Sunteți pe pagina 1din 3

Dezvoltarea psihica generala a scolarului mic

Pe parcursul micii şcolarităţi percepţia evoluează, aceasta  datorându-se atât creşterii


acuităţii perceptive faţă de  componentele obiectului perceput, cât şi a a schemelor logice
care  intervin în analiza spaţiului şi timpului perceput. La intrarea  în şcoală copilul posedă
numeroase reprezentări despre obiecte  de uz casnic, despre fructe, flori, animale, oameni care
îl  înconjoară şi despre acţiunile şi activităţile lor. Cu toate  acestea reprezentările lui încă sunt
confuze, ca mai târziu sub  influenţa învăţării să se diversifice. Devine posibilă  folosirea
liberă, voluntară a fondului de reprezentări existent,  copilul reuşind să descompună
reprezentările în părţi  componente cu care poate opera independent de contextul situaţiei. 
Progrese importante realizează şi procesul gândirii. 
Construcţiile logice îmbracă forma unor judecăţi şi  raţionamente care îi permit
copilului ca dincolo de datele  senzoriale să întrevadă anumite permanenţe cum ar fi
cantitatea  de materie, volunul, timpul, viteza, spaţiul. Pe la vârsta de  şapte-opt ani copiii
admit conservarea materiei, către nouă ani  recunosc conservarea greutăţii şi abia către
doisprezece ani  conservarea volumului. Gândirea se ridică în plan abstract,  categorial
devenind posibilă mişcarea reversibilă. Copilul devine  capabil să explice, să argumenteze, să
dovedească adevărul  judecăţilor sale. Specific vârstei şcolare mici este creşterea 
considerabilă şi a volumului memoriei. În fondul memoriei  pătrunde un mare volum de
informaţii. Intrarea în şcolaritate  creează şi funcţiei imaginative noi solicitări. Este foarte
mult  solicitată imaginaţia reproductivă, copilul fiind pus adesea în  situaţia de a reconstitui
imaginea unor realităţi. Se dezvoltă  în acelaşi timp şi imaginaţia creatoare. În această
perioadă  se dezvoltă aptitudinile generale şi speciale. Una dintre  aptitudinile generale care se
dezvoltă este aptitudinea de a  învăţa. Din înclinaţia şi aptitudinea generală pentru  învăţare se
desprind şi se dezvoltă elementele unor aptitudini  specializate cum sunt cele matematice,
literare, muzicale, plastice. 
Activitatea şcolarului mic poate fi susţinută de o motivaţie  externă, dar şi de o motivaţie
internă. Între şase şi zece  ani trebuinţa de explorare, de informare, de documentare a 
copilului este în plin progres. El se dovedeşte a fi un mare  colecţionar, un mare amator de
consum tehnic. Tot acum se dezvoltă  atenţia voluntară. La începutul şcolarităţii volumul
atenţiei  este încă redus, copiilor fiindu-le greu să prindă simultan în  câmpul atenţiei
explicaţiile verbale, acţiunile pe care le fac  şi răspunsurile colegilor
În ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al limbajului există  diferenţe importante.
Din punct de vedere al dezvoltării capacităților cognitive, remarcăm faptul că un copil
de 6-7 ani nu poate fi atent în cadrul unei activități mai mult de 25-30 minute. Deși atenția
este destul de bine dezvoltată pentru a-i permite să facă față solicitărilor școlare, stabilitatea și
durata acesteia urmează să se dezvolte în următorii ani. Memoria școlarului mic se sprijină pe
concret, pe ceea ce vede și simte. De aceea, folosirea materialului didactic: ilustrații, planșe
este foarte indicată. Copilul păstrează informațiile care l-au impresionat mai mult. Mai târziu,
elevul își va organiza activitatea de memorare selectiv. Din punctul de vedere al alocării de
resurse, copilul nu studiază un timp mai îndelungat itemii mai dificili și de multe ori repetă nu
materialul necunoscut, ci pe cel cunoscut.
O altă caracteristică pregnantă a acestei perioade este aceea a unei atenții deosebite
acordate jocului cu reguli colective. Regula devine fenomen central, ajutându-l pe copil în
adaptare. Se poate presupune că dependența de reguli (excesivă la copiii claselor a II-a și a
III-a) exprimă creșterea emancipării și subordonarea acestora cerințelor vieții sociale („așa ne-
a spus doamna învățătoare”). Tot în perioada micii școlarități se constituie un adevărat delir
de colecționare, ceea ce evidențiază cerința internă de reunire și clasificare. Copiii devin spre
clasa a treia și a patra mici geografi, botaniști, zoologi, ceea ce constituie un indiciu de
expansiune și de centrare în planul mintal și afectiv. 

In jurul varstei de 6-7 ani, in viata copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit,
acela al intrarii in scoala. De acum in colo intreaga sa dezvoltare fizica si psihica va fi
influentata de acest nou factor. Invatarea scolara se deosebeste in mod radical de toate actele
de invatare de pana acum, atat prin continut cat si prin cadrul si modul de desfasurare.
Volumul, calitatea si diversitatea continuturilor invatarii de dincolo de 7 ani, hotarasc, in
societatea contemporana, viitorul fiecaruia, locul lui in comunitatea umana. De aceea
eforturile societatii si ale indivizilor sunt directionate spre reusite si succes spre integrare
scolara optima.
          Acest nou context, scoala, influenteaza puternic intreaga dezvoltare psihica a copilului
si-i da un relief specific. Este important sa relevam dominantele, in profilul de dezvoltare a
scolarului mic pentru a putea diferentia acest stadiu de cele anterioare si a reusi sa intelegem
mai bine locul si contributia sa la dezvoltarea de ansamblu a fiintei umane. Iata care sunt
aceste dominante: invatarea scolara devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare
psihica si exercita influente hotaratoare pentru toate transformarile din cursul acestui stadiu;
se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, scoala integrandu-l pe copil in aria
inteligibilului, rationalului, rigorilor cunoasterii; se formeaza deprinderile de baza pentru
scris-citit si socotit care-i asigura accesul la continuturi din ce in ce mai ample de
invatare;creste caracterul voluntar si constient al tuturor manifestarilor
psihocomportamentale; se insusesc statutul si rolurile de elev si se adauga noi dimensiuni
identitatii de sine; catre sfarsitul stadiului se implinesc atributele copilariei si se realizeaza un
bun echilibru cu ambianta.

 Ciclul primar exercita cateva influenta hotaratoare pentru dezvoltarea atentiei astfel ca,
in acest interval al vietii se obtin cele mai importante perfectionari ale acesteia. Prin urmare:
scoala solicita permanent si sistematic atentia copilului dezvoltand-o si modeland-o dupa
specificul sarcinilor cognitive; sunt mai bine dezvoltate unele insusiri ale atentiei iar altele
sunt formate in acest stadiu; este special antrenata atentia voluntara.
          Ca urmare a acestor influente progresele atentiei in acest stadiu sunt la intrarea in clasa
I concentrarea atentiei poate fi fluctuanta si astfel, copiii pot face greseli chiar cand au
cunostintele corespunzatoare, dar apoi se obtine gradul necesar de manifestare a acestei
insusiri; la inceput atentia copiilor nu este perfect modelata in raport cu fazele activitatilor din
clasa si deci nu pot sa se concentreze mai tare in anumite momente si sa se relaxeze in altele
asa ca se intampla sa le scape unele aspecte importante cum ar fi momentul in care se
comunica tema pentru acasa. Invatatoarele cu experienta cunosc aceste aspecte si au bune
remedii pentru el
Cresterea sensibilitatii vizuale generale cu 60% fata de prescolar iar a celei diferentiale
cu 45%. In aceste conditii perceptiile devin mai clare si mai precise: incepand chiar cu varsta
de 6 ani copiii pot stabili rapid simetriile si asimetriile, in imaginile pe care le percep, iar cand
invata sa scrie si sa citeasca percep cu finete semnele grafice de dimensiuni mici, diferentele
dintre litere, orientarea in spatii mici si se formeaza scheme perceptive pentru litere mici si
mari, de mana si de tipar care asigura viteza corespunzatoare a scris-cititului;
Miscarile oculare cresc in ceea ce priveste viteza pana la 1-3 sutimi de secunda si in
actul citirii ochii realizeaza urmatoarele tipuri de miscari: a) de fixare a literelor si silabelor ce
se pronunta in acel moment; b) de anticipare a celor ce vor urma prin functionarea mai buna a
campului periferic al vederii; c) de regresie adica de intoarcere la cele deja citite pentru
control si intregire a intelesurilor; d) de trecere de la un rand la altul

http://apps.webofknowledge.com.ezproxy.umf.ro/full_record.do?
product=WOS&search_mode=GeneralSearch&qid=17&SID=E15GKR9F5OPxKioUhDW&page=2&doc=
19

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1002/jocc.12057

https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/dezvoltarea-scolarului-mic-referat

S-ar putea să vă placă și