PARTICIPAREA ARMATEI ROMÂNIEI LA OPERAȚII

DE MENȚINERE A PĂCII

CUPRINS

Introducere................................................................................................................3

CAPITOLUL I – Misiunile României pe timp de pace............................................4

I.1. Operațiunea ”Furtuna în deșert”..............................................................5

I.2. Operațiune în Kuweit, Transnistria și Rwanda........................................5

I.3. Operațiunea "Restore Hope" din Somalia................................................6

I.4. Operațiunea din Angola...........................................................................7

I.5. Operațiunea din Bosnia............................................................................8

I.6. Operațiunea din Albania..........................................................................8

I.7. Operațiunea României în Kosovo, cot la cot cu belgienii, grecii și

italienii......................................................................................................................8

I.8. Primele misiuni reale de luptă ale armatei României – Afganistan.........9

CONCLUZII...........................................................................................................10

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................11
Introducere

Societatea românească, în întregul său, reprezintă un sistem, iar componentele sale sunt
subsisteme. Armata constituie unul dintre aceste subsisteme, în calitatea sa de entitate socială
destinată să desfășoare activități orientate spre realizarea de obiective, deliberat structurate și
având limite identificabile. În România ”stat național, suveran și independent, unitar și
indivizibil”, ”Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității,
a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației
constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte,
armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni
privind menținerea sau restabilirea păcii”1. În acest scop, armata își îndeplinește rolul și
obiectivele ce îi revin în societate prin misiuni și sarcini specifice, stabilite de decidenți prin
diverse acte normative.

Așadar, România a început să trimită militari în misiuni internaționale de pace sub

umbrela ONU, OSCE sau NATO înca din 1991. Mai întâi, observatori, apoi, un spital de
campanie, iar ulterior chiar unități întregi. Participarea la misiuni în străinătate a dat posibilitatea
celor aproximativ 7.500 de miliari români să aplice practic ceea ce știau teoretic și a permis
familiarizarea lor cu procedee de acțiune specfice armatelor vestice.

1
Constituția României, 1991, cu modificările și completările ulterioare, republicată în 2003, p.34;

2
 Am ales această temă din dorința de a-mi aprofunda cunoștințele în domeniu; scopul fiind
acela de a familiariza cititorul în legătură cu rolul important al armatei României și cu misiunile
de pace la care aceasta ia parte.

În documentarea lucrării am îmbinat două metode de cercetare: revizuirea literaturii de

specialitate și analiza de conținut (interpretarea diferitelor documente în legătură cu tema de
cercetare – discursuri, presă, articole).

CAPITOLUL I - MISIUNILE ROMÂNIEI PE TIMP DE PACE

În sens larg, prin misiune a armatei, se înţelege ”ansamblul de activităţi şi acţiuni diverse,
ca natură şi conţinut (concepţie, organizare, conducere, desfăşurare, învăţământ – exerciţii,
antrenamente, aplicaţii tactice, trageri cu armamentul de infanterie din dotare, trageri de luptă
etc.), reglementate juridic (legi, hotărâri de guvern, ordine ale ministrului apărării naţionale,
dispoziţii, instrucţiuni, regulamente), organizate, conduse şi derulate în cadrul instituţiei militare,
în calitatea sa de componentă importantă a statului de drept, în vederea îndeplinirii obiectivelor
şi scopurilor legale stabilite de societate”2.

În sens restrâns, misiunea armatei constituie un mesaj, de regulă, scris, adresat de o

structură ierarhică superioară uneia subordonate pentru a declanşa o acţiune, în mod obligatoriu
şi necondiţionat, precum şi întemeiat legal. Sub aspect juridic, îndeplinirea sa ad literam absolvă
de orice răspundere pe executant (persoană, grup uman sau structură militară), pentru efectele
produse.

De asemenea, prin acest termen (misiune) se poate înţelege şi „exprimarea clară şi

precisă a acţiunii ce urmează a fi îndeplinită şi a scopului urmărit.” 3 Misiunile armatei definesc
rolul şi statusul instituţiei militare în statul de drept. Din punct de vedere psihosocial, prin rolul
armatei se înţelege totalitatea aşteptărilor pe care le are populaţia, societatea în întregul său,

2
P.Duțu, ”Dinamica misiunilor armatei României”, Editura Universității Naționale de Apărare”, București, 2004, p.6.
3
”Glossaire interarmees des termes et expressions relatifs a l’emploi operationnel des forces”, Bucureşti, Editura
AISM, 2002, p.33.

3
celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi apărării ţării, faţă de
aceasta.

Prin urmare, misiunile armatei reprezintă un complex de activităţi şi acţiuni legale

încredinţate acesteia de către societate, prin instituţiile abilitate ale statului, cu scopul de a apăra
şi promova, consecvent şi sistematic, oriunde în lume, interesele naţionale şi pentru a-şi îndeplini
obligaţiile internaţionale referitoare la securitate şi pace asumate, în mod voluntar, liber şi
conştient, de către ţara noastră, cu respectarea normelor de drept intern şi internaţional.

I.1. Operațiunea "Furtuna din deșert"

In februarie 1991, pentru prima data dupa cel de-al doilea razboi mondial, militari ai
armatei romane s-au aflat din nou in misiune in afara granitelor tarii. De asta data, sub drapelul
ONU, in zona Golfului Persic. Spitalul Chirurgical de Campanie nr. 100, destinat asigurarii
asistentei medicale in cadrul operatiunii britanice "Grandby", cu 363 de cadre medicale militare,
a fost dislocat in localitatea Al Jubayl din Arabia Saudita4. Evolutia rapida a evenimentelor si
deznodamantul fara pierderi masive al operatiunii "Furtuna in desert" au facut ca spitalul sa-si
incheie misiunea dupa o luna. A fost una dintre primele cooperari militare, in conditii reale, intre
o unitate provenita dintr-o armata integrata inainte de '89 Tratatului de la Varsovia si o structura
militara NATO, reprezentata de armata britanica.

I.2. Operațiune în Kuweit, Transnistria și Rwanda

Dupa episodul "Furtuna in desert", Romania a trimis cativa observatori la frontiera dintre
Irak si Kuweit, ca membri ai misiunii UNIKOM, una din misiunile cele mai "longevive", care
continua si in prezent. Ulterior, in 1992, o grupa de 25 de observatori militari romani s-a aflat in
Transnistria, in zona de securitate instituita de o parte si de alta a Nistrului. In 1994, tara noastra

4
http://smap.mapn.ro/istoric.php accesat in data de 12.06.2018
4
a fost reprezentata si in Rwanda, unde ONU a instituit misiunea UNAMIR II sub coordonarea
fortelor armate belgiene. Cinci ofiteri romani au actionat la Kigali (capitala Rwandei), pentru o
scurta perioada de timp5.

I.3. Operațiunea ”Restore Hope” din Somalia

La misiunea ONU din Somalia (UNOSOM II) 6, mai precis la Mogadishu, Romania a
participat cu Spitalul Militar de Campanie 50, format din 235 de oameni. Intre 6 iulie 1993 si 26
octombrie 1994 au avut loc doua rotatii ale efectivului spitalului, astfel incat in operatiunea
"Restore Hope" din Somalia au fost angajati peste 700 de militari romani. Din totalul activitatii
medicale, peste 80% a avut un caracter umanitar si s-a derulat in folosul populatiei locale.
Medicii romani au ajutat sa vina pe lume 107 copii somalezi. Multi dintre acestia poarta astazi
nume romanesti: Ion, Constantin, Cristian, Alexandru, Gheorghe, Rodica sau Doina.

I.4. Operațiune în Angola

De departe cea mai consistenta participare militara romanesca la o operatiune de

mentinere a pacii sub mandat ONU a fost cea din Angola. Au actionat in cadrul misiunii
UNAVEM III7 o grupa de stat major formata din ofiteri si subofiteri, incadrati in structurile de
comanda ale misiunii, un spital militar de campanie si un batalion de infanterie, in total aproape
1.000 de militari. Datorita faptului ca Romania a fost a treia natiune contributoare la procesul de
pace din Angola, comanda unei regiuni militare, de marimea teritoriului romanesc, i-a revenit

5
Ibidem.
6
https://en.wikipedia.org/wiki/United_Nations_Operation_in_Somalia_II accesat in data de 12.06.2018.
7
https://peacekeeping.un.org/mission/past/unavem_p.htm accesat in data de 12.06.2018.

5
unui ofiter roman. Principalele misiuni executate de infanteristii romani au constat in patrulari in
raionul de responsabilitate, construirea la N'Gove si la Chicuma a taberelor de incartiruire pentru
militari rebeli demobilizati si la Lobito a unui depozit de armament, escortarea convoaielor de
materiale si tehnica ale trupelor de mentinere a pacii sau ale organizatiilor umanitare, cercetarea
si deminarea zonelor de dispunere a taberelor, deschiderea a patru scoli (unde s-a predat
portugheza si matematica, dar si romana), asistenta umanitara (apa, alimente si haine) pentru
locuitorii din aceasta regiune. Romanii au avut de suportat temperaturi de peste 45 de grade, s-au
imbolnavit pe capete de malarie si "s-au luptat" cu serpii si scorpionii.8

Toate cele patru batalioane romanesti de mentinere a pacii, de la Bucuresti, Iasi, Craiova
si Bistrita Nasaud, au actionat acolo. Misiunea s-a incheiat la 8 iulie 1997. Un contingent de 150
de militari a mai ramas in structura misiunii consecutive UNAVEM (care s-a numit MONUA)
pana in august 1999. In prezent, in Angola se mai afla un ofiter specialist.

Din nefericire, in timpul participarii romanesti la misiunea de pace din Angola si-au
pierdut viata plutonierul Ion Nelega, sergentul Leontin Butnariu, sergentul Valentin Leoveanu si
capitanul Catalin Tifrea.9

I.5. Operațiunea din Bosnia

Misiunea din Bosnia-Hertegovina a avut un specific aparte deoarece romanii participau

pentru prima oara la o operatiune condusa de NATO. Batalionul 96 Geniu "Joseph Kruzel" s-a
constituit tocmai pentru a reprezenta Romania la Misiunea IFOR (Implementation Force) din
Bosnia. Initial, in februarie 1996 a fost vorba de 10 luni, pentru ca, ulterior, in noiembrie 1996
misiunea (redenumita Forta de Stabilizare -SFOR) sa se prelungeasca pana in ziua de astazi.

In prima faza, la Zenica, au fost dislocati 200 de genisti romani, care au executat misiuni
de intretinere si constructii drumuri/poduri, dar si deminari. In 2000, batalionul a fost retras din
cauza reducerii misiunilor specifice si a lipsei fondurilor. Totusi, Romania nu a abandonat spatiul
8
https://foto.agerpres.ro/?is_search=1&imageTitle=ARMATA+ROMANA+-+ANGOLA+-
+1996 accesat in data de 12.06.2018
9
http://www.mapn.ro/eroi/ accesat in data de 12.06.2018
6
bosniac si in vara lui 2000 a decis sa trimita, in cadrul SFOR, 68 de genisti si politisti militari. Ei
alcatuiesc Detasamentul National «Bosnia» si actioneaza langa Sarajevo.

La Butmir, pe langa Comandamentul SFOR, romanii sunt prezenti cu o Celula Nationala

de Informatii, formata din cinci militari, care, alaturi de sprijinul acordat Aliantei, asigura MApN
informatiile necesare desfasurarii misiunii.

In Bosnia, armata romana actioneaza si cu un detasament format din 48 de militari,

incadrat in contingentul olandez, si denumit din acest motiv Detasamentul «Olanda».

Nici misiunea din Bosnia n-a scapat fara tributul platit zeului razboiului: doi sergenti
(Remus Ioan Branzan si Ion Filimon) au decedat in teatrul de operatiuni in urma unor accidente
de munca si de circulatie.

I.6. Operațiunea din Albania

Desi a durat doar 77 de zile, prezenta romaneasca in Albania, in cadrul misiunii ONU de
impunere a pacii "Alba", s-a dovedit una din cele mai dificile din cauza haosului intern. Romania
si Austria au fost singurele state nemembre NATO din cele opt participante la Operatiunea
"Alba". Detasamentul romanesc, format din 391 de militari (ROMDET), a fost dislocat intr-una
din cele mai periculoase zone ale Albaniei, la Girokaster. Initial, ROMDET a executat
recunoasteri si patrulari spre cele mai indepartate si greu accesibile localitati din zona muntoasa a
sud-estului Albaniei. Ulterior, au urmat misiuni de escortare a convoaielor umanitare, sosite in
zona romanesca de responsabilitate. Operatiunea "Alba" s-a incheiat la 16 iulie 1997 fara ca
unitatea sa sufere vreo pierdere.

I.7. Operațiunea României în Kosovo, cot la cot cu belgienii, grecii și italienii

7
 Din 2000, Romania participa si la Forta de Mentinere a Pacii din Kosovo (KFOR) aflata
sub comanda NATO. Primii care au ajuns pe «frontul kosovar» au fost militarii specializati in
operatii psihologice. In numar de sapte, ei lucreaza la Pristina, umar la umar cu americanii, fiind
singurii militari dintr-o tara partenera acceptati la acest tip de operatiuni.

Din decembrie 2001, si militarii din cadrul Batalionului 812 Infanterie Bistrita (deja
rodati in misiunea din Angola) au ajuns in Kosovo. O companie formata din 89 de militari a fost
integrata detasamentului belgiano-luxemburghez, care, astfel, din BELUKOS a devenit
BELUROKOS. Dupa sase luni s-a produs rotatia efectivelor. Romanii isi au tabara la Leposavic
si isi fac simtita prezenta prin patrulari si serviciu permanent intr-unul din punctele de control
trafic de la frontiera dintre Kosovo si Serbia. Participa si la operatiuni de cautare/scotocire a
armamentului si munitiei detinute ilegal de catre populatia civila. De la inceputul lunii martie
2002, si-a inceput misiunea in Kosovo si o companie din cadrul Batalionului 26 Infanterie din
Craiova. 86 de olteni actioneaza la Pec-Klina, in cadrul contingentului italian si au misiuni
similare cu colegii din BELUROKOS. Din nefericire, compania a inregistrat deja o grea pierdere
prin moartea sublocotenentului Emanuel Ciobanu.

Tot in Kosovo, dar la Djeneral Jancovic, este dislocat un pluton romanesc de control
trafic rutier in cadrul contingentului grec. Cei 25 de militari au misiuni asemanatoare cu ale
celorlalti colegi din Kosovo.

La Pristina, in Comandamentul KFOR, mai sunt prezenti si 18 ofiteri si subofiteri de stat

major, iar la Skopje (in Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei) se mai afla trei militari care
actioneaza pentru asigurarea logistica a Fortei din Kosovo.

I.8. Primele misiuni reale de luptă ale armatei României – Afganistan

Cu siguranta insa cele mai complexe operatiuni la care au luat parte pana acum militarii
romani sunt misiunile din Afganistan. Romania participa la Forta Internationala de Asistenta de
Securitate (ISAF), care-si are cartierul general in capitala afgana Kabul, cu 25 de politisti
militari, trei ofiteri de legatura si noua ofiteri de stat major. De asemenea, o aeronava C 130

8
Hercules si echipajul aferent, format din 14 militari, se afla dislocata la Karachi, in Pakistan, si
executa zboruri pentru ISAF. Proba de foc a armatei romane o reprezinta insa participarea de
lupta impotriva terorismului, la Operatiunea "Enduring Freedom". Din iulie, cei 405 militari ai
Batalionului 26 "Neagoe Basarab" din Craiova, denumiti de americani "Scorpionii Rosii",
actioneaza umar la umar cu militari americani pentru neutralizarea talibanilor si a ramasitelor
retelei Al Qaida. "Scorpionii Rosii" au avut de infruntat in lunile de vara temperaturi de peste 45
de grade, care in timpul patrularilor la bordul TAB-urilor cresteau exponential. De asemenea,
praful si posibilitatea imbolnavirii de fel de fel de molime le-au dat batai de cap. La Operatiunea
"Enduring Freedom", Romania mai participa cu trei ofiteri de stat major si doi ofiteri de legatura
la Bagram si cu trei ofiteri la Tampa, in Florida.

Pentru respectarea memoriei eroilor cazuti in teatrele de operatii pagina Ministerului

Apararii Nationale are o sectiune dedicata tuturor eroilor, cu date referitoare la locul, data si
circumstantele in care s-a produs tragicul eveniment.10

CONCLUZII

10
http://www.mapn.ro/eroi/ accesat in data de 12.06.2018

9
 BIBLIOGRAFIE

1. https://foto.agerpres.ro/?is_search=1&imageTitle=ARMATA+ROMANA+-+ANGOLA+-
+1996

2. https://en.wikipedia.org/wiki/MONUSCO

3. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_NATO_operations

4. https://en.wikipedia.org/wiki/United_Nations_Operation_in_Somalia_II

5. https://en.wikipedia.org/wiki/United_Nations_Angola_Verification_Mission_III

6.https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_United_Nations_peacekeeping_missions

7. http://www.mapn.ro/eroi/

8. http://smap.mapn.ro/istoric.php

9. https://peacekeeping.un.org/mission/past/unavem_p.htm

10