CECUL

I.Definiţie
 este un ordin scris dat de client băncii sale, prin care cere acesteia să plătească o anumită sumă de bani fie lui, fie unei persoane
specificate de client;
 este instrumentul de plată, utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. Disponibilul este
creat printr-un depozit bancar, din operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar;
 principala funcţie a cecului este aceea de mijloc de plată, beneficiarul plăţii putând fi o persoană (beneficiar) menţionată de
trăgător (cec de plată) sau poate fi chiar trăgătorul (cec de retragere).
 Pune în legătură directă 3 persoane: trăgător, tras şi beneficiar. Cecul este creat de trăgător care, în baza unui disponibil
constituit în prealabil la o bancă, dă un ordin necondiţionat acesteia, având calitate de tras, să plătească la prezentare o sumă
determinată unei terţe persoane numită beneficiar sau însuşi trăgătorului emitent, aflat în poziţia de beneficiar. Cele 3
persoane puse în legătură prin cec fac toate operaţiile legate de acest instrument de plată:
 trăgătorul emite cecul;
 posesorul legitim îl încasează;
 trasul îl plăteşte.
 Pentru ca trăgătorul să poată emite cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său) formulare de cecuri în alb, dacă acesta
deţine un disponibil corespunzător în cont. Posesorul carnetului de cecuri completează formularul, îl semnează şi îl predă
beneficiarului care, la rândul său, îl va prezenta băncii sale pentru încasare.
II.Tipuri de cecuri
- cecul nominal: are drept caracteristică indicarea numelui beneficiarului;
- cecul la purtător: care dă dreptul posesorului să încaseze suma, în momentul prezentării;
- cecul de virament (sau de decontare): se utilizează pentru a realiza transferul sumelor din contul curent al emitentului în contul
beneficiarului;
- cecul acceptat: se caracterizează prin confirmarea de către bancă, a existenţei disponibilului în cont curent, asigurând beneficiarul
că cecul se va plăti la prezentare;
- cecul barat: se diferenţiază prin trasarea de către posesor sau trăgător, a două linii paralele sau oblice pe faţa cecului. Bararea poate
fi generală sau specială, după cum între linii este înscris, sau nu, numele unei bănci. Bararea este generală dacă nu se scrie nimic sau
se scrie “bancă”, ori alt termen echivalent: bararea este specială, dacă este trecută denumirea unei bănci.
 Cecul cu barare generală poate fi plătit numai altei bănci sau unui client al băncii plătitoare.
Cecul cu barare specială poate fi plătit numai băncii înscrise între linii sau numai unui client al băncii plătitoare, dacă numele
aceleia este înscris între linii.
Cecul barat prezintă avantaje care decurg din securitatea sporită pe care o oferă pentru bancă, întrucât este plătibil numai unei
persoane determinate. De asemenea, diminuează riscul pierderii sau al furtului. Banca plătitoare care nu respectă cu stricteţe normele
legale privind cecul barat răspunde de paguba cauzată până la concurenţa valorii cecului. 
În România, în compensarea multilaterală se foloseşte numai cecul barat.
-cecul certificat (o bancă aflată în poziţia de tras confirmă, înaintea remiterii cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare
efectuării plăţii ordonate; de asemenea, trasul are obligatia ca în caz de neplată să despăgubească beneficiarul).
-cecul circular (este un titlu de credit la ordin emis de o bancă asupra unităţilor sale sau asupra altei bănci. Este plătibil la vedere în
termen de 30 de zile de la emitere).
-cecul de călătorie (este acela care se tipăreşte, ca şi bancnotele, în monedă proprie sau în valută. Acest tip de cec se foloseşte pentru
plăţile ocazionate de o călătorie în străinătate).
III.Valabilitate
 numărul cardului de garantare a cecului trebuie să fie înscris pe verso;
 persoana care acceptă cecul trebuie să verifice validitatea cardului şi dacă informaţia de pe card corespunde cu cea înscrisă pe
cec.
IV.Elementele cecului
 Ca instrument de plată de debit, cecul circulă de la unitatea bancară a clientului beneficiar la unitatea bancară a clientului
plătitor, având ca efect debitarea contului clientului plătitor şi creditarea clientului beneficiar.
 Formula consacrată este: „Plătiţi în schimbul acestui CEC, suma de ................”
 Ca şi în cazul cambiei, pentru a avea valabilitate cecul trebuie să cuprindă o serie de menţiuni obligatorii, care sunt denumite
elemente ale cecului:
Pe faţa cecului apar următoarele elemente:
1. denumirea / sigla societăţii bancare trase şi adresa acesteia;
2. seria şi numărul cecului, sub denumirea societăţii bancare;
3. înscrisul „plătiţi în schimbul acestui CEC” se află sub sigla societăţii bancare trase; înscrisul „stipulat”, urmat de un spaţiu
necesar completării menţiunilor facultative ale cecului;
4. data emiterii cecului „emis la ............”, pentru stabilirea zilei, lunii şi anului emiterii;
 5. menţiunea referitoare la identificarea sumei, care urmează a se plăti;
6. numele şi adresa trăgătorului, carnetul de cecuri de la unitatea bancară al cărei client este.
     Pe verso-ul cecului: figurează menţiuni referitoare la operaţiunea de girare şi la plata, respectiv
încasarea cecului:
1. numele şi denumirea girantului;
2. numele giratarului, prin înscrisul „girat către ...........”;
3. data efectuării operaţiunii de girare;
4. informaţii referitoare la plata şi încasarea cecului, precum şi a modalităţilor deefectuare a acestora (în numerar sau în
cont).
V.Avantajele utilizarii cec-ului
 asigurându-vă disponibilul necesar achitării filelor de cec, partenerii dumneavoastră vă vor acorda încrederea necesară şi veti
putea lărgi aria utilizării acestui instrument de plată;
 puteţi depune la ghişeele băncii, spre a fi remise la încasare, cecuri emise de partenerii dumneavoastră de afaceri;
 puteţi solicita băncii informaţii despre potenţialii dumneavoastră parteneri de afaceri, prin consultarea Centralei Incidenţelor de
Plăti, în cazul în care aceştia intenţionează să-şi achite obligaţiile prin file cec;
 cec-ul primit de la un partener îl puteţi gira în favoarea altuia, în vederea achitării obligaţiilor dumneavoastră de plată.
VI.Plata cecului
Termene de prezentare la plată:
a. Cecul emis şi plătibil în România =>15 zile de la data emiterii.
b. Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România => 30 de zile (pentru ţările Europene); 70 de zile pentru alte ţări;
Neprezentarea la plata în termen atrage după sine pierderea dreptului de regres.
Beneficiarul poate exercita dreptul de regres dacă cecul a fost prezentat la plată în termen util şi nu este plătit şi dacă refuzul de plată
este constatat:
a) printr-un act autentic (protest);
b) printr-o declaraţie a trasului datată şi scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat;
c) printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii, prin care se arată că cecul a fost adus spre compensare în termen
util, dar nu a fost plătit.
VII.Circuit
1. eliberarea carnetului de cecuri de către banca X clientului ei (trăgătorul);
2. încheierea contractului de vânzare-cumpărare între trăgător şi beneficiar;
3. la achiziţionarea mărfii, trăgătorul completează o filă din carnetul de cecuri cu datele necesare.
Altfel spus, acesta trage cecul asupra băncii X (banca cumpărătorului/trasul);
4. trăgătorul remite beneficiarului cecul tras asupra băncii X;
5. beneficiarul remite cecul la banca Y, banca sa pentru încasare;
6. banca Y, banca beneficiarului prezintă cecul la banca X;
7. banca X, achită cecul şi stinge creanţa (datoria trăgătorului faţă de beneficiar).

Trăgător Beneficiar

Banca X Banca Y
(tras) (banca beneficiarului)
VIII.Exemplu:
 S.C. Atlas S.A. achiziţionează de la S.C. Star S.A. produse electronice în valoare de 10.000 RON;
 S.C. Atlas S.A. are un cont curent deschis la banca X, iar S.C. Star S.A. la banca Y;
 în baza disponibilului din contul curent, banca X eliberează un carnet de cecuri S.C. Alas S.A.;
 la achiziţionarea mărfii, reprezentantul S.C. Alas S.A. completează o filă din carnetul de cecuri cu datele necesare şi suma
reprezentând contravaloarea produselor electronice cumpărate, o semnează şi o înmânează reprezentantului magazinului;
 din acest moment S.C. Atlas S.A. se află în poziţia de trăgător, banca X are calitatea de tras, iar S.C. Star S.A. pe aceea de
beneficiar;
 S.C. Star S.A. prezintă cecul la banca Y care îl transmite băncii X pentru încasare;
 banca X achită cecul băncii Y;
 astfel se stinge datoria S.C. Atlas S.A. faţă de S.C. Star S.A.
 Trăgător Beneficiar
S.C. Atlas S.A. S.C. Star S.A.

Banca X Banca Y
(tras) (banca beneficiarului)
Plătiţi în schimbul acestui CEC Seria şi numărul BTRL1BB4703631
Emis în localitatea Tg-Jiu La data 30.05.N
Suma în cifre 30.232,00 Moneda RON
Suma în litere Treizecimiidouăsutetreizecişidoilei
Stipulat la ordin Plătibil la Tg-Jiu
Lui/La ordinul SC Firma 2 SRL
Denumire trăgător SC Firma 1 SRL Cod trăgător 1234567
IBAN trăgător RO77BRDE450SV65683044501

GIRAT de SC Firma 2 SRL Către SC Firma 3 SRL La data 31.05.N

Semnătura girant SC Firma 2 SRL

IBAN posesor RO77BRDE450SV65683044500

Plătiţi în schimbul acestui CEC Seria şi numărul

Emis în localitatea La data
Suma în cifre Moneda
Suma în litere
Stipulat Plătibil la
Lui/La ordinul
Denumire trăgător Cod trăgător
IBAN trăgător

GIRAT de Către La data

Semnătura girant

IBAN posesor