Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

GT
PATRIMONIUL TURISTIC AL RELIEFULUI

1. POTENŢIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI CARSTIC

C
ele mai frumoase şi variate forme de relief aflate pretutindeni pe glob aparţin reliefului
carstic. Acesta se dezvoltă în roci solubile, în primul rând pe calcare, apoi pe sare şi alte
roci cu conţinut calcaros (gresiile calcaroase, conglomeratele cu ciment calcaros) în urma
acţiunii apei şi în condiţii morfoclimatice deosebite. Sunt forme de relief de mare
atractivitate ce au generat speoturismul. În România, calcarele, principala rocă carstificabilă, ocupă circa
2% din suprafaţă (4760 kmp) din care cea mai mare suprafaţă este întâlnită în Banat, peste 780 kmp.
Pentru a exemplifica varietatea acestui tip de relief amintim că numai în ţara noastră există peste 10000
de peşteri care depăşesc lungimea de 10 m, cu peste 800 km de galerii.

RELIEFUL CARSTIC

EXOCARST ENDOCARST

• creste calcaroase • peşteri cu concreţiuni de:

• chei şi marmite - tavan
• doline, uvale, polii - parietale
• văi carstice - podea
• depresiuni carstice terase în rocă
• lapiezuri gheţari
• sohodoluri • avene
• izbucuri
• izvoare vocluziene
• ponoare
• poduri
• arcade

Formele de relief rezultate prin carstificare sunt cele exogene (de suprafaţă) şi endogene (de
adâncime). Carstul de suprafaţă etalează o mai mare diversitate de forme de relief specifice, o mai mare
accesibilitate, drept care prezintă o mai mare atractivitate pentru turism. Apare cu precădere în spaţiul
montan unde etalează o varietate mare de forme majore, cum sunt crestele şi abrupturile calcaroase (Alpii
Dolomitici, Munţii Piatra Craiului), văi carstice sub formă de chei, complexe de doline sau uvale, dar şi de
mai mici dimensiuni: lapiezurile dezvoltate pe gresii calcaroase în Bucegi sau pe masive de sare (Slănic,
jud. Prahova).
Carstul de adâncime se referă la peşteri, tunele subterane şi avenuri. Marea varietate a formelor
concreţionare şi a microformelor create de prezenţa apei încărcată cu carbonat de calciu completează
gradul de atractivitate al reliefului carstic. Principalele forme de depunere numite şi speleoteme imprimă
o notă de inedit peisajului morfologic al peşterilor.

1
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Formele reliefului carstic

Secțiune transversală printr-o peșteră

Dintre aceste speleoteme se remarcă:
• stalactitele sunt speleotemele de formă cilindrică sau conică dezvoltate de sus în jos (dinspre
tavanul galeriilor înspre podeaua acestora) şi care sunt generate de picături de apă ce cad atrase de
gravitaţie. Ele capătă atractivitate mai mare pentru turişti în funcţie de dimensiunile şi formele
caracteristice. Astfel, stalactitele prezintă lungimi cuprinse între câţiva centimetri şi 3-4 m (cazul
stalactitelor tip „macaroană” din Peştera Clamouse, Franţa). Frumoase exemple de stalactite se întâlnesc
în ţara noastră în Peştera Urşilor de la Chişcău (galeria Racoviţă), Peştera Pojaru Poliţei, ambele în Munţii
Apuseni, peşterile Topliţa în Munţii Mehedinţi, Comarnic în Munţii Aninei ş.a. Stalactita macaroană şi cea
conică reprezintă formele comune alături de care există numeroase variante: stalactitele bulboase,
stalactitele uger terminate în jos cu o stalactită macaroană scurtă, stalactite în baionetă (care prezintă o

2
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

deviere a axului longitudinal din cauza înfundării tubului iniţial şi a penetrării apei printr-o fisură lateral
ceea ce face ca spleotema să crească în jos, dar decalat lateral);

Stalactite tip macaroane Stalactite bulboase

Stalagmite în formă de teanc de farfuri scoase în evidență în Avenul Armand (Franța)

•stalagmitele sunt speleoteme cilindrice sau conice ce cresc de jos în sus şi care iau naştere din
picături de apă căzute de sus, de dimensiuni şi forme condiţionate de raportul dintre debitul apei de
alimentare şi capacitatea de depunere a calcitului din ea. Dacă există condiţii egale de depunere a
calcitului timp îndelungat atunci se formează stalagmite subţiri, zvelte, egale ca diametru de jos până la
vârf, numite şi stalagmitele lumânări. Celebre sunt pădurile de lumânări din Peştera Topolniţa (Galeria
Racoviţă), Peştera Munticelu din Cheile Bicazului sau Peştera Raicova (Munţii Miroci, Serbia).

3
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Stalagnită în formă de brocoli Stalagmită cu guler

Stalagmită tip lumânare în Carlsbad Caverns National Park

4
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Stalagmitele îmbarcă adesea forme conice:

• - formă de con regulat;
• - formă de căpiţă de fân;
• - formă de dom (un trunchi de con mai larg decât înalt);
sau alte forme:
• - stalagmită cu bonetă;
• - stalagmite în teanc de farfurii;
• - stalagmite în trunchi de palmier;
• - stalagmită sfeşnic;

Formațiuni carstice unice, complexe și neașteptate în Peștera Luray, Virginia (SUA)

Forme carstice parietale tip cortină – Peștera Luray, Virginia (SUA)

5
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Cascadă pietrificată în Peștera Șura Mare (Hunedoara)

Stalagmite tip trunchi de palmier și draperii în Peștera Shenandoah, Shenandoah National Park, Virginia (SUA)

6
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Formațiuni carstice tip draperii – Peștera Shenandoah, Shenandoah National Park, Virginia (SUA)

Formațiuni de tip baldachin în Peștera Postojna (Slovenia)

• coloanele reprezintă unirea unei stalactite cu stalagmita corespunzătoare şi apar în majoritatea
peşterilor lumii (Postajna, Slovenia; Macocha, Cehia; Mamouth Cave, SUA) precum şi în ţara noastră
(Peştera Topolniţa, Galeria Coloanelor, Peştera Vadu Crişului, Galeria Balconul, Peştera Comarnic ş.a.)
• perlele lustruite sunt un alt tip de speleoteme de picurare sub forma unor mici agregate cristaline
cu dimensiuni de 1-10 cm diametru, mai mult sau mai puţin rotunjite, nesudate între ele sau de
pardoseală. Sunt mai rare, în Franţa, în Peştera Cocalière se întâlnesc cele mai frumoase exemple de perle
lustruite;

7
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

• vălurile, cortinele sau draperiile pot fi admirate în Galeria Racoviţă din Peştera Topolniţa sau
Peştera Muierii din Munţii Căpăţânii, Gheţarul Vârtop (Munţii Bihorului), Peştera Postojna (Slovenia) şi ele
reprezintă cruste ondulate, ataşate structural pereţilor înclinaţi;
• baldachinele reprezintă formaţiunile de tavan şi perete ce au de regulă pe margini o ghirlandă de
stalactite. Impresionante sunt baldachinul roşu din Peştera Postojna , clopotul colorat galben-roşcat din
Peştera Urşilor (Galeria Urşilor), cele din Peştera Rădeasa (Munţii Bihor) sau candelabrele (formaţiuni
masive de tavan formate prin prelingerea exterioară);

Gururi în Peștera Domica (Slovacia)

• gururile sunt spleoteme de prelingere pe podeaua peşterilor şi culoarelor subterane, fiind
alcătuite din baraje rectilinii sau sinuoase în spatele cărora apele de picurare sau prelingere se
acumulează şi generează astfel de forme. În funcţie de condiţiile genetice se deosebesc mai multe tipuri: în
formă de cupă, de pâlnie, etajate sau în contraforturi. Uneori există tendinţa de apariţie a gururilor în grup
(juxtapuse) sau în cascadă (suprapuse). Foarte spectaculoase şi atractive sunt gururile în cascadă întâlnite
în peşterile Skocjan (Slovenia), Domica (Slovacia), Padirac (Franţa) sau Măgura (România) ori gururile
festonate, mai remarcabile fiind cele din peşterile Cocalière (Franţa) şi New Cave (SUA);
• speleotemele coralide sub forma unor concreţiuni de mici dimensiuni, de ordinul milimetrilor sau
centimetrilor, apar pe pereţii şi podeaua galeriilor în Peştera cu Corali (Munţii Retezat) sau Pojarul Poliţei
unde coralitele se pot termina cu ramificaţii ascuţite. Alteori se formează ace mai lungi (8 cm), uneori
ramificate, formate din calcit (cunoscute în unele peşteri din statul New Mexico – SUA) sau se pot termina
cu măciulii mai mici (1-2 mm în diametru), numite perlaje sau chiar mai mari (1-3 cm diametru), de formă
rotund neregulată şi concrescute în tufe mai mult sau mai puţin sferice, asemănătoare cu floricelele de
porumb (popcorn). O peşteră bogată în astfel de speleoteme tip popcorn sau de conopidă este Carlsbad
Cavern (New Mexico, SUA);
• cristalictitele se prezintă sub formă de cristale albe translucide până la transparente, cu forme
foarte variate (mai frecvent sub formă de baghete alungite, răsucite sau îndoite) şi cu o dezvoltare
adeseori în sus sau lateral, antigravitaţional; sunt rezultatul unei curgeri capilare care poate conduce şi la
formarea unor monocristale de calcit şi argonit de o mare atractivitate: Grottes de Hotton (Belgia), Tecuri
şi Pojarul Poliţei, în ţara noastră. Cele mai impresionante cristale se găsesc în America de Nord, în peştera
Cristalelor1 – Naica din Mexix, numită şi „Capela Sixtină”. Descoperite întâmplător, cristalele din Cueva de
los Cristales au o lungime de până la 12 m şi 88 tone greutate. Printre spleotemele de acest fel se remarcă

1 Cueva de los Cristalos are o formă de potcoavă şi măsoară 30 m lungime şi 10 m lăţime.

8
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

şi helictitele (dacă ele sunt fixate pe stalactite), heligmitele (fixate pe stalagmite sau au o creştere
predominant de jos în sus) sau excentritele (formaţiunile cu creştere laterală) cate stârnesc atâtea priviri
admirative şi ridică atâtea întrebări cu privire la geneza acestora 2. Astfel de formaţiuni încântătoare ce
nasc revelaţii se găsesc în peşterile Cloşani (Munţii Mehedinţi), Popovăţ (Munţii Aninei), peştera – aven
din Cioaca Brebeneilor (Munţii Mehedinţi) sau peştera Piatra Altarului (Munţii Bihorului), considerată a fi
printre cele mai frumoase trei peşteri din Europa, graţie densităţii frumuseţilor pe un spaţiu restrâns al
cristalictitelor, în special helictite.

Speleoteme coralide (concrețiuni de gips) în Peștera Carlsbad Cavern (New Mexico, SUA)

2 Unii autori consideră că rolul decisiv în geneza lor revine peliculei micronice de apă care îmbracă în întregime spleotema; când
curentul de aer loveşte spleotema, în acel loc se produce eroziunea dioxidului de carbon şi depunerea carbonatului de calciu, iar
creşterea cristalictitului se poate realiza în jos, în sus sau în lateral. Prin dezvoltarea unui cristal curentul de aer este deviat şi
loveşte altă formaţiune vecină, provocând schimbarea punctului de creștere a acesteia. Astfel se explică dezvoltarea cristalelor
sub diverse unghiuri şi în direcţii diferite.

9
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Speleoteme tip popcorn sau de conopidă formate prin evaporare, caz în care este creț și alb sau galben
în Peștera Alisadr, Hamedan (Iran)

Helictite fixate pe vârful unei stalactite

Printre cele mai bogate şi variate cristalicitite din lume se întâlnesc şi în alte peşteri: Sonora (Texas,
SUA), Spinder Cave (New Mexico, SUA), Le Roc (Périgard, Franţa), Eisensteinhöhle (Niederösterreich,
Austria).
Prezenţa depozitelor de gheaţă fosilă cantonată în anumite cantităţi subterane devine un obiectiv
de interes major, de mare atracţie pentru vizitatori. Asocierea unor particularităţi morfologice şi
topoclimatice ale câtorva cantităţi subterane au creat şi consemnat condiţiile prielnice acumulării şi
conservării multianuale a gheţarilor fosili. În ţara noastră se detaşează ca unicat sud-est european
gheţarul fosil Scărişoara din platoul turistic Scărişoara – Ocoale, situat pe primul loc în ierarhia
speoturistică a Munţilor Apuseni. Spectaculosul bloc de gheaţă, situat la 1165 m altitudine, are în înălţime
de 27 m şi a cărui stratificaţie, vizibilă în Rezervaţia Mică, pune în evidenţă ritmul acumulării volumului

10
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

de gheaţă estimat la 75.000 m3 în cei peste 3000 de ani de existenţă. Alte peşteri din Munţii Bihorului
situate şi ele la peste 1100 m altitudine (Peştera Gheţarul Borsa, Peştera Gheţarul Focul Viu cu un bloc de
gheaţă apreciat la 25.000 m3 ) răspund în mai mare măsură cerinţelor impuse de valorificarea turistică.
Totuşi sunt necesare unele măsuri preconizate pentru înlăturarea factorilor de risc: limitarea numărului
de turişti la o cifră strict calculată, reglarea fluxurilor turistice în perioadele optime depunerii gheţii sau
suplimentarea aportului de apă în vederea transformării în gheaţă.

Peștera cu ghețar fosil Eisriesenwelt (Austria) o mare atracție pentru turiști

În Europa se întâlnesc peşteri cu gheţari fosili în Slovacia (Peştera Demankova), Austria

(Peştera Eisriesenwelt).

11
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

CASETA 1

PEŞTERA EISRIESENWELT (AUSTRIA)

Peştera Eisriesenwelt este situată în Masivul Tannengebirge la 4 km N de Werfen, 35 km SE de

Salzburg, în landul Salzburg. Este cea mai renumită peşteră din Austria, putând fi inclusă chiar pe lista
celebrităţilor. Faima sa este rezultatul conjugării a cel puţin 3 aspecte: prezenţa unei imense cantităţi
de gheaţă (numele în traducere ar însemna „lumea gheţarului uriaş”), dezvoltarea considerabilă (42,0
km) şi cunoaşterea ei de peste un secol.
Descoperită în 1879, încă de la începutul secolului XX a fost asaltată de speologi. Chiar după primul
război mondial era considerată cea mai mare peşteră din Austria, iar prin 1940 ea măsura 42 km, fiind
considerată drept cel mai lung cavernament din Europa şi al 2-lea din lume, superlativ pe care l-a
menţinut până în 1954. Gheaţa din interior ocupă circa 30.000 m 2, grosimea depăşind 20 m. Peisajul
oferit de morfologia gheţii (stalagmite, coloane, domuri, cascade de gheaţă etc.), dar şi dimensiunile
considerabile ale sălilor sunt de-a dreptul impresionante. Ea a fost amenajată pentru turism încă de la
începutul veacului trecut. După numărul de vizitatori este a doua peşteră turistică din Austria. Traseul
amenajat măsoară 800 m şi pentru a fi protejată gheaţa, aici nu a fost instalată lumina electrică.

(după Traian Constantinescu, Peşteri în Europa, EcoCarst Nr. 2/2001).

Peștera Ghețarul de la Scărișoara (Munții Apuseni) adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România

12
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Formațiuni de stalagmite în Peștera Ghețarul de la Scărișoara unde

temperatura medie anuală este de -2°C
Cel mai complex şi spectaculos component al reliefului carstic, peştera se impune printr-un peisaj
specific a cărui atractivitate depinde nu numai de frumuseţea formelor şi microformelor, ci şi de poziţia în
cadrul clasificărilor după lungime şi adâncime. Peştera este o cavitate sau un sistem de cavităţi legate
între ele, cu lungimi variabile de la câteva zeci de metri până la zeci, chiar sute de kilometri (Mammouth
Cave din statul Kentuchy, SUA măsoară în lungime 667 km). Puterea de atracţie a peisajelor subterane
constă în prezenţa unor elemente specifice (ineditul estetic al acestui mediu cu o bogată şi variată
morfologie sculpturală, caracterizat prin întunericul absolut „gustat” de turişti în Peştera Postajna din
Slovenia; amploarea cavernamentului – săli şi galerii de mari dimensiuni; acustica deosebită care a dus la
amenajarea unor săli de concerte în peşterile româneşti – Munţii Poiana Ruscă, Aggtelek – Ungaria, Jeita –
Liban; prezenţa unor gheţari fosili cu mare eficienţă în Peştera Tapolca – Ungaria, prezenţa lacurilor,
cascadelor şi râurilor subterane; climatul cu valenţe curative; prezenţa vestigiilor paleontologice şi
arheologice etc.) care se pot combina, contribuind la creşterea puterii lor de polarizare turistică.

Tabelul 1. Cele mai lungi peşteri din lume (februarie 2020)

Nr. crt. Peştera Ţara Lungimea (km)
1. Mammoth Cave System SUA / Kentucky 667,8
2. Sistema Sac Actun Mexic/Quintana Roo 371,9
3. Jewel Cave SUA / Dakota de Sud 334,8
4. Sistema Ox Bel Ha Mexic/Quintana Roo 271,0
5. Suiyang Shuanghe Dongqun China/Guizhou 257,4
6. Optymistychna Ucraina/Ternopil 257,0
7. Wind Cave SUA / Dakota de Sud 245,1
8. Lechuguilla Cave SUA / New Mexico 242,0
9. The Clearwater Sistem Malaysia/Sarawak 238,0
10. Fisher Ridge Cave System SUA / Kentucky 209,2
Sursa: www.cavediggers.com, 2020

Tabelul 2. Cele mai adânci peşteri din lume (februarie 2020)

Nr. crt. Peştera Ţara Adâncimea (m)
1. Veryovkina Georgia 2212
2. Krubera Cave Georgia 2197
3. Sarma Georgia 1830
4. Illuzia – Mezhonnogo – Snezhnaya Georgia 1753

13
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

5. Lamprechtsofen Vogelschacht Weg Schacht Austria / Salzburg 1735

6. Gouffre Mirolda Franţa / Savoia Înaltă 1626
7. Reseau Jean Bernard Franţa / Savoia Înaltă 1602
8. Torca del Cerro del Cuevon Spania / Asturia 1589
9. Hiriatzhohle - Schmelzwasserhohle Austria/Dachstein 1560
10. Sistema Huautla Mexic/Oaxaca 1560
Sursa: www.cavediggers.com, 2020

Peşterile se impun adeseori prin amploarea cavernamentului, punctele de mare atracţie pentru
turişti fiind sălile, galeriile largi şi înalte, hornurile, unele dintre ele de dimensiuni impresionante. Săli cu
dimensiuni apreciabile se întâlnesc în Peştera din Valea Firei (Munţii Bihorului), undea cea mai mare sală
subterană măsoară circa 300 m lungime, 100 m lăţime şi peste 90 m înălţime (fiind considerată printre
cele mai mari din Europa), iar, o alta, Sala Gigantică, se desfăşoară pe 248 m lungime, 77 m lăţime şi 60 m
înălţime; Peştera Vântului, Topolniţa, în România, sau cele din Alpi (Holloch, Eisriesenwelt), Pirinei
(Avenul Saint Piene), din SUA (Mammoth Cave), Oman (Peştera Majlis al Jinn cu o sală atât de mare încât
Piramida Giza ar încăpea în totalitate) sau China (Peştera celor 1000 de Budha). Alte peşteri
impresionează prin lungimea totală a galeriilor peşterilor (Tabelul IV-2), adâncimea peşterilor (Tabelul VI
– 3), portalurile impresionante care marchează intrarea în lumea subterană (Peştera Meziad, Munţii
Pădurea Craiului; Peştera Cetăţile Ponorului).

Tabelul 3. Cele mai lungi peşteri din România (km)

Nr.
Peştera Judeţul Unitatea de relief Lungime (km)
crt.
1. Peștera Vântului Bihor Munții Pădurea Craiului 42,16
2. Sistemul Humpleu-Poienița Cluj Munții Bihor 36,60
3. Peștera din Pârâul Hodobana Alba Munții Bihor 22,14
4. Peștera Topolnița Mehedinți Podișul Mehedinți 20,50
5. Sistemul Ciur Ponor-Toplița
Bihor Munții Pădurea Craiului 20,15
de Roșia
6. Sistemul Vărășoaia (V5-V24) Bihor Munții Bihor 19,25
7. Peștera de la Izvorul
Bistrița-Năsăud Munții Rodnei 18,10
Tăușoare
Sursa: Speologie.org

Tabelul 4. Cele mai adânci peşteri din România (m)

Nr.
Peştera Judeţul Unitatea de relief Adâncimea (m)
crt.
1. Avenul de sub Colții Argeș Munții Piatra Craiului 769
Grindului
2. Peștera V5 Bihor Munții Bihor 653
(Vărășoaia)
3. Peștera Izvorul Bistrița-Năsăud Munții Rodnei 461
Tăușoarelor
4. Peștera Șura Mare Hunedoara Munții Sebeșului 425
5. Peștera din Valea Rea Bihor Munții Bihor 372
6. Avenul din Dealul Bihor Munții Bihor 366
Secăturii
7. Avenul din Stanul Bihor Munții Pădurea 339
Foncii Craiului
Sursa: Speologie.org
O altă categorie de peşteri sunt cele în care se conservă vestigii paleontologice, schelete de urşi de
peşteră (Ursus speleus) cum se remarcă Peştera Urşilor de la Chişcău, cea mai cunoscută, deoarece este şi
singura peşteră amenajată după standarde internaţionale sau se conservă urmele de locuire ale omului
preistoric (Peştera Altamira din Spania, provincia Santander, cu cele mai reuşite şi renumite picturi
rupestre paleolitice, supranumită şi „Capela Sixtină a Artei Cuaternare”; Peştera Lascaux din Franţa,
numită datorită numărului mare de picturi rupestre „Capela Sixtină” a preistoriei; Peştera Cuciulat din

14
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Podişul Someşan – singura cavitate din România unde s-au descoperit picturi parietale aparținând omului
paleolitic.

Picturi rupestre paleolitice în Peștera Altamira (Santander,Spania),

supranumită şi „Capela Sixtină a Artei Cuaternare”

Peştera Lascaux (Dordogne, Franţa), remarcabilă prin numărul mare de picturi rupestre

15
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Speleoteme tip draperii în Peștera Punkva (Moraviade Sud. Cehia)

Accesul turiștilor în complexul de peşteri Punkva şi Macocha din

Moravia de Sud (Cehia) cu ajutorul bărcilor electrice nepoluante
Multe peşteri din lume şi România au fost amenajate parţial sau integral în scopul punerii în valoare
a zestrei lor turistice. Renumite în acest sens sunt: Peştera Postojna 3 din Podişul Karst (Slovenia),
complexul de peşteri Punka şi Macocha4 din Moravia de Sud (Cehia), Grotte de Han 5 din provincia Namur

3 Peştera Postojna este cea mai vizitată peşteră din Europa cu peste 37 milioane vizitatori în cei 192 ani de când a fost amenajată şi
introdusă în circuitul turistic la ordinul lui Napoleon Bonaparte. În 1872 este instalat un trenuleţ care transportă turiştii prin peşteră
pe o distanţă de 2 km, iar din 1884 este electrificată. Renumită prin frumuseţea şi măreţia formelor, dar şi datorită modului de
amenajare, Postajna se pare că ar fi primit vizitatori încă din secolul al XIII-lea. A fost salvată de la un mare dezastru în timpul celui
de-al doilea război mondial când trupele inamice au folosit-o drept depozit de carburanţi. În apropiere de Postajna au fost amenajate
turistic şi peşterile Otoska, Pivka, Crna, Planinska şi Predjamskim.
4 Grotele de Punkva, descoperite în perioada 1909-1914 în zona carstului morav, formează un labirint de coridoare unde

impresionează fantastica aglomerare de formaţiuni speologice, adevărat unicat în rândul peşterilor de la Punkva şi Macocha, râul
subteran formează două lacuri cu adâncimi de 50-80 m şi cu ape de culoare verde ca smaraldul (foarte bine puse în evidenţă sub

16
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

(Belgia), Frasassi (Italia), Les Grottes Pétrifiantes (Franţa), Peştera Shihua din apropiere de Beijing
(China), Mammoth Cave (SUA) unde în sălile amfiteatru se organizează concerte, se pun în scenă piese de
teatru sau se oficiază căsătorii la Bridal Altar (Altarul Miresei) etc., iar în ţara noastră se detaşează Peştera
Urşilor (descoperită în 1975 şi amenajată modern în 1981, la nivel internaţional, capabilă să satisfacă
toate exigenţele, inclusiv ale ecologiştilor), Peştera Muierii (prima peşteră care a fost electrificată în ţara
noastră).

Grotte de Han (Namur, Belgia)

Peștera Frasassi (Ancona, Italia)

lumina proiectoarelor subacvatice) parcurse de turişti graţie bărcilor echipate cu eco-motoare. Vizitarea complexului durează circa 2
ore şi se realizează la o temperatură constantă de 90 C şi o umiditate de 97%.
5 Grotte de Han este cea mai celebră peşteră turistică din Belgia, vizitată anual de 300 000 de turişti. Faima sa se apropie de a

celebrelor peşteri Postajna, Altamira sau Mammoth Cave. Cavernamentul este organizat pe trei niveluri, iar denumirea câtorva săli
(Sala Albă, Sala Armelor, Sala Alhambra) este edificatoare. Sala Domului, lungă de 150 m, lată de 140 m şi înaltă de 130 m a fost
considerată până nu demult cea mai voluminoasă din Europa. Amenajările pentru vizitare au demarat în 1823. Vizita în peşteră
durează circa 2 ore şi include şi un spectacol audio-vizual unde se prezintă o gamă de forme carstice ce nu sunt incluse în traseul
turistic şi o plimbare cu barca pe râul subteran Lesse.

17
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

"Les Grottes Pétrifiantes de Savonnières" (Indre-et-Loire, Franța) unde printr-o alchimie extraordinară, apa încărcată
cu carbonat de calciu se scurge încet pe obiectele depuse sub cascade naturale și le acoperă cu calcit și cristale de
silice. Ulterior le oferă un aspect strălucitor. Durează aproximativ un an până la obținerea unui strat suficient de calcit.
În timpul acelui an, este necesar să se mute fiecare obiect la fiecare 3 săptămâni pentru a asigura un strat armonizat și
a păstra detaliile

Flori pietrificate în "Les Grottes Pétrifiantes de Savonnières"

18
Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Mammoth Cave (Kentucky, SUA) – Harta galeriilor realizată la 1897

19
Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Mammoth Cave. Semnături istorice pe tavanul „bulevardului“ unei săli gigantice

20
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

Scenă de căsătorie la Altarul Miresei (Bridal Altar) din Mammoth Cave, Kentucky.
Aproximativ 16 nunți au avut loc la Altarul Miresei până la începutul anilor 1900

Peștera Urșilor (Bihor) – prima peșteră din România amenajată la standarde europene

Studiul endocarstului a generat interesul oamenilor de ştiinţă pentru speologie precum şi al

turiştilor – speologi amatori pentru această formă de turism de aventură – speoturismul. Acesta necesită
investiţii mari (infrastructură de acces, obligativitatea iluminatului smart, măsuri de protecţie a unui

21
 Adrian Nedelcu – Geografia turismului/ Patrimoniul turistic al spațiului

ecosistem extrem de sensibil ş.a.), dar care prin funcţionarea permanentă a obiectivului turistic se
amortizează într-un timp scurt.

TEME DE LUCRU & ÎNTREBĂRI PROBLEMĂ:

1. Menționați formele de relief care au generat o nouă formă de turism: speoturismul.

2. Precizați cinci țări în care speoturismul s-a afirmat ca o formă de turism care atrage un
număr tot mai mare de turiști.
3. Explicați varietatea mare a formelor reliefului carstic.
4. Arătați care sunt formele exocarstice ale reliefului. Dați exemple de forme exocarstice
din Europa.
5. Menționați cele două forme ale reliefului endocarstic. Precizați trei areale în Europa
unde aceste forme de relief au o răspândire mai mare. Cum explicați acest fapt.
6. Cum se numesc principalele forme de depunere care imprimă peșterilor un peisaj
morfologic complex, inedit de mare atractivitate turistică. Dați cinci exemple de astfel de
forme de depunere.
7. Precizați modul de formare al speleotemelor cilindrice sau conice generate de picăturile
de apă atrase gravitațional.
8. Arătați ce variante de stalactice se pot forma în interiorul peșterilor.
9. Explicați modul de formare al stalactitelor tip baionetă.
10. Precizați modul de formare al stalagmitelor și dați exemple de forme pe care le pot lua
aceste speleoteme.
11. Menționați condițiile în care se pot forma stalagmitele tip lumânare.
12. Precizați cinci peșteri din lume unde aceste speleoteme sunt de o mare atractivitate
turistică.
13. Definiti ce este un guru și menționați formele pe care acesta le poate lua în funcție de
condițiile genetice.
14. Explicați ce sunt speleotemele coralide. În ce peșteră din SUA apar astfel de speleoteme
de o rară frumusețe.
15. Unde se găsește în România cel mai mare ghețar fosil. Cum explicați conservarea acestui
ghețar subteran format în perioada glaciară.
16. Menționați două peșteri din Europa unde s-au conservat urmele de locuire ale omului
preistoric dar și renumite picturi rupestre paleolitice. Care dintre aceste peșteri a fost
numită și „Capela Sixtină a Artei Cuaternare“.
17. Enumerați cinci peșteri care au fost amenajate pe glob pentru valorificarea lor în scop
turistic.
18. Arătați în ce constă originalitatea amenajării turistice a ansamblului de peșteri "Les
Grottes Pétrifiantes de Savonnières" din Indre-et-Loire, Franța.
19. Menționați peștera din SUA în care au fost oficiate căsătorii încă din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea.
20. Precizați prima peșteră din România care a fost amenajată la standarde europene.

22