'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

DEMOGRAFIE ut

D~I ora,e au exlstal lnc:A In antkbllate - unele de propor\;ll chiar Joarte marl1 - pro-
blema orbanizAril este de data\ relaUv recenUI. Aplrutll In secolul al XIX-lea fl fltnd legatA
de rc,·oJu\ia lndustrlali. ea a c:lpltal, tn uJtimele decenil, dlmensJunJ nol care au Impas-o,
deopotrMI, oamenllor de fliln~ - soclologl, demografl, urbanlfU. geografl, lgleniJtl..: ca ;1
factorllor de declzle la sc:arl natfonalll, ca una din problemele cele mal acute ale centempo-
raneitii\ii. Mal mull - Conferin\a mondlal4 a popula\lel (Bucure,u, 1974) a atestat acest
lucrn - problema constltule o preocupare tot mat tmportantil la nlvelul organlsmelor Interna-
110nale.
Preeesul de erestere, ,1 de concentrare urbanA, allllorl de fenomene pozltlvede care este
lnso\it, genereazd o seamll de lmpllca\il ,1 ccnseclnte economlce, soclale, culturale, sanltare,
demograrlce, uncle avtnd un caracter profund negaUv. De aceea este expllcablla preocuparea,
prezentd In numeroase \llri, de a lnnuwta procesul de crestere ~I concentrare urbanil, prin
mlsurl de planlflcare urbana, de ststemauzere a terttoriulul. C~m!erln1a mondlala a populatlel
a anallzat aceastll problemd1 ,1 a atras alen\fa asupra nece.gf~tH desconcentrarll l.ndustrliJor,
dez.,·oltlrliregionale ecb1llbrate, redlstrihulrll teritorlale a pcpulatle]. E.. tc scmnUlcativ tn acest
sens documentul Populalie, resurse # meditll tnconjur(Uor. 1i:i tnchelere, se mentJoneazA cd .,o
noud ronna de asezarc a populatJei (.,peuplemenl") este nccesari Jn lumea lntreagd -daea se
tntentloneaza sA se obtlnll 8$ez.ilri de populntl«1 mal lnlegrate '1 mal blno echlllbrate".
Experientele nationale In acest domenlu prezlntd un mare lnteres. Urbanlzarea tn Roma-
nia, fn~grnUI tn dezvoltarea soctal-economtca, tntr-o conceptte sistemicil, In care rolul principal
11 au lndustriRlizarea, polltlea generalil de dezvoltare terltorioli\ a fortelor de- prcductle, sis-
temattzarea leritoriutul national oferll ctteva constatar! ~I cencluall cu prlvtre la eilciehta
,trateglel alese ti sugeslll pentru anumlle gene,raliziri teorettce. Uncle dln aeeste concluz.il au
fost con91!mna le in mod pcztttv cu prilejul unor studll $1 seminarii Internatlonale, cum a fost
recentul seminar, organiz.al sub auspicille O.N.U. la Pltestt".
In eele cc urmeaz4 se Jncearcl sl se punl In lum1nll cueva trlsiiturl ale cresteru $1 con·
centrdrii urbane tn RomAnla, stll.ruindu-se asupra unor aspecte canUt.a.tlve. Conceptele, 1ndicil
~ melodcle de descriere ~I anallzA a urbanizllrll slnt presupuse cunoseute+,

1 Wolf Schneider, Omntprezentu! Babilon. Orasu! ca desttn a! oamenilor de la Ur la Ulopla,

Bucurestl, Edit. poU!.icl, 1968. DupA estimatltle autnrulul, eel mal vecbl om~ ar fl Ierihonul
(actualmenle tn Iordunla) cue ar fl fost lntemelat cu 5000 de an! l.e.n., urmal de Babflon
(mllenlul al V-lea), Uruk, Susa, Heraclopoleos, Trola, Me1nCis ~ allele, RJunglnd, ln perloada
de max.iml lnllorlre, In popu)a~il de sute de mll de locullorl (p. 81).
2 O.N.U. EJCONF. 60/5. Confereuce mondiale de la population. Population, rcssources
el en\'lronement; $1 E/CONF. 60/4. L 'evolution demogtapblque et le developpement economl-
que el social.
a Office des Nations Unlcs a Genevc. ~mlnalre curopeen sur .,L'lndustrinllsaUon dan1
Jes zones rurale; son incidence sur l'indlvidu et la colleetlvlt6" (Pite$ti, du 21 septembre ou
1-cr octobre 1975).
' Inlorma\il se pot. gilsl In : Henry S. Shryock, Jacob S. Siegel and A&soclotes, The Me-
thods and Materials of Demography. Bureau of tl1e Census, Washington, 1971, vol. 1 (cap. 5
~i 6); Manual Vlll, JIJdhods for Projections of Urban and Rural Populalion, United Nations,
New. York, 1974; O.N.U. La crotssance de la populallo11 mondiale, urbatne et rurale.

,.Viitorul social", an V, nr. 1, p. 122-131, Bucure~ti, 1976

 123

lnsuficienta surselor statlstke nu ne permtte caraclerlzarea procesului de urbanlzare In

decursul seeolului al XIX-lea. Se a!lrmA' cA gradul de urbanlzare 1n jurul anulul 1831 tn Tara
RomAneascAfl Moldova s-ar fl rtdical la 6i5% din populalia tolalll, cA In aceJafi an _populalfa
ora,ului Bucurefti ar ii fost de 65 000 locuitort, lar a Onlfulul lap de circa 60 000 Jocultort.
lnformaiu despre reparUzarea teritorialll a popula1,lel In medlul urban ~I rural s-au eules,
la toale recensllmJnturlJenoastre, lnceplnd cu eel din 1838'. In anallza noastrn ne vom mArglnl
la perioada al cllrel tnceput este nw:cat de recenslmlnlul din 29 decembrle 1930. Trebule fAcutA
preclzatea1cA la recensAmtntele din anll 1930 fl 1948Jn medial urban H cuprtns PoPulatfa
oraoelor fl comuneJor suburbane'; la ~mlnlul din 1956 fl In anU unnllorf a fost cuprlnsA
popula\itl oratelor fl PoPUla\:launul 11umA.r de 183 localllAti aaimlJate o~elot (conform H.C.M.
nr. 261 din 1956); la recensAmtntuJ din 1966 fl la 1 lulle 1967, In medlul urban s-a cuprins
popula\itl oraselor ~i popula\ja unul numlr de 238 loca11titl aslmllate oratelor (conform H.C.M.
nr.1492 dln 1966); In anli 1968-1974 a fostcuptinalpopulapa munklplllor,ora,elor ti comune-
lor suburbane, polrMl tmplrtJrll adminiltraUv-teritoriale dbl 1968. Imapiea cea mai genernlA
o urba:nlzllril ne-o dA tabelul 1.

Tabtlul nr. 1
,.,., ...... &all, ...... , a •aakl,tlltr fl •ra,el•r la reee .... latele .,. 1111, INS, ... fl IIM fl
ee.....,. 1a a 1a1J• an,
(DIY-el de arbulare ID %).

29 deeem- 25 lanuarle
brie 21 februarle 15 marlie 1 lullc
194-8 1956 1966 1974
1930

1 Pop\lla\itl totalll (P) 14 280 729 15 872 624 17 489 450 19103163 21 028 841
2 Populatfa urbanll(U) 3 051259 3 723 139 5 474 26-1 7 305 714 8 978 917
3 PopulaVa munlclpli-
lor-fi ora~elor (MO) 3 051253 3 723 139 4 746 672- -6 743 887
4 Populapa oratelor cu
peste 20 000 Joe
(OR> 20 000) 3 829 301 5 003 098
5 Nivel de urbanlzare

•• (: %) 31,3 38,2 42,7

11. (MPO % ) 21,4 27,1 35,3 38,7

e, ( OR>p20000 %) 21,9 26,2 31,2

Pentru seopur! de comparabilltate w propua In literatura demo,raflcA foloslrea numllru-

lul de 170 de orate (flrA Munlclplul Bucure,u)', existent la recenslmlntul din 1956. UnnArlrea
evoJu\lei aeestut .,epntlon" ne permlle anumlte constatiri cu prh·irela parUcularitAt]le preee-
sulul de urbanlzare, fAclnd abstractle de 1mpreJurArlle can ar putea afecta comparabllltatea
datelor. tn anu l 1974, sllua\la se prez.lntl utfel:
"""'"-'""'-"'--··----·
6 VasJJe Cueu, Oraftlt Romdnltl, BucurettJ, Edit. ttlin\llld, 1970 (clttnd Istori« Romdnlti,
vol. JU, Bucurestl, Edit. Academlel, 1964, p. 982).
• i'opula/fa Romdnttl. Scria CICRED, BucuretU, Edit. Meridlane, 1974, p. 93
1 .Anuarul stall.Uc al RtpubllcU Soclallllt Romdnta 1115, D.C.S., 1975, p. 8.

• I. Measntcov, ContrLbufll la stwllul mlgrafttl tniem« In RomdnJa, In .,Revlsta de sta-

Usticl", nr. 8, 1968 JI nr. 2, 1969; I. Hrlstache, I. Measnlcov, VI. Treblcl, Dtmograffa oro1tlor
Romdnltl fl unele probleme llattstlet, to ,,Revbla de alaUstlcl", nr. 7, 1973.
 ,s.:.. . ,
Tabelul nr. a

I Cllre ablolute / %

1 Populatfa urban! 8t789n 100,0

2 Populatfa munlcipWor $1 ora~lor: 8143 212 90,7'
(236)
S Populatla comunelor suburbane (147) 835 705 9,3
Din pepulatle munlclpillor fi oraselor
(236)
4 Populaifa Munlclpiulul BucllleJtl (1) 1565872 17,4
5 Populatfa celor 170 de orqe 6 019 748 67,0
6 Popu1ai1a celorlalte 65 Otafe 567 529 6,S

llediul urban din \lllll noutri - polrivlt determinlrll aa1e ollclale - este relatlv etero-
gen, atlt prln lncluderea comunelor suburbane (o zeclme din populatfa urbanA), ctt ,1 d.atorltA
cuprlnder:H unel tlpologH tntinse a ora,e-1or ca mlrlme fl J)l'Offi economic.

TabtLul nr. 3

l
llQllnl -.1e1,111er ti entel•, ...,._ aNle ti Yal•rlle ... ._ 11 _..... ~ uQ UN,
... : n11; ..... lt14 .

Populaµa
Mirimea
.. ,
Anii municlpillor N"DWUl
munlcipillor Cel ma1 mic oras Cel mal mare o~t
~ oraselor ,1 oraselor medle •

1930 3051253 142 21487 Eforie (872) I9'i (102 87_2)

1948 3 723139 152 24 547 Bllle Ttmlsoara (111)987)
Govora (1156)
1956 4 746 672 'r1758 Bllle uj (154 723)·
Govora (1 590).
1966 6 743887 236 28 576 Bille Cluj (185 663)
Govora (2189)
1974 8 143 21.2 236 34 505 8§.lle ::Juj-
Govora (1562) Napoca (218 703)
• nrt. lluniclpJlll 1'acnrettl
;;,

-
Dimensiunea. medic a orasulal d.1n RomlDla eate mlcl (34 500 la 1974), par:ticularltate
ce trebuie avutA tn veder:e la caracterizarea proeesulul de concentrare urbana.
1n ansamblu, evoluµa populatlel urbane tn perloadele 1930-1040 ~11948-1974 este
caracterizati de datele de la p. 125.
Repreuntarea gr:afica a evolutte! popula1iei urbane (fig. 1) scoate tn evident! un fapt
caracteristic: ln cadrul unei cre1>terl accentuate, de tip lnsll llnia:t, se lnreglstreazJ'. wturi ln
1956, 1966 ~ 1968, a-dlcA,eu prlleju) decJarlrU ea erase a nnor Tocallti1i ptni atunci rurale, dar:
care, tn decursulllmpului, au dobtndit C8J'8.cteristiclle economice, allministtatfve, edillta.re fl
culturale ale otafu1ui. Din eeletret surse de erestere a populatlei urbane un rot toarte important
t-a jucat ultlmul fa-ctor.
Rltmurile medii anuale de ~ere a populaµei urbane pe perioade slnt semn,iflcatlve.
 Tabtlul nr, I
,.,. ..... u...a a ........ Cl Ide) fl alftl•I .. 11nHIPN

Numlrul NomArul Nlvel de Nomlrul Nlvel de.

popula\jel Nlvel de
urbanl· AnU popula- urbanl- ' Anll popula-
Anll
(mil per- \lei (mll zare urbanl-
tJei (mll ~(%)
,oane) %are(%) persoane) (%) penoane)

1930•
1931
2908
2969
20,6
20,7
1949
1950
3 875
4 035
24,1
24,7
1963
1964
6234
6 317
I 33,1
33,4
1932 3 042 20,9 1051 4 175 25,4 1965 6 417 33,7
1933 3 113 21,1 1052 4 299 25,9 1966• 7 344 38,4
1934 3 184 21,3 1953 4 424 26,3- 1967 ~ 7 468 38,7
1935 3262 21,6 1954 __ - 4 566 26,8 -1968 7 909 40,1
1936 3 335 21,9 111;;5 -t 681 27,0 1969 8096 (0,5-
1937 3 407 22,1 19:;&• 5 515 31,( 19i0 8 258 (0,8-
1938 3 475 22,3 1957 5620 31,5 10;1 8 423 41,1
1939 3 5-12 22,5 1958 5 726, 31,7 19i2 8591 41,~
1940 3 624 22,8 1959 5 811 i 31,9 1973 8761 42,1
1946 3605 22,8 1961 5 912 32,1 1974 8979 42,7
1947 3 632 22,9 1962 6030 32,5 -
1948* S 7<17 23,6 1962 6110 32,7
• OtCra 1e cleoeebltk cle ~• flualaatl de reoe1111.m1n,, lobucli POJ>11ta,1a ate da&l la 1 lw.. al anllld
~T,

Tabelul 11r. 8
1111-Jlle me411 ••••• ff ffltlere a ..,.1ape1 i.tale fl anue la ,ulea4• ltN-lt'U

I
RftmuJ medlu anual de crC4tere ( %) a Crqterea medle anoalA_
Perloada a popula\jel urbane
populaliel totale populatlel urbane (spor)

1930-1940 1,20 2,31 71600

1950-1960 1,21 3,82 107700
1960-1970 0,06 3,40 234 600
1970-1974 0,94 2,10 180 250
1950-1974 l,06 3,38 206000

In general, rilmul de erestere a populalld urbane este aproxhnaUv de trel ori mal mare
declt eel al populaµel totale, tn perloada 1950-19i4, ceea ee este caraderlstlc perioadel de puter-
nJci expanslone a lndustriallzlrii. tnalnte de rl.zbol, dtfl superior ritmulul de crettere a popu-
lat,lel, eel de erestere a popula~lel urbane a lost relatl,· modest.
Dael tnsl lulm perioade semnificatlve ca cele marcate de doul menslmlnte fl de lmplr·
~ te.rltorlal-admlnbtrativl din 1968, deel care ar permlte relevarea creftuil urbane numai:
pe baza crqtertJ naturale ~I mlgratie! nete, lmaglnea este urmltoarea:

Perioada IRJtmul de c~ere

(%) I
Cre,terea med.le
anuall
l

1948-1955 3,2 133 400

1956-1965 1,8 100222
1968-1974 2,1 178 333
 ill.
126

p I ;J I ;J (mil.)
·1930~~:..._~--,.--~.--~.--~~~~--.-.--.----,.....--.----,°'.--.--.--~..-.--.--..,.;....--.-- ..... •--~~
!!12
19JI
1m
191&
19110.f§l~~§§~~~~~~~~~
191/6
~8
T!J,JO

1951
195f
J!J6

/!.fl

li5.
196.

J955
/§58

!$70

1918
J9,0

1981
J!J81/
1966
)588
1990
Fi«. 1. - Evotuµn populatle! urbane a:RomlnieJ 1930-1974
 127

Tabelul nr, 7
l'lffllll ~ ......... ,e 1-11$ ~ 111111111 ti _..I la_. ltN, IN8, INC, ltM ti ffl4

I·
Valorlle*
Nivelul de ma." -min
Anil urbanizare pe ·100
total tarli (%) minima judetul maximll judetul medle

1930 21,4 5,1 Gorj 36,2 145,3

1948 23,4 6,3 Gorj 35,2 123,5
1956 31,3 10,4 Botosani 60,3 159,4
1966 38,2 11,5 Botosanl 67.8 147,3
1974 42,7 18,9 Blstrlta 70,3 120,G
• Firi lllCwiJclplul Buea:r.,.U ti Juddul Df01'.

Ritmutile cele rnai ridlcate de erestere se lnreglstreaza 1n perioada 1948-1955, nu numas

pentru ca ea coincide cu lnceputul viguros al industrializarii care a determinat mari fluxuri In
cadrul mobilllA\ll geogratice, cl fi pentru faptul cA nivelul de urbanlzare era scAzut. Ritmul s-a
atennat ID perioada 1956-1965, se accelereazlln perioada 1968-1974. P1nA la s~itol clncl-
naluluI 1976-1980, el va mai creste datorlUi, tn mare miisurll, trecerii 1n categorta o~elor
a unui numi.r de aproximativ 100 de lccalita\l rurale.
Raportat la scarll mondialll, rttmuJ de u:rbanizare a RomAniei a Cost dlntre eele mar
raplde,
Fiirll sll lie o mllsurli exactll, raportul dintre dlferentele nivelelor de urbanir.are ale jude-·
telor ~i media pe tarn ne nralll o reducere a decalajului, tnceptnd din 1956, tendin\ll - exist:\
suliciente temeiuri de a avansa aceastli ipotezii - ce se va contlI!ua p In viitor, ca erect al apli-
clrll pollticll de ridicare a jude\elor a1ta datA tnapoiate din punct de vedere economic.
.A. Golopentla ~i D. C. Georgescu stabileau, pe baza recenslimlntulul populatlel din 1918',.
cli nlvelul ~ mai ridicat de urbanlzare era caracterlstic provinclel Istoriee Muntenia, de 32,4 %,
fatll de media pe tarA de 23,4%, - deslgur, gratie prezentel Munlcipiului Bucuresti -, lloldova
avea nl\-elul de 20,1%, pe ultimul Joe sltulndu-se Oltenia, cu 14,S%, Existau - dopil aprecie-
rea celor dol autori - trel regtunt cu puternicA concentrare urbanA: regiunea marilor porturi.
dunlirene fl a lltoralulul llarii ~egre; o f41e care leagA Ctmpla DunAril cu Transllvanla (ntov,
Prabon, Bratov, Ttmava lfare p Sibiu), cuprlnzlnd judete cu lmportantc eentre lnd111lr1Ale; a
treia regtune, ID vestul tlirll, constituitl de [udetele Arad fi Timi$. Harta urbanid.rll s-a modi-
ficat substantial In ulUmele trei decenll : faptul eel mal semnificaUv este procuul de descon-
centrare teritori111A: vechllor zone de eeneentrare 11 s-au adiupt allele nol, apirute ca urma.re-
a industrlalliarll judetelor rllmase In urml.. Rltmurlle de crqtere a poJMlla\lel urbane pe judeie-
au. fost diferentiate.
Centributla celor treI factorl de Cffflere a popula\ld bane - uqltffa nalurala. mlgra-
µa neti p recla11Jicarea Jocalllllllor - a fost cllferiU In func\ie de perioada fi de tipul de-
mlrlme a OtafUlUI. l'tligratia netl eatc un factor cu o contributie llotlrttoaff. ,,l'\u au exislat ora$e'
- alirmll un specialist - 1nainte de a fJ extstat mipaa\i". r.a regull generala, cu ell este-
mal mare ora;ul, cu attt mai Important este aportul migra\iti nete.
Recenslmtntul din 1930 aratA ci proportla popula\iel nllcute In alta parte (comurul,
ora~ etc.) dectt aceea unde a fast lnregiJt:ratl, a lost de 26%; la re«nslmtntul din 1966, pro--
pof\ia a lost de 32, 7 % ; In cadrul populatlel munlclpU)orfl ora,elor aceuU proporpe, tn 1966,
a lost de 59 %, Pe tlpurl de orate, ponderea este lnven proportlonali cu mArimea o~u1ui10.
De remarcat ell persoanele nlscute 1n altl localltate fl care s-au stablllt tn municlpli
~ orate, circa 57,6% s-au stabllit In pertoada 1950-1966 (15.111), otesltnd amplearea mobi-

• Dr. A. Golopentla ~I dr. D. C. Gcorsescu, Popula/ia Republic'ii Populare Romdne la

t6 tanuarle 19'8, Extras din ,,:Probleme economice", nr. 2, 1948, Tnslltutul central de stalls-
tlcl, 1948, p. lS-14.
1 °Constantin Ionescu, Omul, soclelalta, soctalfsmul, Bucurqti, Edit. Academlel, 1973,.
p. 252 fl u:rm.
1128 \'L. 'l"llBBICI

Tabelul nr , B

Proportla persoane-
Ior nascute tn alta
Localitate ( %)

TOTAL 50,9
Mnnlclpinl Bucurt4ti 62,5
Municlpii $1 erase avtnd peste 100 000 lecui-
tori• 60,l
50 000-100 000 locuitori
20 000- 50 000 locultori
10 000- 20 000 Jocultori
65,8
60,1
47,5
..
5 000- 10 000 locuitori 45,2
sub 5 000 locultori 45,4

1itl\ll geografice In aceastl perioadl de lndustrializare a \lril. Se apreduiu cl la scan\

mondiall eresterea urbanise datoread, In propoqie de 50%, migra\iei nete. CUra pentru tara
,-iioastrl este cu puttn mai mare (59%) pentru pedoada plnl In 1966.
In anallza concentririi urbane se poate avea In -vedere, In primul rind, d.istribut:Ia _popu-
1lat-lei In oras sau 1n nria metrepolltana, a ciirei formuIA, stabilitl de Colin Clarkll este o eeua-
tle exponetqiall :
y = ae-t>x,

'In care: A Ji b - constante ; e - baza. logaritmilor naturali, x - distan\a de la eentrul era-

:llllui, y - densitatea populattei rezidente. Potrivit acestei ,,legi'', densitatea popnla\le.i scade
-de la centru spre mnrginea orqnlui, urmlnd curba amlntiU.
Mal important! este tnd concent.rarea populatlel pe tipuri de mirime ale ora$clor, aglo-
merarea 1n orase loarte marl. Aceasta impune o clasllicare a ora~elor dupl. mirimea lor fl
,dupil nlte caracteristici. V. Cucun propune pentru tara noastra urmatoarea cla.slficare a era-
setor : erase mici (sub 10 000 locuitori $i 10 000-20 000), erase mijlocli {20 000-30 000;
:30 000-50 000; 50 000-100 000); erase marl (100 000-200 000 locuitori; 200 000-500 000);
-orase foarte marl (peste 500 000 locuitol'i).
Gruparea poate fi acceptatil In scopuri operafionale. Mai existil o tipologie economlcli. a
or9.felor, propusl de I. :\feasnicov, 1n trei grope marl: oriqe 1n care populaµa acUvi este oeu-
pati cu precldere 1n sectoral ,,prfmar" ; cele In care sectorul predominant este ,,secundar" fi
a tttla, 1n care proportJ.a eea ma1 rfdlcatl este In seetorul ,; terttar". Aceste- tipuri, la rtnduJ
Jor, se claslflci dupl mArlme.
Trebule remarcat de lalllceput c4 tn tlpologin urbanl din Romlnla ,,01'8$ele foarte mad"
:stnt reprezentate numai de municiptul Bu~ iar ,,orqele marl" slnt de (apt cuprinse
tntre 100000 ~ 200 000 locultori. Abin tn ultlmli ani, trei erase au intrat ln grupa. ora,elor
cu peste 200 000 locuilorl.
· In aeeste condiµi, In care mArimea-m-edle a unui.oras este de nproximativ 35 000 locuitorl
·'1 \Lntnd scam.a de avantajele coneenti:iirii urbane, de o:rdln edilltar, economic, coltunl,
:administrativ-coneentrarea popula1iel urbane, ptnl la un llDumil ntvel, trebuie conside.ratl
.ea un fenomen pozitlv. Acest proces este.!nso\ft de o mal bunirepartizatt tertlorlall a ora.Jelor,
ceea ee este auacteristic politlcii de urbaalzare Ji sistemati:r;are a teritoriului din Romlnia.
O primi imagine a concentririi urbane se ol>tfne din evolutia numlrulul de municipil
'1 Ol'llfe dupi clasa de mlrime Ji ponderea populatiei fiecirei clase In popnla\ia totali a muni-
-dpillor fl on$clor.
11 A.J. Jaffe, R.J. Rios, Migration ID Clliu and the Growthof the tt0nomtcallg adioe
_p.opulallon during the 1960' ,~ In l.t1.S.S.P. International Population Conference. Ll•, vol.
I, 1974, p. 243-250.
11 Colin Clark, Urban Population DtMltie:s, tn ,,Journal of Royal Statistical Society,
:Serles A, 114 (4), 490-496, 1951.
11 Vasile Cucu. Orafde Romanlei, Bucure~li, Edit. ~tificli., 1970, p. (9.
 129

Tabelul nr. 0
11....a fl ............... ..,,....,fl ...... la UU ......... fl •.,.
-
1956 1966 1974
Grup11 de mllrime Numlrul Ponde-
I Pon de-
I
I rea Numllrul Ponderca NumArul derea
oraselor oraselor ( %) orn~clor
(%) (%)
Toate 171 I 100,0 286 100,0 236 100.0

Muntclpiul Bucuresti . 1 24,8 1 20,3 1 19,2

100 000- 300 000 7 18,1 12 26,4 14 29,6
60 000-100 000 9 13,8 9 8,3 13 11,2
20 000-50 000 25 15,5 43 18,9 56 20,9
10 000- 20 000 60 18,5 76 16,1 72 12,S
.5 {IOO- 10 000 50 7,8 76 8,4 65 6,1
Sub 5 000 20 1,5 19 1,0 15 0,7

Pondcrea municlpiulul Bucurestl a scllinl ststematlc, ceea ce poate fl Interpretat pozttfv

ca tendintl de lncelinlre a concentrArli exceslve metropolitane. Orasele marl fl-au sporft slste-
matlc ponderea ; aproape jumltate din popuJai1a munlclplllor ~l orafelor Rom An lei se glisea,
tn 1974, In munlcipllle fl orasele avtnd peste 100 000 de Ieeuttorl. NumArul orasetor roarte mlcl
(sUb 5 000 locultorl) fl ponderea populatte] tor au sciizut slstematlc. Inlorma~tl supllmentare
pot fl ob\lnute cu 11.Jutorul curbcl lul Lorenz ~l raportului lul Glnl. Beproducem calculul acestor
lndlcatorl pentru anul 1974.

Tabelul nr. 10
Grtl,-re• uald,lllor ti orttellll' ••pl HD1lral lor ti Cuti aaml,ul ,opalllfltl - HT4

Numll- ProportJa cu-

rul mulatA a X1+1
Grupe de mArlme Ioca- locall-1 popu- Xe Y1+1 Y,
lit.J- liPlor 1au,1
tllor (Y1) (X,)
(I) I (5) I (6) (7) (8)

TOTAL 236 8143 212 1.0000 1,0000

Munlclplul Bucurest! 1 1565 872 0,0042 0,1920 0,0042 0,1920 0,0032 0,0011
200 000-299 999 3 639 611 0,0127 (.\0780 0,0169 0,2700 0,0171 0,0082
100 000-199 999 11 1775697 0.0466 0,2180 0,0635 0,4880 0,0579 0,0~81
60 000 -99 999 13 909 802 0,0551 0,1120 0.1186 0,6000 0,2135 0,0959
20000 49 999 56 1700173 0.2373 0,2090 0,3Mt 0,8090 0,5347 0,SS17
ro 000- 19 99P 72 999179 0.3051 0,1230 0.6610 0,9320 0,8726 0,6564
5000- 9 999 65 499 103 0.2753 0,0610 0,9363 0,9930 0'9930 0,9363
Sub 5000 15 5S 775 0.0637 0,0070 1,000 1,000

Sume 2,6920 2,0977

Raportul Glnl
dllerenta 0,5943
1Untre sume)

1n mod similar 11e procedeazil cu gruparea loca llllltllor (munlclpll, cruse ,1

cornune),
Curba Jul Lorenz pentru 1956. 1966 $1 1974 pentru popula\la oraselor ti populapa totalll
este reprodusA ln tip. 2. Pentru accla$1 anl raportu! tut Glnl este de 0,615689 (1956); 0,613625
(1966) fl 0.5943 (1974). Pentru toate JocalltA~lleRomAnlel raportul Jui Glnl este de 0,366302
(1956), 0,S929S (1966) fi 0,1321 (1974). Pentru orate, raporlul lul Qlnl aratii nn nlvel relattv

9 - c. 1060
130
•

........ 1571/
i!3:491----+---'-..,,..a.-.-.,-,.....,--,-'--""""---'--l----r--+fJ
~
~q81----+--..-'C.:.:,:"'-"'.c;:.,...:;.;~~S.,:.::,,:f.i.:--J<~-i.,;.-l-l
~-
l 471---+-+--+--+--1---+-,¥....--J--,1...1--1--1
-.!:
~O,i1---+-+---+"""-'-+--t---,1<-~--l,-..--ll---l l
~
~ 4!1---+-+---t--+----,1<---+-+-~---,l+--l Fig. 2. - Curba lul Lorenz-nil-
e
-~ O,l/l---+-+---+--,f--f--l---,,4---!4--1---1
surarea concenlrArli popnlapeJ
dupl locallllltl, 1974.
.,.
't:·
~4Jf----+-+--.l'----+---I---+,~~ ~-i---1'-r-l
~
0,tl---1--..JC-.""-4--+--~-l-~~~::..._-l-=,--I

0,11---,.f--+--t---,."--f-:;a,,'-

/6,Ofli
.. . ,.
x'1
I
/5,00
I
·~-· I ~.;, •
...
~-
~ ~ ,.~
'"' ii ;_..=.
.
.......... 1-··.tc
.
I , .
/J00
-- /'
I .
c

Curb; leorth't'a
- --- .
:--. 12IN '"
J.firirne; rei/J
-~ ( 15 orese)
..

~,
• ~ !!Di'O ' ~
.......
._ fl), -- .cc"~.1
"" I )

. -
.,
-:... 9/ttJ ~ "'
~ 800--:.;;
~
-" \ - "' I ' I; •
..,. . ...
:
-
' r:

. \
-·
I
l
..... ..,, ,~
-. ( 1~-l. l'>v"
. ..(j l,lI ,.
~ 700. ·,
I

. ,_ - -- ,

'\
-
- -'t
' 1.c:,• ;
"- GO.0 ,~, -· ' • I
I
I " if
JI),'{) II '
'\
'ID,'O
\ ~ -
-
30.'O
I
I ' I'~ .
- =:
~
,~

"
-~
I
L .....,.._
100 ·- ·-
' :,
100
'
0 I

I 'l J I/ 5 Q 7 8 3 10 II ll /J II/ l,f

R n g u
.
~.
:J I

Fig. a. - Mlrlmea ti ransuI ora,elor RomAnJel comparate cu (1974) curba I

teoretlcA a Jul Zipf. (peate 100 000 Joe.).

I

-
I

-
 CRJ:8~ ti OONOPTJU.Rli ll'llBA.Nl lN ll.OM.lN.11. 131

rldicat de concentrare, cu o UfO&ri tend.Intl de ,,desconcentrare". In Ump ce pentru toate

locallt.A\.lle tlrll, sem.nlflcatla este aceea a unul preces de concentrare. datorltl In mare mltsurll
'1 regruplWI comunelor. Afinnaµa esle Int.Arlt.A fl de 1ndlcatorul .,energia lnformationali" a
acad. 0. Onlcescu.
Curba lul Zlpt11 (tlg. 3) pentru orasele cu peste 100 000 de locultorl (13 In 1966 ,1 15
In 197'), ne aratl o disproportle lntre mirlmea muntelptulu! Bueurest! fl celelalte orate (apro-
ximatlv 1 :7), precum fl mlclle d.llerente de mArlme tntre celelalte oraoe.

Tabelul nr. 11
Pe,-ll4la UNI ~ to 15 ONfll apl rupl lor - lH4
Populatit.t Popula\la .. teo- Dlferen\a (col.
Orase j Rnng / nctunli'l l"CtlcA" (col 2- 2-eol.3)
col. 1)
I c1) I (2) (3) (•\)

Bucure,u 1 1565872 1565872

Cluj-NapOCJl 2 218 703 782 936 564 233
Tlml~oara 3 210 520 521 957 311 437
1a,1 4 210 388 391468 181 080
Braoov 5 198 753 313174 114 421
Gala\1 6 197 853 260 978 63125
Cra1ova 7 194 235 223 696 29 461
Constanta 8 193 720 195 734 2 014
Ploleotl 9 175 527 173 986 15,U
Brii!a 10 165 803 156 587 9 216
Oradea 11 153 437 142 352 11085
Arad 12 145 968 130 489 25 479
Slbiu 13 129 985 120 452 9533
Tlrgu i\luref 14 112 779 111 848 931
BacAu 15 107 637 104 385 3 252

Curba luJ Zipf ne aratA o sltua\Je ldeall In ce prlve,te raportul de mlrlme lntre ora,e.
Independent de earacteml aproxlmatlv fl dlscutabll al acesteJ eurbe, se pune problema di-
menslunll ,,opUrne" a orasulul, In condltille concrete ale tlrll noaatre, Dlferlte Ipotese avanseazA
c.lfra de 200 000 ca tilnd corespunzltoare unul ora, opUm.• Deslgur. aceastil milrlme varlazil de
la 1&rl, la tari, tn funcl,le de o aerie de varlablle economlce, edJlltare, culturate, soclale etc.
Anallza creJleril fl concentrlrll urbane trebule conUnuatl cu unele estlmatU de prog-
no:z.ll, \lnlnd seama de tendlntele de ptnii acum ,1 de ol,lecth•ele' previizute In planu] de sbte-
matitare a terltorlulul In perloada 1975-1990.

19 K
Denumltii tl metodit marlmll rangulul, avlnd formula P1 - -
, tn care: P1 - popu-
r1
latJa ; r1 - rangul ora,ulul respecUv; K - mlrimea celut mal mare ora,. De plldil, popuJatJa
l 565 872
teoreUcil pentru Cluj-Napoca 1-a detenn\nat aaUel: - 782 996.
2