UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE si MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI
Specializarea: CONTROLUL si EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PLAN MANAGERIAL PRIVIND INFIINTAREA si DEZVOLTAREA

UNEI FIRME PISCICOLE

Realizat de: LAMBĂ ALEXANDRU

MĂNOIU DIANDRA
Grupa:4402
 Cuprins

1. Prezentarea generala a ideii de afaceri.........................................................................3

 Analiza nevoii de proiect.........................................................................................3
 Caracteristici generale.............................................................................................3
 Analiza Swot............................................................................................................5
2. Potentiale surse de finantare........................................................................................6
3. Analiza principalilor indicatori economico – financiari..............................................7
 Evidenţierea şi calcularea indicatorilor cu caracter general....................................8
 Fundamentarea variantelor de proiect...................................................................11
 Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficientei....................................12
 Calculul indicatorilor imobilizarilor......................................................................16
 calculul indicatorilor actualizati la momentul inceperii lucrarilor de investitii si la
momentul scoaterii din folosinta...................................................................................18
 Analiza indicatorilor propusi de metodologia Bancii Mondiala...........................21
4. Concluzii....................................................................................................................26
 Centralizarea valorilor obtinute si precizarea variantei optime de investitii.........26
Bibliografie........................................................................................................................28
 1. Prezentarea generala a ideii de afaceri

Pentru inceput, la o scara mica si cu un minimum de investitii, o păstrăvarie

poate produce mari cantitati de peste cu o valoare economica ridicata intr-un timp relativ
scurt, raportat la suprafata de teren folosita. Dat fiind faptul ca perioada dintre realizarea
investitiei si valorificarea primilor pesti maturi este scurta, se poate avea la dispozitie
rapid banii necesari pentru amortizarea investitiei, pentru promovare sustinuta si pentru
cresterea capacitatii de productie.

 Analiza nevoii de proiect

Ferma piscicola  se incadreaza in categoria afacerilor cu risc scazut, iar fondurile

de peste 260 de milioane de euro pentru proiectele din domeniul acvaculturii ofera
intreprinzatorilor sansa de a infiinta astfel de ferme cu cheltuieli minime.

Aceste afaceri inca nu reusesc sa faca fata cererii aflate in continua crestere. Asa
cum indica studiile de piata, ar trebui ca potentialul de productie al fermelor piscicole
deja existente sa fie dublat pentru ca cererea de pe piata sa fie acoperita.
Productia anuala este in prezent de aproximativ 7.500 de tone, cea mai mare parte a
acestei cantitati fiind compusa din crap si pastrav .
La păstrăv, producţia este de 2.000 tone pe an, pe când consumul a depăşit deja 4.500
tone/an.
3 puncte esentiale privind demararea acestei afaceri:

        1. Cererea de peste pe piata romaneasca creste an de an in ritm accelerat!

        2. In Romania, paradoxal, productia de peste a scazut in ultimii ani!
        3. UE si statul roman ofera producatorilor de peste nu mai putin de 140 de milioane
de euro, foduri nerambursabile, pana in 2013!

 Caracteristici generale

Pastravul curcubeu (Salmo gairdneri)

Este mai putin exigent la conditiile fizico-chimice ale apei decat ceilalti pastravi.
Suporta bine tulbureala apei, se multumeste cu un continut mai scazut in oxigen dizolvat
cu un curent mai lin, prefera apele neutre cu valoarea PH-ului in jur de 7. Optimul de
hranire il are cand temperatura apei atinge valori cuprinse intre 15-19 grade C; consuma
insa hrana ce i se administreza si cand apa are temperaturi apropiate de 1 grad C, fapt
care-l face sa inregistreze cresteri si in timpul iernii. La temperaturi ce trec peste 23 de
grade C hranirea inceteaza.
Cresterea pastravului curcubeu
Pastravul curcubeu Onchorhynchus Mykiss Walbaum (Salmo gairdneri irideus) se
caracterizeaza prin calitati valorose precum rezistenta deosebita la imbolnaviri, o mare
adaptabilitate la influenta factorilor de mediu si o deosebita capacitate de valorificare a
furajelor prin obtinerea unor sporuri importante de carne, intr-o perioada scurta de timp.
Se hraneste cand temperatura apei are intre 10 si 19 grade C. In conditiile optime de
temperatura si printr-o hranire permanenta, cu ratii calculate (furaje granulate de calitate
foarte buna), in functie de greutatea lotului de pesti, pastravul curcubeu poate ajunge la
greutate de 250-300 grame intr-o perioada de 11-13 luni, dupa care se poate livra.
Reproductia

Maturitatea sexuala este de 4 ani la femela si de 3 ani la massculi. Reproductia are

loc in lunile martie si aprilie, in functie de temperatura apei din pastravarii. Dupa varsta
de 2 ani, pastravii reproducatori sunt hraniti diferentiat fata de cei destinati pentru
consum.

Hranirea puietilor

Hranirea puietilor trebuie sa inceapa dupa resorbtia completa a sacului vitelin, la

toti alevinii din incubator. Este obligatoriu ca puietii sa consume in prima perioada de
hranire (12-14 zile) retetele cu granulatie si particularitatile corespunzatore, urmand ca in
etapele urmatoare de crestere, sa primeasca furaje de o calitate foarte buna,
corespunzatoare cerintelor fiecarei categorii de varsta. Primele doua luni de hranire ale
puietilor, au o influenta hotaratoare asupra dezvoltari lor ulterioare.

Bazinele de crestere

Dupa doua luni de hranire, puietul se va transfera in bazine de crestre, intr-o

densitate stabilita in functie de debitul care poate fi asigurat in bazin si anume 30-60
l/minut la 10 000 puieti (in prima luna de crestere in bazin) si 60-120 l/min pentru 10 000
puieti (in a doua luna de crestere si in continuare pentru inca doua luni). Apoi puietii vor
fi trecuti in bazinele de crestere pentru pastravul de consum in cantitate de circa 1kg/mp
suprafata de baza.

Debitul apei in bazinele de crestre trebuie sa atinga 0,3 l/metrupatrat in anul I si

0,5l/metru patrat in anul II. daca dorim material de reproducere, ponderea de peste in
bazine va fi de maxim 1 kg/mp, iar debitul apei de 1-1,2 l/minut/mp. Acesti pesti vor fi
hraniti cu hrana deosebita pentru reproducatori.
  Analiza Swot
Matricea SWOT cuprinde:punctele tari,punctele slabe,oportunitatile si amenintarile ideii
de afaceri.

Puncte tari Puncte slabe

 Concurenta mica  Risc de boli

 Piata de desfacere. Producţia  Risc de contaminare a apei

obţinută din păstrăvarie este usor
de plasat pe piata locală.

 Investitia initiala in păstrăvarie se

amortizeaza extrem de rapid

Oportunitati Amenintari

 Disponibilitatea a peste 260  Schimbarile climatice

milioane de euro pentru investiţii
în proiecte din domeniul
acvaculturii 

 Pret accesibilla furaje si materile

 Cerere mare pe piata de profil

După cum arată în Figura 1, în 2006, au fost înregistrate 381 de pescării în 38 de
judeţe(din 42 de judeţe) din România. Numai în trei judeţe (Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea) nu
există înregistrări referitoare la facilităţi de acvacultură. Zone importante de piscicultură
sunt localizate în mai multe judeţe precum: Timiş, Sibiu, Suceava, Mureş, Călăraşi,
Constanţa şi Tulcea.

Axa acvacultura include masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de

acvacultura,dezvoltarea de unitati de procesare, modernizarea pescuitului prin construirea
sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni, imbunatatirea calitatii produselor din
pescuit prin echipareaambarcatiunilor cu masini de gheata, crearea conditiilor specifice
pentru prima vanzare si dezvoltareaaltor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund
cu standardele UE.

2. Potentiale surse de finantare

Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o cofinantare de 60%,

fonduri europene si de la bugetul de stat. Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii
economici, asociatiile siorganizatiile de producatori sau institutiile publice. Evaluarea
proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului, de impactul proiectului
asupra numarului de salariati, dar si de impactulasupra mediului. Prin intermediul acestei
masuri, se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80% pana in 2013,
precum si cresterea profitului pana la 50%.
In perioada 2007-2013, Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul
European pentru Pescuit (FEP), iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi
deschise pana in decembrie 2013, cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor
sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015.Potrivit programului, fondurile europene vor putea
fi alocate, pana in 2013, pe cele cinci axe,astfel :
 
1. pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 13,3
milioane de euro,din care 75% fonduri UE
2. pentru acvacultura -140 milioane de euro,
3. pentru masuri de interes comun - 40 milioane de euro,-
 
4. pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 milioane de euro,-
 
5. iar pentru asistenta tehnica -14,3 milioane de euro.

Sursele de finantare a investitiei:

- 50%sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeana si de la bugetul de stat;

- 50% surse proprii

3. Analiza principalilor indicatori economico – financiari

Valoarea investitiei totale 6200+15200=28590euro

1. cheltuieli asociate cu terenurile: Se cumpara 2 ha teren situat langa unui rau cu

debit mediu la pretul de : 2500 euro/ha +tva=>3100x2= 6200 euro

2. cheltuieli asociate constructiilor: 17200 euro

 Hala de crestere a puietului:300 mp: 9000 euro

 10 bazine din fibra de sticla 2x2x1 m,total 40 mc; 100euro/buc x 10=1000

euro

 5 bazine de beton 4x4x1.2 m, total 160 mc; 200 euro/buc x 5=1000 euro

 Alimentarea cu apa: total statie :20l/s; 1200 euro

Bazin fibra:max 20 l/min/cada x 10=>3.34 l/s

Bazin beton: max 50l/min/bazin x5=>4,58l/s

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 l/s pentru incubatie,

schimbari deapa, spalari bazine si alte operatiuni tehnologice. Bazinele din
hala vor fi aerate (aer comprimat, oxigen, dupa nevoi).
Bazine de crestere exterioare :
 10 bazine beton 40 x 4 x 1,8 m, 200-240 mc/bazin, vol. total 1600 mc : 500 euro/buc x
10=5000 euro
Consum total maxim de apa: 156-160 l/s

3 Incubatoare speciale pentru pastrav:3x900= 2700 euro

Se vor achizitiona cca. 20.000 icre embrionate. Incubatia va avea loc la temperaturi de 14
± 15°C. Se vor incuba 10-15.000 icre pe incubator => minim 3 incubatoare.
Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 l/min, in functie destarea
fiziologica a icrelor, debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii: 800 euro

Puiet curcubeu 5g:    9 Euro/Kg x 50=450 euro

Puiet curcubeu 10g:  8 Euro/Kg x 50=400 euro
Puiet curcubeu 15g:  7 Euro /Kg x 60=420 euro
Puiet curcubeu 20g:  6 Euro /Kg x 70=420 euro

 Evidenţierea şi calcularea indicatorilor cu caracter general

a) Capacitatea de productie
n
Qi   qi * pi
i 1

Pretul pastravului de consum este  3.5 euro/kg,la o productie de 10 t:

Q=3.5 euro/kg *10000 kg =35000 euro

b) Numar salariati 4:
-1 contabil
-3 persoane care se ocupa de ferma
Regimul de lucru este de 7 ore/zi, 6 zile/saptamana, 340zile/an.

c) Costul de productie
1.Identificare
a) utilitati
b) furaje
c) resurse umane
d) amortizarea
2.Cuantificare:
a) apa=1500mc /an*0.8 euro/mc=1200euro/an
energie=0.25euro/kw*400kw/luna*12 luni= 1200euro/an
 b) Furaje :

VITA 0,8:2,4 Euro/Kg x 100 kg=240 euro

VITA 2:1,41 Euro/Kg x 100 kg = 141 euro

VITA 3:1,21 Euro/Kg x 100 kg= 121 euro

Total chelt furaje:502 euro x 12=6024 euro

c) Angajati:

-contabil : 2000 euro/an

Fermieri:7000 euro/an
d)amortizarea construtiilor 17200 euro,durata de amortizare 12 ani
17200euro/12ani= 1434euro/an

Costul de productie anual:

18858 euro/an.

d) Profitul anual
Ph  Vh  Ch
Ph=Qh-Ch=35000euro/an-18858euro/an=16142euro/an

e) productivitatea muncii

Q
w
L;

W=35000 EURO/AN/14280 ore/an= 2.45 euro/ora;

q
w
L;

w=10tone/an /14280ore/an=0,00070 tone/ora;

f) rata rentabilitatii

 in functie de costul de productie

 Ph
r *100
Ch

r=(16142euro/an /18858 euro/an)*100=85.59%

 In functie de CA

Ph
r *100
CA

r=(16142 euro/an/35000 euro/an)*100=46.12%

Indicator Capacitatea Numar de Cost de Profit anual Productivitatea Rata

cu de productie salariati productie muncii rentabilitatii
caracter
general

valoare 35000 euro 4 salariati 18858 16142euro/an 2.45 euro/ora 85.59%

euro/an
  Fundamentarea variantelor de proiect

Pentru a-si atinge obiectivul,se propun 3 variante de proiect de investitii.pe baza

acestora se vor calcula indicatorii statici.variantele de proiect se caracterizeaza prin
urmatorii indicatori tehnico economici :

Nr.crt. Indicatori U.M. Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3

1 Investitia Euro 28590 28590 28590
totala din care:

-an 1 8590 9590 14500

-an 2 12000 10000 14090
-an 3 8000 9000 -
2 Capacitatea de Tone 10 11 12
productie
3 Venituri anuale Euro 350001 407002 420003
4 Cheltuieli anuale Euro 17000 17400 17800
5 Durata de Ani 15 15 15
functionare
eficienta

1
3.5 euro/tona
2
3.7 euro/tona
3
3.5 euro/tona
  Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficientei economice

Investitia specifica
-in functie de capacitatea de productie
It
s
qh
s1=28590/10=28590 euro investiti/tone
s2=28590/11=2599.09 euro investiti/tone
s3=28590/12=2382.50 euro investiti/tone

-in functie de productia exprimata valoric

It
s' 
Qh
s’1=28590/35000=0.82 euro investiti/1euro productie obtinuta
s’2=28590/40700=0.70 investiti/1euro productie obtinuta
s’2=28590/42000=0.68 investiti/1euro productie obtinuta

Termenul de recuperare al investitiilor

It
T
Ph
T1=28590/18000=1.59 ani
T2=28590/23300=1.23 ani
T3=28590/24200=1.18 ani

Ph  Vh  Ch
Ph1=35000-17000=18000 euro/an
Ph2=40700-17400=23300 euro/an
Ph3=42000-17800=24200 euro/an

Coeficientul de eficienta economica a investitiei

1
e
T
e1=1/1.59=0.63 euro profit anual/1euro investit
e2=1/1.23=0.81 euro profit anual/1euro investit
e3=1/1.18=0.85 euro profit anual/1euro investit
Cheltuieli recalculate sau echivalente

K  It  Ch * D
K1=28590+17000*15=283590 euro efort total
K2=28590+17400*15=289590 euro efort total
K3=28590+17800*15=295590 euro efort total
Cheltuieli specifice
-in functie de capacitatea de productie
K
k
qh * D
K1=283590/10*15=1890.60 euro efort total/tone
K2=289590/11*15=1755.09 euro efort total/tone
K3=295590/12*15=1642.17 euro efort total/tone
-in functie de valoarea productiei
K
k'
Qh * D
K’1=283590/35000*15=0.54 euro efort total/tone
K’2=289590/40700*15=0.47 euro efort total/tone
K’3=295590/42000*15=0.47 euro efort total/tone
Pt  Ph * D
Pt1=18000*15=270000
Pt2=23300*15=349500
Pt3=24200*15=363000

Randamentul economic al investitiei

Pt
R 1
It
R1=270000/28590-1=8.44 euro efort total/1 euro investit
R2=349500/28590-1=11.22 euro efort total/1 euro investit
R3=363000/28590-1=11.70 euro efort total/1 euro investit
nr crt indicatori U.M. Criteriu varianta 1 varianta 2 varianta 3
euro Minim
investitia specifica (s) investiti /tone
1 obtinute 2859.00 2599.09 2382.50
euro Minim
investitia specifica investiti /euro
(s') productie
2 obtinuta 0.82 0.70 0.68
Minim
termenul de
recuperare al
investitiei(T)
3 ani 1.59 1.23 1.18
Maxim
coeficientul de
eficienta economica
a investitiei
4 euro 0.63 0.81 0.85
Minim
cheltuieli echivalente
sau recalculate(K) euro efort
5 total 283590.00 289590.00 295590.00
euro effort Minim
total/tone
6 cheltuieli specifice (k) obtinute 1890.60 1755.09 1642.17
euro effort Minim
cheltuieli specifice total/tone
7 (k') obtinute 0.54 0.47 0.47
randamentul euro profit Maxim
economic al total/euro
10 investitiei investiti 8.44 11.22 11.70
In urma calcularii tuturor indicatorilor statici rezulta ca varianta optima de proiect
este varianta 3

 calculul indicatorilor imobilizarilor

k=1;
d1 = 3 ani;
d2 = 3 ani;
d3 = 2 ani;
Marimea imobilizarilor totale
d
Mi   Ih(d  h  k )
h 1
M1=8590(3-1+1)+12000(3-2+1)+8000(3-3+1)= 57770 mii euro imobilizari totale
M2=9590(3-1+1)+10000(3-2+1)+9000(3-3+1)= 57771 mii euro imobilizari totale
M3=14500(3-1+1)+14090(3-2+1)+0=43090 mii euro imobilizari totale
Imobilizarea specifica
-in functie de capacitatea de productie
 Mi
mi 
qh
m 1=57770/10=5777.00 euro imobiliazti/ tona
m 2=57771/11=5251.91 euro imobiliazti/ tona
m 3=43090/12=3590.83 euro imobiliazti/ tona
-in functie de valoarea productiei
Mi
mi 
Qh
m' 1=57770/35000=1.65 euro imobiliazti/ 1euro productie obtinuta
m ‘2=57771/407000=1.42 euro imobiliazti/ 1euro productie obtinuta
m’ 3=43090/42000=1.03 euro imobiliazti/ 1euro productie obtinuta

Imobilizarea medie anuala

Mi
ma 
di
ma1=57770/3=19256.67 mii euro imobilizati/an
ma2=57771/3=19257.00 mii euro imobilizati/an
ma3=43090/2=21545.00 mii euro imobilizati/an
Efectul economic al imobilizarilor(pierderea din imobilizari
Ei  e * Mi
E1=0.63*57770=36395.10 euro pierderi din imobilizari
E2=0.81*57771=46794.51 euro pierderi din imobilizari
E3=0.85*43090=36626.50 euro pierderi din imobilizari
Efectul economic specific al investitiilor
=In functie de capacitatea de productie
Ei

qvh
δ1=36395.10/10=3639.51 pierderi/tona
δ2=46794.51/11=4254.05 pierderi/tona
δ3=36626.50/12=3052.21 pierderi/tona
-in functie de valoarea productiei
Ei
 '
Qh
δ'1=36395.10/35000=1.04 euro pierderi /1euro productie obtinuta
δ’2=46794.51/40700=1.15 euro pierderi /1euro productie obtinuta
δ’3=36626.50/42000=0.87 euro pierderi /1euro productie obtinuta

-in functie de valoarea investitiei totale

Ei
 '' 
It
δ'’1=36395.10/28590=1.27 euro pierderi/1euro investit
δ’’2=46794.51/28590=1.64 euro pierderi/1euro investit
δ’’3=36626.50/28590=1.28 euro pierderi/1euro investit
 Criteri varianta varianta varianta
  indicatori U.M. u 1 2 3
euro
imobilizati 57770. 57771. 43090.0
1 Mi total Minim 00 00 0
imobilizare
a euro
specifica( imobilizati/to 5777.0 5251.9
2 m) na obtinuta Minim 0 1 3590.83
imobilizare
a euro
specifica( imobilizati/to
3 m') na obtinuta Minim 1.65 1.42 1.03
imobilizare euro
a medie imobilizati/a 19256. 19257. 21545.0
4 anuala n Minim 67 00 0
efectul
economic
al euro pierderi
imobilizaril din 36395. 46794. 36626.5
5 or imobilizari Minim 10 51 0
efectul euro
economic pierderi/tona 3639.5 4254.0
6 specific δ productie Minim 1 5 3052.21
euro pierderi
la 1 euro
  δ’ productie Minim 1.04 1.15 0.87
euro
pierderi/1eur
   δ’’ o investit Minim 1.27 1.64 1.28

Atunci cand fondurile se cheltuiesc la inceputul anului varianta optima este varianta
3.

 calculul indicatorilor actualizati la momentul inceperii lucrarilor de

investitii si la momentul scoaterii din folosinta.

Actualizarea indicatorilor la momentul inceperii lucrarilor de investitii(It,

Pt,R,T,Ct)

n=0;
a=20%

Investitia totala actualizata

 d
1
Ita n   * Ih
h 1 (1  a )
h

Ita1n
=0.833333*8590+0.694444*12000+0.578704*8000=20121.29 mii
n
Ita 2

=0.833333*9590+0.694444*10000+0.578704*9000=20144.44 mii
Ita3n 0.833333*14500+0.694444*14090+0.578704* 0=21868.04mii

Profit total actualizat

1 (1  a ) D  1
Pta n  Ph * *
(1  a) d a *(1  a) D
Pta1n  18000*0.578704* 4.675473  48702.87 mii lei
Pta2n  23300*0.578704* 4.675473  62231.44 mii lei
Pta3n  24200*0.694444* 4.675473  78573.87 mii lei
Randamentul economic al investitiilor

Pta n
Ra n 
Ita n -1
Ra1=48702.87/20121.29-1=1.420464 Pta/ 1 euro Ita
Ra2=63043.16/20144.44-1=2.129556 Pta/ 1 euro Ita
Ra3=78573.87/21868.04-1=2.593091 Pta/ 1 euro Ita

Termenul actualizat de recuperare a investitiilor

log Ph  log[ Ph  Ita n * a *(1  a) d ]
Ta n 
log(1  a )
log18000  log[18000  2012.29*0.2*1.728]
Ta1n   2.678213
log1.2 ani

log 23300  log[23300  20144.44*0.2*1.72810]

Ta2n   1.95
log1.2 ani
log 24200  log[24200  21868.04*0.2*1.4410]
Ta3n   1.653343
log1.2 ani

Cheltuieli totale actualizate

Kta n  Ita n  Cta n
Kta1=20121.29+45997.15=66118.44 mii lei
Kta2=20144.44+47079.44=67223.88 mii lei
Kta3=21868.04+57794=79662.05 mii lei
 1 (1  a) D  1
Cta n  * * Ch
(1  a )d a *(1  a ) D
Cta1=45997.15
Cta2=47079.44
Cta3=57794

  varianta1 varianta 2 varianta 3 Criteriul

d 3 3 2
Minim
It a n 20121.29 20144.44 21868.04
Maxim
Pt a n 48702.87 63043.16 78573.87
Maxim
Ran 1.420464 2.129556 2.593091
Minim
Tan 2.678213 1.95 1.653343
Minim
Ct a n 45997.15 47079.44 57794
minim
Kt a n 66118.44 67223.88 79662.05

Varianta oprima poate fi si varianta 1 si varianta 3.

Actualizarea indicatorilor la momentul scoaterii din folosinta (It, Pt,R,T )

v=0
a=20%
k=1
d D
Ita v   Ih(1  a) h
hd

Ita  8590*15.40702  12000*18.48843  8000* 22.18611  531696.3

v
1

Ita v 2  9590*15.40702  10000*18.48843  9000*22.18611  532312.6

Ita v 2  14500*15.40702  14090*18.48843  0* 22.18611  483903.7
D 1
Pta v   Ph(1  a)h
h0

Pta  18000*72.035108  1296632

v
1

Pta v 2  23300*72.035108  1678418

Pta v 3  24200*72.035108  1743250
log Ph(1  a ) d  log[ Ph(1  a ) d  a * Ita v ]
Ra v 
log(1  a)
Ra1=1296632 /531696.3=1.43867
Ra2=1678418 /532312.6=2.153068
Ra3= 174325/483903.7=2.602472
log Ph(1  a) d  log[ Ph(1  a) d  a * Ita v ]
Ta v 
log(1  a)
log18000*15.40702  log[18000*15.40702  0.2*53169.3]
Ta v1 
log1.2 =2.652494
log 23300*15.40702  log[23300*15.40702  0.2*532312.6]
Ta v 2 
log1.2 =1.929459
log 24200*15.40702  log[24200*15.40702  0.2* 483903.7]
Ta v 3 
log1.2 =1.648321

indicatori varianta1 varianta2 varianta3 Criteriul

Minim
It a v 531696.3 532312.6 483903.7
Maxim
Pt a v 1296632 1678418 1743250
Maxim
Rav 1.43867 2.153068 2.602472

Tav 2.652494 1.929459 1.648321 Minim

Varianta optima este varianta 3.

Analiza indicatorilor propusi de metodologia Bancii Mondiale

Kta-avantajul de capital
Vta-venit total actualizat
R-raportul dintre vta si kta
ANta- avantajul total net actualizat
VNta venitul net total actualizat
k-indicele de profitabilitate
k’- indicele de profitabilitate
ka- indicele de profitabilitate
RIR-rata interna de profitabilitate
CRNA-cursul de revenire net actualizat
Nr crt indicatori varianta 1 varianta 2 varianta 3 U.M.

1 kta 66118.45 67223.88 80330.7 euro

2 vta 94700.03 110122.6 137945.6 euro
3r 1.432278 1.638147 1.717221 =
4 Anta 28581.58 42898.72 57614.9 euro
5 Vnta 28581.58 42898.72 57614.9 euro
6k 99.97055 150.048 201.5211
7 k' 1.420465 2.129556 2.634662
8 ka 2.420465 3.129556 3.634662
9 RIR 0.628445 1.214009 1.035229
10 CRNA 9.947292 6.738259 5.99536 lei/euro

4.Concluzii
 Centralizarea valorilor obtinute si precizarea variantei optime de investitii

Nr crt INDICATOR VAR1 VAR2 VAR3 CRITERIU

I
1 It 28590 28590 28590 Minim
2 d 3 3 2 Minim
3 D 15 15 15 Maxim
4 s 28590 2599.09 2382.50 minim
5 s’ 0.82 0.70 0.68 Minim
6 T 1.59 1.23 1.18 Minim
7 e 0.63 0.81 0.85 Maxim
8 K 283590.00 289590.00 295590.00 Minim
9 k 1890.60 1755.09 1642.17 Minim
10 k' 0.54 0.47 0.47 Minim
11 R 8.44 11.22 11.70 Maxim
12 Mi 57770.00 57771.00 43090.00 minim
13 mi 5777.00 5251.91 3590.83 Minim
14 m'i 1.65 1.42 Minim
15 ma 19256.67 19257.00 21545.00 Minim
16 Ei 36395.10 46794.51 36626.50 Minim
17 δ 3639.51 4254.05 3052.21 Minim
18 δ' 1.04 1.15 0.87 Minim
19 δ'’ 1.27 1.64 1.28 Minim
20 It a n 20121.29 20144.44 21868.04 Minim
21 Pt a n 48702.87 63043.16 78573.87 Maxim
22 Ran 1.420464 2.129556 2.593091 Maxim
23 Tan 2.678213 1.95 1.653343 Minim
24 Ct a n 45997.15 47079.44 57794 Minim
25 Kt a n 66118.44 67223.88 79662.05 Minim
26 It a v 531696.3 532312.6 483903.7 Minim
 27 Pt a v 1296632 1678418 1743250 Maxim
v
28 Ra 1.43867 2.153068 2.602472 Maxim
v
29 Ta 2.652494 1.929459 1.648321 Minim
30 kta 66118.45 67223.88 80330.7 Minim
31 vta 94700.03 110122.6 137945.6 Maxim
32 r 1.432278 1.638147 1.717221 Maxim
33 Anta 28581.58 42898.72 57614.9 Maxim
34 Vnta 28581.58 42898.72 57614.9 Maxim
35 k 99.97055 150.048 201.5211 Maxim
36 k' 1.420465 2.129556 2.634662 Maxim
37 ka 2.420465 3.129556 3.634662 Maxim
38 RIR 0.628445 1.214009 1.035229 Maxim
39 CRNA 9.947292 6.738259 5.99536 Minim
In urma calcularii tuturor indicatorilor rezulta ca varianta oprima de proiect de investitii
este varianta 3.

Concluzii

In urma realizarii acestui studiu de fezabilitate, avand in vedere trei proiecte de

investitii, s-a ajuns la concluzia ca varianta 3 este varianta optima de proiect de investitii,
lucru evidentiat prin calcularea:

1. indicatorilor statici
2. indicatorilor imobilizarilor
3. indicatorilor actualizati la momentul inceperii lucrarilor de investitii si la
momentul scoaterii din folosinta
4. indicatorilor propusi de Banca Mondiala

S-a realizat acest studiu de fezabilitate pentru evidentierea variantei optime de proiect de
investitii in vederea punerii in practica a acestei idei.

Pentru atingerea acestui obiectiv s-a apelat la trei proiecte de investitii, toate trei avand
suma investitiei totale de 28590 Euro esalonate astfel:
1. prima varianta esalonarea se face pe o perioada de trei ani, in primul an 8590
euro, in anul doi 12000 euro iar in anul trei 8000 euro.
2. in a doua varianta esalonarea se face pe trei ani: 9590, 10000 si 9000 euro.
3. in a treia varianta esalonarea se face pe doi ani: 14500 si 14090 euro

Varianta nr 3 se considera a fi cea mai avantajoasa desi toate cele trei sunt acceptate.
Aceasta varianta are o durata de functionare de 15 ani, termenul de recuperare a
investitiilor fiind cel mai mic, o investitie de 28590 euro, esalonata pe 3 ani, profitul fiind
de 24200.
 Bibliografie

http://www.scribd.com/doc/58405680/Dezvoltare-Rurala-Proiect-Individual-Pastravarie-
2q
http://www.romfish.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=13&Itemid=16
http://finantare.businesslive.ro/fonduri-europene-nerambursabile-pentru-investitiile-in-
fermele-piscicole/
http://www.universulpadurii.ro/News-article-sid-7774-titlu-
Investitia_minima_intr_o_pastravarie__70_000_de_euro.phtml
http://www.cresterea-pastravului.20m.com/
http://www.recolta.eu/idei-de-afaceri-cresterea-pastravului/