolog
6. De la medicul oncolog
7. La radio, TV, ziar, revistă
8. Nu îmi aduc aminte
9. Alte surse, vă rugăm să precizaţi_________________________
55. Care metodă preferați pentru a fi utilizată de către medicul de familie pentru invitarea Dvs la screening
cervical (pentru realizarea testului Papanicolau)?(un răspuns posibil)
1. Primirea prin poștă a unei scrisori de invitație
2. Apel telefonic
3. Mesaj de tip SMS
4. Invitație prin email (poștă electronică)
5. Invitație verbală în cadrul vizitei la medicul de familie
6. Invitație ocazională (întâmplătoare, neplanificată)
56. Ați dori să aflați mai multe despre testul Papanicolau?(un răspuns posibil)
1. Da
203
Anexe 204
57. Dacă Da, care sunt sursele de informare pe care le considerați de încredere pentru informarea despre testul
Papanicolau? Alegeți numărul potrivit opiniei Dvs pentru fiecare sursă, în care 1 înseamnă Totală neîncredere iar 5-
Totală încredere (un răspuns posibil per rând)
ARĂTAȚI CARD Q57
ROTIȚI ITEMII
5– (nu
3 – Nici
1 –totală 2– 4– totală citiți)
îcredere, nici
neîncredere neîncredere încredere încred Nș/
neîncredere
ere Nr
1. TV 1 2 3 4 5
2. Radio 1 2 3 4 5
3. Presa scrisă (ziare/reviste) 1 2 3 4 5
4. Presa online 1 2 3 4 5
5. Medicul de familie 1 2 3 4 5
6. Medicul ginecolog 1 2 3 4 5
7. Medicul oncolog 1 2 3 4 5
8. Familie/Prieteni/Cunoștințe 1 2 3 4 5
9. Vedete publice 1 2 3 4 5
10.Preot 1 2 3 4 5
11. Internet 1 2 3 4 5
12. Discuții publice / evenimente 1 2 3 4 5
cu prezentarea informației de către personalul medical
58. Care din următoarele denumiri vă este mai cunoscută: (răspuns multiplu)
1. Testul Papanicolau
2. Testul citologic
3. Screening cervical
4. Alta, specificați ___________
5. Niciuna
59. Care din următoarele denumiri ar trebui utilizată pentru a fi pe înțelesul publicului?(un răspuns posibil)
1. Testul Papanicolau
2. Testul citologic
3. Screening cervical
4. Alta specificați ____________
5. (nu citiți) Niciuna
204
Anexe 205
60. Pentru femeile care au făcut testul: Care sunt câteva dintre problemele cu care sunteți sigură / așteptați că o
să vă confruntaţi atunci când ar trebui să faceți din nou testul Papanicolau?
Pentru femeile care nu au făcut testul: Care sunt câteva dintre problemele cu care credeţi că v-aţi confrunta dacă
aţi decide să vă faceţi testul Papanicolau?
Va rugăm să răspundeţi la fiecare dintre afirmaţiile de mai jos, unde 1 înseamnă „Nu reprezintă deloc o problemă”,
iar 5 - „Este o problemă foarte mare” (un răspuns posibil per rând)
ARĂTAȚI CARD Q60

ROTIȚI ITEMII
1–
deloc 2 - nu e 4–
5 – este
nu e / / nu ar 3- este/
/ar fi o
nu ar fi fi o Nici, ar fi o
problemă
o proble nici probl mare
proble mă emă
mă
1. Lipsă de timp 1 2 3 4 5
2. Sunt prea obosită ca să mă 1 2 3 4 5
mai gândesc la teste preventive
3. Examenul ginecologic este neplăcut 1 2 3 4 5
4. Comunicarea cu medicii e dificilă 1 2 3 4 5
5. Nu îmi place cum se poartă personalul medical 1 2 3 4 5
6. Mă deranjează sexul medicului 1 2 3 4 5
7. Frica de a fi depistată prezența celulelor
atipice sau a cancerului 1 2 3 4 5
8. Medicul meu de familie nu îmi sugerează
niciodată testul Papanicolau. 1 2 3 4 5
9. Perioada de aşteptare la medic
/coada e prea lungă 1 2 3 4 5
10. Nu ştiu unde trebuie să merg pentru a face
testul Papanicolau 1 2 3 4 5
11. Distanţa până la medicul de familie e prea mare 1 2 3 4 5
12. Nu cred că testul Papanicolau este necesar 1 2 3 4 5
13. Medicii ar putea spune că mă plâng/
mă adresez fără motiv 1 2 3 4 5
14. Testul Papanicolau este dureros 1 2 3 4 5
15. Alte motive _______________________________
205
Anexe 206
Secţiunea 4
61. Vă rog să ascultați afirmaţiile de mai jos și să indicaţi în ce măsură considerați că ele sunt adevărate/
neadevărate pentru Dvs.; variantele de răspuns sunt pe o scală de la 1 la 5, în care: Acord total (5); acord (4);
nesigură/nici acord, nici dezacord (3); dezacord (2); dezacord total (1). (un răspuns posibil per rând)
ARĂTAȚI CARD Q61

ROTIȚI ITEMII
3 – Nici
1–
2– acord , 5–
dezac 4–
dezac nici acord
ord acord
ord dezaco total
total
rd
[1] Şansele mele de a face cancer de col uterin sunt 1 2 3 4 5

reduse
[2] Îmi e foarte frică să fac testul Papanicolau
pentru a nu afla că mi-au fost depistate
celule anormale sau chiar cancer cervical 1 2 3 4 5
[3]Ţinând cont de istoricul familiei
mele este puţin probabil să fac cancer de col
uterin 1 2 3 4 5
[4]Am mult de câştigat făcând testul Papanicolau

în mod regulat 1 2 3 4 5
[5]Dacă aș face testul Papanicolau în mod regulat,

m-aș simţi liniştită în legătură cu prevenirea cancerului
de col uterin 1 2 3 4 5
Secţiunea 5
Vă rog să ascultaţi următoarele afirmaţii şi să îmi spuneţi ce părere aveţi în legătură cu ele.
62. Dacă vi se oferă posibilitatea, intenţionaţi să vă faceţi testul Papanicolau în următoarele 3 luni? (un răspuns
posibil)
Cu siguranţă nu Probabil nu Indecisă Probabil da Cu siguranţă da
1 2 3 4 5
63. Cât de dificil v-ar fi să vă prezentaţi pentru realizarea testului Papanicolau în următoarele 3 luni, dacă vi s-ar
oferi posibilitatea? (un răspuns posibil)
Deloc dificil Nu foarte dificil Destul de dificil Dificil Foarte dificil
1 2 3 4 5
206
Anexe 207
64. Majoritatea femeilor importante pentru mine (de ex: mama, fiica, sora, prietena) îşi fac testul Papanicolau. (un
răspuns posibil)
Cu siguranță nu Nu Nu știu Da Cu siguranță da

1 2 3 4 5
65. Majoritatea persoanelor importante pentru mine consideră că ar trebui să îmi fac testul Papanicolau. (un
răspuns posibil)

1 2 3 4 5
66. Soțul/partenerul meu consideră că ar trebui să îmi fac testul testul Papanicolau (un răspuns posibil)

1 2 3 4 5
67. A apelala medic în vederea realizării testului Papanicolau în următoarele 3 luni (pentru femeile care nu au făcut
testul deloc, sau l-au făcut cu mai mult de 3 ani în urmă) îmi pare un lucru: (vă rugăm să răspundeţi la fiecare
componentă):(un răspuns posibil)
(1) extrem de important între/neutru neimportant total neimportant important
(2) extrem de înțelept între/neutru inutil extreme de inutil înţelept
Secţiunea 6
68. Ați auzit de vaccinul anti-HPV (împotriva virusului papiloma uman, virusul care poate produce leziuni pe colul
uterin, inclusiv cancer de col uterin dacă nu se intervine la timp)? (un răspuns posibil)
1. Da
69. Dacă Da, de unde ați obținut informații despre acest vaccin? (răspuns multiplu)
1. TV/ Radio
2. Presa scrisă (ziare/reviste)
3. Medic de familie
4. Medic ginecolog
5. Prieteni/Cunoștințe
6. Internet
7. Alta, specificați ____________________
207
Anexe 208
70. Cât de sigur considerați că este vaccinul anti-HPV în prevenirea cancerului de col uterin? (un răspuns posibil)
1. Foarte sigur
2. Sigur
3. Nu știu
4. Poate avea efecte secundare (dacă da, care sunt acestea)? __________________
5. Poate avea efecte secundare foarte grave (dacă da, care sunt acestea)? ________
71. Ați dori să primiți mai multe informații despre vaccinul anti-HPV? (un răspuns posibil)
1. Da (dacă DA care sunt sursele de încredere de unde doriți să obțineți informații:
_________________________________________________
2. Cred că am suficiente informații
3. Nu mă interesează
72. Aveți fiică / fiice în jurul vârstei de 10 ani?(un răspuns posibil)

Da
Nu – TRECERE LA SECȚIUNEA 7
73. În cazul în care aveți fiică/fiice în jurul vârstei de 10 ani ați dori ca ea/ ele să fie vaccinate anti-HPV?(un răspuns
posibil)
1. Da
2. Nu
3. Nu știu
74. În ultimele 12 luni, ați încercat să vă vaccinați fiica/fiicele cu vaccinul anti-HPV și nu ați reușit?(un răspuns
posibil)
1. Am încercat și am reușit
2. Am încercat și nu am reușit (dacă Da, care au fost cauzele pentru care nu ați putut să le vaccinați): ________
75. Considerați că medicul de familie este deschis să stea de vorbă cu Dvs despre vaccinarea anti-HPV a fiicei/
ficelor Dvs și să vă răspundă la toate întrebările și preocupările pe care le aveți despre acest vaccin? (un răspuns
posibil)
1. Da, cu siguranță
2. Nu sunt sigură, având în vedere cât este de ocupat
3. Nu
4. Nu știu
76. Dacă medicul de familie ar recomanda vaccinul anti-HPV pentru fiica/fiicele Dvs. i-ați urma recomandările?(un
răspuns posibil)
1. Da, cu siguranță
2. Nu sunt sigură
3. Aș mai avea nevoie de încă o opinie de la un alt medic
4. Nu, nu aș accepta recomandarea
208
Anexe 209
Secţiunea 7
77. Voi citi unele afirmaţii şi vă rog să-mi spuneți dacă sunteți de acord sau nu cu fiecare afirmație. Vă rog să
răspundeți pe o scală de la 1 la 5, unde 5 – acord total, iar 1 - dezacord total. (un răspuns posibil per rând)
ARĂTAȚI CARD Q77

ROTIȚI ITEMII
3 – Nici
5–
1– 2– acord, 4–
acor
dezacord dezac nici acor
d
total ord dezaco d total
rd
1. Dacă mă îmbolnăvesc, am forţa de a mă 1 2 3 4 5

pune din nou pe picioare.
2. De multe ori simt că indiferent ce fac, 1 2 3 4 5
dacă e să măîmbolnăvesc, tot mă voi
îmbolnăvi.
3.Dacă merg regulat la un medic bun, 1 2 3 4 5
este puţin probabil să am probleme
de sănătate
4.Starea mea de sănătate depinde mult 1 2 3 4 5
și de cât de bine am grijă de mine.
5. Dacă sunt sănătoasă, acest lucru se datorează 1 2 3 4 5
doar norocului.
6.Medicii mă menţin sănătoasă. 1 2 3 4 5
7.Pot să îmi menţin sănătatea în destul de mare
măsură având grijă de mine 1 2 3 4 5
8.A mă îmbolnăvi nu este un lucru legat de
soartă 1 2 3 4 5
9.Respectarea cu stricteţe a recomandărilor
medicului reprezintă cea mai bună modalitate 1 2 3 4 5
de a-mi menţine sănătatea.
Secţiunea 8
DATE DEMOGRAFICE:
78. Statut marital:(un răspuns posibil)
1. Celibatară/Necăsătorită
2. Concubinaj
3. Căsătorită
4. Divorţată/ Separată
5. Văduvă
79. Câţi copii aveţi?(un răspuns posibil)

1. Niciunul
2. Unul
3. Doi
4. Trei
5. Mai mult de trei. Câţi?..................
209
Anexe 210
80. Care este naţionalitatea Dvs.? (un răspuns posibil)

1. Moldoveană/ Română
2. Rusă
3. Ucrainiană
4. Găgăuză
5. Bulgară
6. Romă
7. Alta, care......................?
81. De obicei în ce limbă dvs. vorbiți cel mai mult în familie? (un răspuns posibil )
NU CITIȚI RĂSPUNSURILE
Română / moldovenească 1
Rusă 2
Ucraineană 3
Bulgară 4
Găgăuză 5
Romani 6
Alta, specificați _____________ 7
Câteva limbi în măsură egală, indicați ___________ 8
(nu citiți) Nu știu 98
(nu citiți) Refuz 99
82. Care este apartenenţa Dvs. religioasă: (un răspuns posibil)

1. Ortodoxă
2. Romano Catolică
3. Greco Catolică
4. Protestantă, care ……………….?
5. Neo-Protestantă, care ………….?
6. Alta, va rugăm să specificați __________________
7. Ateu / niciuna
83. Care este nivelul dumneavoastră de şcolarizare:(un răspuns posibil)

1. Nici o Pregătire Şcolară
2. Şcoală primară
3. Gimnaziu
4. Liceu
5. Şcoală Profesională
6. Colegiu
7. Studii universitare (licenţă, masterat)
8. Studii postuniversitare (doctorat)
9. (nu citiți ) Nu știu/nu răspund
84. Cum aţi descrie situaţia financiară a familiei dumneavoastră? (un răspuns posibil)
1. Foarte bogată
2. Bogată
3. Medie
4. Săracă
5. Foarte săracă.
210
Anexe 211
85. Care dintre următoarele afirmații se potrivesc gospodăriei dvs? (un răspuns posibil)
ARĂTAȚI CARD 85
Banii nu ne ajung nici pentru produse alimentare 1
Bani ne ajung numai pentru produse alimentare, însă nu și pentru achitarea facturilor 2
Putem cumpăra produse alimentare și achitarea facturilor, dar nu putem cumpăra 3
îmbrăcăminte
Putem cumpăra îmbrăcăminte, însă nu ne-am putea permite tehnică de uz casnic mare 4
Putem cumpăra tehnică de uz casnic (frigider/ mașină de spălat), însă nu o mașină 5
Putem cumpăra o mașină, casă de vară, călătorii peste hotare 6
(nu citiți) Nu știu 8
(nu citiți) Refuz 9
86. Indicați ocupația Dvs.? (un răspuns posibil)

Studentă 1
Elevă 2
Angajată (salariat) 4
Angajată pe cont proprie (ex: agricultură etc.) 5
Pensionară 6
Neangajată (persoană inactivă, nu caut activ un loc de muncă) 7
Șomer (înregistrat la agenția ocupării forței de muncă, caut un loc de muncă) 8
Alta, specificați____________________________________ 9
(nu citiți) nu știu / nu răspund 99
87. Regiunea
Nord 1
Centru 2
Chișinău 3
Sud 4
VĂ MULŢUMIM PENTRU PARTICIPARE!
211

Studiul Pentru Evaluarea Cunoștințelor, Atitudinilor Și Practicilor În Domeniul Prevenirii Cancerului de Col Uterin În R.Moldova PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul Pentru Evaluarea Cunoștințelor, Atitudinilor Și Practicilor În Domeniul Prevenirii Cancerului de Col Uterin În R.Moldova PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul KA

STUDIUL PENTRU EVALUAREA

Implementator: S.C. MAGENTA CONSULTING S.R.L.

Autori: Andrei Ciobanu, Rodica Gramma, Alexandrina Buruian, Adriana Băban

AMP – Asistența Medicală Primară

Accesul la serviciile medicale

Satisfacția privind serviciile medicale

Cunoștințe despre prevenirea cancerului de col uterin

Practica screeningului cervical în rândul populației feminine de 25-61 ani

Satisfacția privind serviciile medicale și accesibilitatea acestora

Necesitatea de informare privind testul Papanicolau

Opinia despre vaccinarea anti-HPV

Recomandări pentru schimbarea de atitudini și comportament a populației țintă

Recomandări pentru îmbunătățirea organizării, accesului și calității serviciilor de prevenire a

Succesul intervențiilor implementate încurajează cooperarea în continuare pentru a sprijini eforturile

Înțelegerea atitudinii și comportamentului populației și a factorilor care influențează decizia de a se adresa

CAPITOLUL I: CANCERUL DE COL UTERIN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Mamar 2 088 849

la 100 000 abs.

Rata depistării precoce și tardive (stadiul bolii în diagnosticarea primară)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

stadiu 1 stadiu 2 stadiile 3-4

2.2 Prevalența screeningului cervical/rata de acoperire a femeilor cu vârsta eligibilă

ANI Număr persoane

Proporția din Număr Numărul femeilor cu vârsta Acoperire

Totodată, literatura de specialitate și evidențele internaționale aduc și dovezi precum că încercările de a

24 Date oferite de Compania Națională de Asigurări în Medicină

1.3 Cadrul național și instituțional pentru screeningul cervical

Servicii/Cadru legal și normativ

uterin în Republica Moldova. Chișinău, 2014. Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-

gratuite ulterioare de ambulatoriu, medicul de familie din instituția medico-sanitară ce prestează

Limitele de încărcare în citologie / • Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142.

Serviciile de colposcopie • Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142.

Instituțiile prestatoare de screening de col uterin

Ordinul MS № 695 din 13 octombrie 2010 stipulează:

Moldova nr. 533 din 25 iunie 2015. Disponibil la http://old.ms.gov.md/_files/15134-asa.pdf

Realizarea screeningului citologic de col uterin și a serviciilor de citopatologie cervicală :

O analiză realizată de experți internaționali (din cadrul Royal College of Pathologists)

Norme de prevenire și tratare a cancerului de col uterin (abordare internațională)

CAPITOLUL II: OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

2.2 Metodologia cercetării

2.2.1 Metode de colectare a datelor

Distribuția interviurilor pilot

Studii Urban Rural

Focus-grupuri și interviuri semi-structurate cu femei:

Toate interviurile semi-structurate au fost înregistrate și transcrise în totalitate.

2.2.2 Eșantionul cercetării

2.2.2.1 Interviuri structurate

Stratificarea a fost efectuată în baza următoarelor criterii:

Eșantion multistadial stratificat

Etapa 2: Stratificare. În fiecare strat au fost selectate orașe și sate.

Controlul calității și eliminarea riscurilor potențiale

3. Examinarea tuturor fișelor, contactarea telefonică a fișelor „suspecte”

2.2.2.2 Focus grupuri și interviuri semi-structurate cu femei

Distribuția participanților la discuțiile în grup

2.2.2.3 Interviuri semi-structurate cu lucrători medicali

Distribuția interviurilor în profunzime cu personalul medical

2.2.2.3 Interviuri semi-structurate cu experți în politici de sănătate

2.3 Metode de analiză a datelor

La interviurile semi-structurate: analiză tematică de conținut de tip inductiv-deductiv, cu identificarea

Calcularea indicatorului integrat ”satisfacția femeilor privind accesibilitatea și calitatea serviciilor de

2.4 Acordul etic și confidențialitatea datelor

CAPITOLUL III: REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI