REPUBLICA MOLDOVA

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII

PRINCIPIILE ŞI METODOLOGIA REGLEMENTĂRII ÎN CONSTRUCŢII

REGULI DE REDACTARE A DOCUMENTELOR

NORMATIVE

NCM A.01.04-96
EDIŢIE OFICIAL

DEPARTAMENTUL ARHITECTURII ŞI CONSTRUCŢIILOR

AL REPUBLICII MOLDOVA

Signature Not Verified

Digitally signed by Pantaz Gheorghe CHIŞINĂU * 1996
Date: 2012.12.04 12:38:10 +02:00
Reason: validate document
Location: www.cts.md
 ICS 91-040

ELABORAT de Dr. ing. M. Potârcă, ing. V. Rusnac, ing.

T. Şocodei.

ACCEPTAT de Comitetul Tehnic CT-C A.01 "PRINCIPIILE ŞI

METODOLOGIA REGLEMENTĂRII ÎN CONSTRUCŢII":

Preşedinte:

Ing. V. Rusnac - Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor.

Secretar:

Ing. T. Şocodei - Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor.

Membri:

Dr. ing. M. Potârcă - Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor;

Arh. A. Burciu - Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor;

Ing. M. Coca - Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei

Drumurilor;

Ing. N. Luscalov - Departamentul Moldovastandard;

Ing. V. Mursa - Institutul "Inmacomproiect";

Ing. A. Pavaloi - "Moldconinvest" S.A.;

Ing. V. Ştefârţă - Concernul "Inmacom".

APROBAT de Directorul general al Departamentului Arhitecturii şi

Construcţiilor al Republicii Moldova prin ordinul nr. 148 din 18 noiembrie
1996, cu aplicare din 1 ianuarie 1997.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentului normativ în construcţii

se abrogă CHИП 1.01.03-83* "Cиcтeмa нopмaтивныx документов в строительстве.
Правила изложения и оформления нормативных документов".

© DAC 1996 Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului normativ în
orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare
etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al DAC.
 NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII MOLDOVEAN NCM A.01.04-96

Principiile şi metodologia reglementării în construcţii

Reguli de redactare a documentelor normative
Principles and methodology of regulation in construction
Rules for normativ documents drawing up
Принципы и методология нормирования в строительстве
Правила редактирования нормативных документов
Ediţie oficială

1 DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul normativ stabileşte regulile de redactare a documentelor

normative în construcţii.

1.2 Regulile de redactare a documentelor normative elaborate sub forma de

standard se stabilesc de Organismul Naţional de Standardizare.

1.3 Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru toţi agenţii

economici care elaborează documentele normative în construcţii şi se aplică în
toate fazele de elaborare a acestora.

2 REFERINŢE

SR ISO 31-0 Mărimi şi unităţi. Partea 0: Principii generale.

3 PRINCIPII GENERALE

3.1 Structura documentului normativ

3.1.1 Documentele normative în construcţii trebuie să conţină, de regulă, titlul

urmat de diviziuni expuse în următoarea consecutivitate:

- obiect şi/sau domeniu de aplicare;

- referinţe;

- principii generale;

- diviziuni specifice;

- cuprins.

3.1.2 Textul documentului normativ constă din puncte grupate în diviziuni şi

subdiviziuni numerotate, prevăzute cu titluri.
NCM A.01.04-96 pag.2

3.1.3 Titlurile diviziunilor şi subdiviziunilor se formulează nearticulat, cu

excepţia cazurilor în care acordul gramatical impune articularea şi se scriu cu
majuscule, cu un rînd deasupra textului respectiv, aliniate în stînga paginii.
3.1.4 Punctele diviziunilor şi subdiviziunilor se numerotează şi pot fi divizate
la rîndul lor în subpuncte, aliniate în stînga paginii.
3.1.5 Numerotarea diviziunilor, subdiviziunilor, punctelor şi subpunctelor se
face cu cifre arabe, începînd cu 1, în următoarea consecutivitate:

1 ... (titlul diviziunii)

1.1 ... (titlul subdiviziunii sau textul punctului)
1.1.1 ... (textul punctului sau subpunctului)
1.1.1.1 ... (textul subpunctului)
În anexe numerotarea este precedată de litera corespunzătoare anexei.
Numerotarea diviziunilor, subdiviziunilor, punctelor şi subpunctelor se limitează
la ordinul patru de numerotare.
3.1.6 Dacă este necesar ca unele alineate să fie evidenţiate, ele pot fi precedate
de liniuţă sau literă mică (începînd cu a), urmată de paranteză.
Aşezarea în pagină a textului normativului este redată în Anexa A.
3.2 Titlu

3.2.1 Titlul documentului normativ trebuie să indice clar şi precis obiectul de

reglementat şi să fie formulat astfel încît să asigure posibilitatea de a deosebi
fiecare normativ de alte normative.
3.2.2 Titlul documentului normativ trebuie să fie cît mai concis; orice precizări
suplimentare se indică în diviziunea Obiect şi/sau domeniu de aplicare. Nu se admit
paranteze în titlul normativului.

3.3 Obiect şi/sau domeniu de aplicare

3.3.1 În diviziune trebuie precizat obiectul şi/sau domeniul de aplicare la care

se referă documentul normativ, chiar dacă acest lucru rezultă clar din titlu.
În conţinutul acestei diviziuni pot fi date precizări suplimentare, în completarea
titlului, dar aceste informaţii nu trebuie să conţină condiţii tehnice.

3.3.2 Diviziunea, după caz, redă şi indicaţii referitoare la limitarea aplicării

documentului normativ sau la condiţiile speciale de aplicare a acestuia (mediu
exploziv, mediu umed etc), precum şi la domeniile sau situaţiile speciale în care
documentul normativ nu se aplică.
 NCM A.01.04-96 pag.3

3.3.3 La redactarea diviziunii se folosesc, de regulă, expresiile următoare:

Prezentul normativ stabileşte ...

Prezentul normativ se referă ...
Prevederile prezentului normativ sunt ...
Prevederile prezentului normativ se aplică (nu se aplică) ...

3.4 Referinţe
Diviziunea trebuie să conţină referinţe la documentele normative la care se fac
trimiteri în textul documentului normativ.

3.5 Principii generale

Diviziunea trebuie să conţină descrierea în mod general a obiectului supus
reglementării.

3.6 Diviziuni specifice

Diviziunile specifice descriu conţinutul-cadru al documentului normativ.

3.7 Anexe
3.7.1 Prevederile suplimentare care completează textul documentului normativ
se prezintă grupat la sfîrşit, în formă de anexe.
3.7.2 Anexele se notează prin majuscule, în ordinea alfabetică, expresia ANEXA...
fiind aliniată în dreapta paginii.
3.7.3 Anexele, după caz, pot avea un titlu scris cu majuscule, centrat în pagină,
mai jos de cuvîntul ANEXA...

3.8 Cuprins
3.8.1 Fiecare document normativ, de regulă, trebuie să aibă cuprins, al cărui
titlu se scrie cu majuscule, centrat în pagină.
3.8.2 Cuprinsul trebuie să conţină numai denumirea diviziunilor, subdiviziunilor şi
anexelor.

4 DETALII DE REDACTARE
4.1 Stilul de redactare
4.1.1 Prevederile documentului normativ trebuie prezentate astfel încît înţelesul
lor să fie univoc, urmărind continuitatea şi corelarea diverselor puncte din text.
NCM A.01.04-96 pag.4

4.1.2 Stilul de redactare trebuie să fie clar, concis, precis şi să excludă orice
echivoc, evitîndu-se:
- exprimarea mai multor prevederi în aceeaşi frază;
- digresiunile care întrerup cursul frazei; dacă sunt necesare precizări su-
plimentare, se recomandă a fi prezentate în fraze distincte sau în note;
- pleonasmele, stilul prolix, frazele foarte lungi;
- repetările de texte din acelaşi sau din alte documente normative.

Trimiterile se fac sub forma:

conform 4.3;
conform NCM A.01.03-96.
4.1.3 Orice texte inutile trebuie evitate.
4.1.4 La redactarea documentului normativ trebuie respectate regulile de gramatică,
ortografie şi punctuaţie.
4.2 Forme verbale
4.2.1 Documentul normativ se redactează folosind în exclusivitate forma
impersonală a verbelor.
EXEMPLE:
Corect: ... se clasifică...; se depozitează...; a se vedea tabelul...
Incorect: ... clasificăm...; depozităm...; vezi tabelul...
4.2.2 Caracterul de obligativitate al prevederilor din documentul normativ se
exprimă prin folosirea diatezei reflexive, timpul prezent al verbelor.

EXEMPLE:
...se execută...; se verifică...; se marchează...
Utilizarea indicativului viitor (... se vor remedia...; se vor livra...) trebuie evitată,
această exprimare avînd o nuanţă de imprecizie cu privire la timpul efectuării
acţiunii exprimate de verb.
4.2.3 Pentru sublinierea caracterului imperativ al anumitor prevederi se
foloseşte verbul a trebui, urmat, după caz, de verbul care exprimă acţiunea, la
modul conjunctiv sau participiu.
EXEMPLE:

... trebuie să corespundă...; trebuie să reziste la...; trebuie evitat...

 NCM A.01.04-96 pag.5

4.2.4 Prevederile cu caracter opţional se exprimă folosind verbul a putea.

EXEMPLE:
... pot fi...; poate prezenta.
4.2.5 Caracterul de recomandare sau preferenţial al anumitor prevederi se
exprimă prin expresii cu acelaşi înţeles.
EXEMPLU:
... se recomandă...
4.2.6 Prevederile cu caracter de interdicţie se exprimă prin negarea verbului
a trebui.
EXEMPLU:
... nu trebuie şâ depăşească...
4.3 Terminologie
4.3.1 La redactarea documentului normativ trebuie să se folosească termenii
definiţi prin documentele normative în vigoare. Nu se admite utilizarea unor
termeni tehnici străini, dacă acestea au termeni echivalenţi în limba română.
4.3.2 În lipsa unor documente normative de acest fel sau în completarea acestora,
termenii specifici şi definiţiile lor se stabilesc în cadrul unei anexe la
documentul normativ.
4.4 Simboluri
4.4.1 Simbolurile mărimilor
4.4.1.1 La redactarea documentului normativ se folosesc simbolurile mărimilor
stabilite prin standardele de tehnică generală şi/sau prin documentele normative de
terminologie şi simboluri specifice domeniului.
4.4.1.2 În lipsa unor astfel de documente normative, simbolurile mărimilor se
stabilesc în cadrul normativului ce se elaborează, urmînd să fie explicitate.
4.4.1.3 Simbolurile nu trebuie urmate de punct, cu excepţia cazurilor în care
acesta face parte din punctuaţia textului (de exemplu, dacă simbolul se află la
sfîrşitul frazei).
4.4.1.4 Folosirea în acelaşi document normativ a aceluiaşi simbol literal, dar
cu semnificaţii diferite trebuie evitată.
EXEMPLU:
… Q pentru cantitatea de căldură şi pentru debit…
NCM A.01.04-96 pag.6

Dacă acest lucru nu este posibil sau dacă este necesară desemnarea unor anumite
valori ale aceleiaşi mărimi, simbolul mărimilor se poate completa cu indici
inferiori.
4.4.2 Simbolurile şi denumirile unităţilor de măsură

4.4.2.1 În documentul normativ se utilizează denumirile şi simbolurile stabilite

pentru unităţile de măsură din Sistemul Internaţional de Unităţi (SI) şi SR 31-0.
4.4.2.2 Dacă în textul documentului normativ se precizează valoarea numerică
a unei mărimi, unitatea de măsură se indică prin simbol şi nu prin denumire.

EXEMPLU:
Corect: 15 m/s; 30 W/(m∙K)
Incorect: 15 metri pe secundă; 30 waţi pe metru-kelvin
4.4.2.3 Dacă în textul documentului normativ nu se indică valoarea numerică a
mărimilor, ci se stabileşte numai în ce unităţi de măsură se exprimă acestea, se
folosesc denumirile unităţilor de măsură şi nu simbolurile acestora.

EXEMPLU:
Distanţa, exprimată în metri, între punctele...
Această regulă se aplică în cazul explicitării relaţiilor şi formulelor.

EXEMPLU:
Rezistenţa la transfer termic, R0, exprimată în metri pătraţi-kelvin pe watt...
4.4.2.4 În cazul şirurilor şi intervalelor de valori numerice, ca şi în cazul valorilor
limită, simbolul unităţilor de măsură se scrie o singură dată.

EXEMPLE:

Corect: Incorect:

6,3...8 m 6,3 m...8 m

6,3; 7; 8 m 6,3 m; 7 m; 8 m

peste 6,3 pînă la 8 m peste 6,3 m pînă la 8 m

 NCM A.01.04-96 pag.7

4.4.3 Simboluri şi semne matematice

4.4.3.1 Simbolurile Ø, R, □ (diametru, rază, pătrat) se utilizează numai pe desene,

înaintea valorii numerice respective.
În textul documentului normativ nu se admite utilizarea acestor simboluri.
4.4.3.2 În textul documentului normativ nu se folosesc semnele:
= (egal)
< (mai mic)
> (mai mare)
< (mai mic sau cel mult egal)
> (mai mare sau cel puţin egal)
≠ (diferit)
≈ (aproximativ)
Aceste semne pot fi folosite numai în formule sau relaţii, în tabele şi în grafice.
4.4.3.3 În textul documentului normativ nu se folosesc semnele operaţiilor
matematice. Exprimarea operaţiilor se face prin cuvinte.

EXEMPLU:
Corect: Raportul dintre energia mecanică şi debitul masic.
Incorect: Energia mecanică/debitul masic.

4.5 Abrevieri

4.5.1 De regulă, abrevierile trebuie evitate sau limitate la strictul necesar; ele
se admit numai în cazurile în care nu pot da naştere la confuzii.

La prima utilizare a unei abrevieri, cuvîntul respectiv trebuie scris complet, cu

abrevierea dată între paranteze mici, imediat după acest cuvînt.

4.5.2 Nu se admite folosirea cuvîntului idem. Fiecare prevedere, valoare etc.

trebuie exprimată explicit ori de cîte ori este necesar.

4.5.3 Se admite folosirea în text sau în capul de tabel, dacă însoţesc valori numerice,
a următoarelor abrevieri:

max. (maximum);

min. (minimum);
NCM A.01.04-96 pag.8

pag. (pagina);
poz. (poziţia);
pct. (punctul);
buc. (bucăţi);
fig. (figura);
nr. crt. (numărul curent).
4.5.4 În textul documentului normativ şi în tabele nu se admite folosirea
ghilimelelor, nici pentru înlocuirea unor repetări de cuvinte sau valori, nici pentru
punerea în evidenţă a anumitor părţi de text.
Valorile sau cuvintele care se repetă trebuie scrise explicit de cîte ori este necesar,
iar evidenţierea unor expresii (titluri, denumiri etc.) se face prin caractere deosebite
de literă.

4.6 Prezentarea valorilor numerice

4.6.1 Valorile indicatorilor din textul documentului normativ se pot exprima
după caz:
a) prin valoarea numerică, urmată de simbolul unităţii de măsură;
EXEMPLE: 17,5 m2; 12 °C; 5 x 10-5 mm
b) prin valoarea nominală şi abateri limită, urmate de simbolul unităţii de
măsură;
EXEMPLU: (10 ± 0,01) mm sau 10 mm ± 0,01 mm
c) prin valori limită, precedate de abrevierile min., respectiv max. sau prin
intervale de valori puse în evidenţă prin cuvintele: de la... pînă la, peste... pînă
la, sau prin trei puncte.

EXEMPLE:
min. 2 A; max. 6 A
2…6 A
de la 2 pînă la 6 A (inclusiv)
peste 2 pînă la 6 A
-20...+20 °C
+20...+30 °C
-50...-20 °C
NCM A.01.04-96 pag.9

4.6.2 Şirurile de valori numerice (întregi sau zecimale) se scriu separînd valorile
prin punct şi virgulă, atunci cînd între două valori învecinate nu se admit sau nu
există valori intermediare.
EXEMPLU: 1,60; 1,80; 2,00; 2,24
În cazul unei variaţii continue a valorilor între două limite stabilite, intervalul
se indică prin valorile limită, separate prin trei puncte, acest mod de prezentare
avînd semnificaţia că între valorile limită pot exista orice valori intermediare.
EXEMPLU: 1,60...2,24
4.6.3 Numărul de semne zecimale cu care se indică valorile numerice se stabileşte
în funcţie de precizia necesară şi suficientă pentru asigurarea calităţii, dar astfel încît
aceeaşi mărime să aibă acelaşi grad de precizie în cuprinsul aceluiaşi normativ.
Numărul de semne zecimale cu care se indică valorile nominale ale indicatorilor
trebuie corelat cu abaterile limită aferente, cu precizia aparatelor şi a metodelor prin
care se verifică indicatorii respectivi.
4.6.4 În textul documentului normativ şi în tabele, numerele trebuie prezentate
separînd printr-un interval grupele de cîte trei cifre, la dreapta şi la stînga
virgulei.
EXEMPLE: 1 273 650; 7 250, 576 81
4.7 Prezentarea relaţiilor şi formulelor
4.7.1 Cînd simbolurile mărimilor sînt combinate sub formă de produs, acest
procedeu de combinare poate fi indicat în unul din următoarele moduri:
ab, a b, a ∙ b, a x b
4.7.2 Simbolurile mărimilor, coeficienţilor şi factorilor folosiţi în formulele şi
relaţiile din normative trebuie explicitate indicînd şi unităţile de măsură care
asigură omogenitatea relaţiei sau a formulei.
EXEMPLU:
Presiunea critică în regim seismic se calculează cu relaţia:
Pcr s = k Pcr (kPa), (20)
în care Pcr - presiunea critică în regim static calculată conform…,
k - coeficient de reducere calculat conform ...
NOTĂ – Această explicitare nu mai este necesară dacă simbolurile şi unităţile
de măsură sunt prevăzute acolo unde au apărut prima dată, în cadrul
normativului.
NCM A.01.04-96 pag.10

4.7.3 Pentru înlesnirea referirilor, relaţiile şi formulele se numerotează începînd

cu 1. Numerotarea se continuă, consecutiv, în toate diviziunile, înclusiv în
anexele documentului normativ.
Numărul de ordine al relaţiilor sau formulelor se înscrie în paranteze mici în
dreapta relaţiei respective, a se vedea exemplu din 4.7.2
4.8 NOTĂ
4.8.1 Prezentarea notelor în text, sub tabele sau sub figuri
4.8.1.1 Notele înscrise în text, sub tabele sau sub figuri fac parte integrantă
din documentul normativ şi se folosesc pentru precizarea informaţiilor considerate
necesare.
Cuvîntul NOTĂ sau NOTE se scriu cu majuscule.
4.8.1.2 Notele trebuie amplasate imediat după punctul, alineatul, tabelul sau
figura la care se referă.
4.8.1.3 Dacă aceeaşi notă corespunde mai multor tabele, figuri etc, ea trebuie
scrisă o singură dată, sub prima figură sau sub primul tabel, cu specificarea clară a
aplicabilităţii sale.
4.8.1.4 Dacă există o singură notă, titlul NOTĂ, urmată de o liniuţă, se scrie
în acelaşi rînd cu textul notei.
4.8.1.5 Notele - dacă sunt mai mult de una la acelaşi punct, tabel sau figură –
se numerotează cu cifre arabe, începînd cu 1.
Dacă sub acelaşi punct, tabel sau figură sunt mai multe note, ele se scriu sub
titlul NOTE, plasat pe un rînd s eparat.
Textul fiecărei note se scrie cu alineat distinct, precedat de numărul respectiv,
evidenţiat de text.
4.8.2 Prezentarea notelor de subsol
4.8.2.1 Notele de subsol se folosesc pentru indicaţii suplimentare ce fac parte
integrantă din textul documentului normativ. Ele nu trebuie să conţină indicaţii
tehnice.
4.8.2.2 Notele de subsol se scriu în partea de jos a paginii, în care se află textul pe
care îl lămuresc, separate de text printr-o linie scurtă, în stînga paginii.
EXEMPLU:
------------------------------------
*) ….. din NCM
 NCM A.01.04-96 pag.11

4.8.2.3 Dacă pe aceeaşi pagină sunt mai multe note de subsol, ele se numerotează
cu cifre arabe urmate de paranteză: 1); 2); 3); etc.
Numerotarea reîncepe pe fiecare pagină.
Trimiterea la notele de subsol se face prin înscrierea în text a numărului
curent, urmat de paranteză şi plasat ca exponent, imediat după cuvîntul la care
se referă nota.
Dacă notele de subsol se referă la valorile numerice, pentru evitarea confuziilor,
se admite ca numerotarea cu cifre să fie înlocuită prin unul, două etc.
asteriscuri.
4.9 Tabele
4.9.1 Organizarea tabelelor
4.9.1.1 Indicatorii din documentul normativ se prezintă, de regulă, sub formă
de tabel.
4.9.1.2 Tabelele trebuie să aibă un cap de tabel, unul sau mai multe rînduri şi
una sau mai multe coloane. Prin intersectarea rîndurilor şi coloanelor se delimitează
rubricile, în care se înscriu valorile indicatorilor.
4.9.1.3 În orice tabel, una din caracteristici este considerată directoare, în
funcţie de care se ordonează valorile celorlalte caracteristici.
După poziţia caracteristicii directoare, tabelele sunt de două feluri:
- tabele pe verticală, avînd caracteristica directoare înscrisă pe coloana
principală;
- tabele pe orizontală, avînd caracteristica directoare înscrisă pe rîndul
principal.
4.9.2 Titlul şi numerotarea tabelelor
4.9.2.1 Tabelele, după caz, pot avea titlu care indică conţinutul tabelului.
Încadrarea în text a tabelelor trebuie făcută, pe cît posibil, în cadrul punctului
la care se referă.
4.9.2.2 Tabelele se numerotează consecutiv începînd cu 1, în toate diviziunile,
inclusiv în anexe.
Dacă documentul normativ cuprinde un singur tabel, acesta nu se numerotează.
NOTĂ – În cazul prezentării unor şiruri de valori în formă tabelară, acestea
nu se numerotează.
NCM A.01.04-96 pag.12

4.9.2.3 Numerotarea tabelelor se face înscriind în colţul din stînga, deasupra

tabelului, cuvîntul Tabelul, urmat de numărul de ordine al acestuia.
4.9.2.4 Orice trimitere în text la tabele se face indicînd numărul tabelului.
EXEMPLU: caracteristicile mecanice conform Tabelului 2.
4.9.2.5 Dacă tabelele au un număr mare de rînduri, şi/sau coloane şi nu pot
fi încadrate într-o singură pagină, ele pot fi separate şi prezentate pe pagini
succesive, repetînd pe fiecare pagină capul de tabel.
În aceste cazuri, pe toate paginile succesive se scrie deasupra colţului din stînga al
tabelului: Tabelul... (continuare).
4.9.2.6 Primul cuvînt al fiecărei rubrici din coloana principală şi din rîndul principal
se începe cu majusculă.
Primul cuvînt al fiecărei rubrici din rîndurile sau coloanele secundare din capul de
tabel se scrie cu majusculă sau cu minusculă dacă este continuarea textului din rîndul
sau coloana principală.
Denumirile caracteristicilor înscrise în capul de tabel se scriu nearticulat, cu excepţia
cazurilor în care acordul gramatical impune articularea.
După textul înscris în capul de tabel sau în rîndul principal nu se pune punct.
4.9.3 Indicarea unităţilor de măsură în tabele
4.9.3.1 Dacă toate valorile numerice dintr-un tabel sunt indicate în aceleaşi unităţi de
măsură, acestea se indică prin simbolul său, deasupra colţului din dreapta sus al
tabelului.
4.9.3.2 Dacă valorile numerice din textul şi/sau tabelele unei diviziuni au aceleaşi
unităţi de măsură, acestea nu se repetă nici în capul fiecărui tabel şi nici deasupra
acestora, ci se scrie o singură dată, centrat în pagină, sub titlul punctului respectiv.
4.9.3.3 Dacă valorile numerice ale caracteristicilor dintr-un tabel sunt indicate în
unităţi de măsură diferite, simbolurile unităţilor de măsură se scriu în capul de tabel.
Simbolurile unităţilor de măsură comune mai multor coloane (rînduri) se indică o
singură dată pentru toate coloanele (rîndurile) respective, centrat.
Prin excepţie de la regulă, unitatea de măsură pentru unghiuri nu se scoate ca factor
comun în capul coloanei (rîndului), ci se repetă în fiecare rubrică.
4.9.4 Înscrierea intervalelor de valori
4.9.4.1 Înscrierea intervalelor de valori în tabele se face prin cuvintele: peste, pînâ
la (inclusiv), sau prin semnele > şi < scrise înaintea valorilor numerice.
 NCM A.01.04-96 pag.13

4.9.4.2 Dacă valorile numerice aparţinînd unui rînd sau unei coloane sunt valori
limită, indicaţiile min. sau max. se scriu o singură dată, în capul coloanei (rîndului) şi
nu se repetă înaintea fiecărei valori numerice.
4.9.5 Ordonarea coloanelor (rîndurilor)
4.9.5.1 La ordonarea coloanelor rîndurilor unui tabel se recomandă aplicarea
unuia din următoarele două criterii:
- gruparea logică a caracteristicilor;
- ordinea alfabetică a simbolurilor literale.
4.9.5.2 În cazul capetelor de tabel mai complexe, rîndul (sau coloana) cel mai
apropiat de valorile numerice trebuie să fie cel care cuprinde denumirea mărimilor şi
simbolul unităţii de măsură a acestora.
EXEMPLU:

Corect Incorect

Clasa de precizie Bătaia radială, mm

Mărimea 1 2 3 Mărimea Clasa de precizie

Bătaia radială, mm 1 2 3

AS1 5 18 40 AS1 5 18 40

AS2 12 30 52 AS2 12 30 52

AS 3 20 36 63 AS3 20 36 63

4.9.6 Înscrierea în tabele a valorilor care se repetă

4.9.6.1 Dacă unele valori numerice sau cuvinte înscrise în tabele se repetă, ele
trebuie scrise explicit în fiecare rubrică sau, dacă aceasta nu dăunează clarităţii, pot fi
comasate înrt-o rubrică mai mare.
Nu se admite folosirea ghilimelelor sau a cuvîntului idem pentru înlăturarea
repetărilor.
NCM A.01.04-96 pag.14

EXEMPLE:
Corect Corect

Denumirea Condiţii de Denumirea Condiţii de

defectului admisibilitate defectului admisibilitate

Noduri sănătoase max. 3 Noduri sănătoase max. 3

concrescute concrescute

Crăpături nu se admit Crăpături

Fibre răsucite nu se admit Fibre răsucite nu se admit

Incorect Incorect

Denumirea Condiţii de Denumirea Condiţii de

defectului admisibilitate defectului admisibilitate

Noduri sănătoase max. 3 Noduri sănătoase max. 3

concrescute concrescute

Crăpături nu se admit Crăpături nu se admit

Fibre răsucite Idem Fibre răsucite ″

4.9.6.2 În cazul valorilor numerice care se repetă pentru mai multe rînduri dintr-o
coloană, acestea se înscriu în tabel, de regulă, o singură dată, centrat, într-o
rubrică mai mare.
4.9.7 Liniatura tabelelor
4.9.7.1 De regulă, coloanele şi rîndurile tabelelor se separă prin linii fine.
4.9.7.2 În tabelele mari, pentru economia de spaţiu, se admite ca rîndurile să
fie separate prin spaţii albe şi nu prin linii fine.
4.9.7.3 Pentru uşurarea citirii tabelului, în asemenea cazuri, se admite ordonarea
rîndurilor în grupe de trei, cinci, zece rînduri etc, lăsînd între grupe spaţii albe mai
mari sau cîte o linie fină.
4.9.8 Rubricile fără valori
4.9.8.1 Dacă anumite rubrici din tabel nu conţin valori numerice sau text, în
rubricile respective se pun liniuţe.

4.9.8.2 Dacă anumite rubrici nu au anumite valori pentru că tipodimensi-unea

nu se execută, rubricile respective se lasă goale.
 NCM A.01.04-96 pag.15

În cazul în care se pot produce confuzii, sub tabelul respectiv se dau explicaţiile
necesare, sub formă de note sau se înscrie în rubricile fără valori: Nu se execută.
4.9.9 Înscrierea mărimilor şi a abaterilor limită se face conform standardelor în
vigoare.
4.10 Prezentarea materialelor grafic
4.10.1 Materialele grafice (desene,scheme, nomograme, semne convenţionale, hărţi
etc.) trebuie să se execute conform prevederilor din standardele în vigoare şi
înserate cît mai aproape de textul la care se referă.
4.10.2 Materialele grafice de orice fel se denumesc figuri şi se numerotează în
ordinea prezentării lor în text, cu excepţia celor încadrate în tabele, care nu se
numerotează.
Dacă normativul conţine o singură figură, aceasta nu se numerotează.
4.10.3 Numerotarea se face cu cifre arabe, consecutiv, începînd cu 1, în tot cuprinsul
normativului, inclusiv în anexe.
Numărul de ordine al figurii trebuie precedat de cuvîntul Figura.
EXEMPLU:
Figura 10
4.10.4 Dacă o figură se compune din mai multe variante, numerotarea se
diferenţiază prin litere mici.
4.10.5 Figurile care au simboluri sau numere de poziţie trebuie completate cu
un tabel de componenţă sau cu o legendă, care poate lipsi în cazul în care în text se
fac referiri la numerele de poziţie (de exemplu, în descrierea aparatului).
Legenda se plasează în cîmpul desenului, înainte de numărul figurii; ea poate fi
prezentată ca o coloană sau un şir de explicitări.
EXEMPLU:
1 - mortar;
2 - beton;
3 - piesă înglobată;
etc.
sau

1 - mortar; 2 - beton; 3 - piesă înglobată; etc.

NCM A.01.04-96 pag.16

4.10.6 Figurile încadrate în text nu trebuie să aibă titlu, mai ales dacă din text
rezultă explicit ce reprezintă.

Dacă trimiterea la figură, însă se face într-un punct mai îndepărtat sau dacă pentru
sistematizarea documentului normativ este necesară evidenţierea figurilor, acestea pot
avea titluri.

Titlurile figurilor se plasează sub figură.

 NCM A.01.04-96 pag.17

ANEXA A
AŞEZAREA ÎN PAGINĂ A TEXTULUI NORMATIVULUI
1 TITLUL DIVIZIUNII
1.1 Textul punctului ... xxxxx xxxxxxx xxxxxxxxxxxxx xxxxxx ... .
1.1.1 Textul subpunctului ... xxxxxxxx xxxxxxxx xxxxxxx xxxxxxx xxx xxx
xxxxxxxxx xxxxxxxxxx xxxxxx xxxxxxxxx xxxxxxxxx xxxxxxxx ... .
NOTĂ - Textul notei ... xxxxxxxxxx xxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxx xxxxxxxx xxxxxxxxxx
xxxxxxxx xxxxxxxxxx xxxxxxxxxxx … .
2 TITLUL DIVIZIUNII
2.1 Titlul subdiviziunii
2.1.1 Textul punctului ... xxxxxx xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx xxxxxx ... .
2.1.2 Textul punctului ... xxxxxx xxxxx xxxxxxxxxxx xxxxxxx xxx xx xxxxx
xxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxx xxxxxxx xxxxxxxxxx ... :
a) ... xxxx xxxxxx xxxxxxx ... ;
b) ... xxxxxxxx xxxxxx xxxxxxxxxxxx xxxxxxxxx xxxxxxxx xxxxxxxxx
xxxxxxxxx xxxx... .
2.1.2.1 Textul subpunctului ... xxxxxxx xxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxx
xxxxxxx xxxxxxx xxxxxxxxxxx xxxxxxxxx xxxxxxxxx...:
- ... xxxxx xxxxxxxx xxxxxxxxx xxxxxxxx xxxxxxxxxx xxxxxxxx xxxxx xxx
xxxxxxxxx xxxx... ;
- ... xxxxxxxx xxxxx xxxx... .
2.2 Titlul subdiviziunii
Textul punctului ... xxxxxx xxxxx xxxxxx xxxx xxxxx xxxxxxxxx ... .
NOTE
1. Textul notei ... xxxxxxxxxx xxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxx xxxxxxxx xxxxxxxxxx
xxxxxxxx xxxxxxxxxx xxxxxxxxxxx … .
2. Textul notei ... xxxxxxxxxx xxxxxxxxxxx … .
2.3 Titlul subdiviziunii
2.3.1 Textul punctului ... xxxxxx ... .
2.3.1.1 Textul subpunctului ... xxxxxxxxxxxx xxxxxxxxx xxxxxxxxx ...
NCM A.01.04-96 pag.18

CUPRINS

1 Domeniu de aplicare..................................................................................1
2 Referinţe......................................................................................................1
3 Principii generale….....................................................................................1
3.1 Structura documentului normativ.......................................................1
3.2 Titlu....................................................................................................2
3.3 Obiect şi/sau domeniu de aplicare.......................................................2
3.4 Referinţe..............................................................................................3
3.5 Principii generale.................................................................................3
3.6 Diviziuni specifice..............................................................................3
3.7 Anexe...................................................................................................3
3.8 Cuprins................................................................................................3
4 Detalii de redactare......................................................................................3
4.1 Stilul de redactare................................................................................3
4.2 Forme verbale......................................................................................4
4.3 Terminologie.......................................................................................5
4.4 Simboluri.............................................................................................5
4.5 Abrevieri..............................................................................................7
4.6 Prezentarea valorilor numerice...........................................................8
4.7 Prezentarea relaţiilor şi formulelor......................................................9
4.8 NOTA.............................................................................................. 10
4.9 Tabele............................................................................................... 11
4.10 Prezentarea materialelor grafice....................................................... 15
Anexa A. Aşezarea în pagină a textului normativului....................................... 17
 Editat de Centrul Republican de Cercetări şi
Reglementări în Construcţii "CERCON"
Responsabil de ediţie M. Temţunic.
Tiraj 300
F.E.P. “Tipografia centrală”
Chişinău MD 2068, str. Florilor 1
Departamentul Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi