Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr.
4/2015
CONSIDERAŢII PRIVIND PROTECŢIA
JURIDICĂ ŞI CONSERVAREA
MEDIULUI MARIN
Florica BRAŞOVEANU*
Abstract: Comunitatea internaţională a
manifestat şi manifestă preocupări importante pentru
resursele marine şi costiere, legate de problemele de
poluare a bazei de resurse, de hrana asigurată de
mări, de dezvoltarea sectorului de energie şi al
prospectării resurselor minerale, de transportul pe
mare şi aplicaţiile militare. Totodată, înţelegerea
proceselor care se petrec la nivelul mărilor şi
oceanelor şi la interfaţa acestora cu aerul atmosferic
este esenţială pentru estimarea ştiinţifică a
probabilităţii de producere, a momentului şi
magnitudinii încălzirii globale.
Cuvinte cheie: mediu marin, protecţie juridică,
poluare.
Suntem de părere că preocupările
majore privesc posibilul impact generat
asupra oceanelor, a mărilor şi a mediului
costier, de creşterea demografică şi de
activităţile de dezvoltare şi necesită măsuri
practice, pentru mai buna înţelegere,
evaluare şi împiedicare a unei degradări
inacceptabile.
Legea stabileşte o serie de interdicţii
la punerea în funcţiune a noilor obiective şi
dezvoltarea celor existente.
Printre mijloacele utilizate pentru
atingerea obiectivului protecţiei şi
conservării apelor, alături de gospodărirea
complexă şi folosirea raţională a apelor un
rol important revine combaterii faptelor de
încălcare a regimului legal de ocrotire a
acestui factor esenţial al mediului,
răspunderii civile, patrimoniale,
*
Conf. univ. dr. Departamentul de Drept, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea „Ovidius”
din Constanţa.
**
Associate Professor PhD, Department of Juridical Sciences, Faculty of Law and Administrative Sciences
“Ovidius” University of Constanta.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2015
17
CONSIDERATIONS REGARDING THE
LEGAL PROTECTION AND
PRESERVATION OF THE MARINE
ENVIRONMENT
Florica BRAŞOVEANU**
Abstract: The international community has
expressed serious concern and showed important care
towards marine and coastal resources, pollution
problems related to the resource base, the food
provided by the seas, the development of energy and
mineral resources prospecting, the sea transport and
military applications. However, understanding the
processes that occur in the seas and oceans and at
their interface with the ambient air is essential for
scientific estimation of likelihood, timing and
magnitude of global warming.
Key words: marine environment, legal
protection, pollution
It is our opinion that major concerns
look toward the possible impact generated to
oceans, seas and coastal environment by
demographic growth and development and
they require practical measures, for a better
understanding, evaluation and prevention of
an inacceptable degradation.
The law establishes a series of
interdictions when starting new objectives
and developping existing ones.
Along with complex management and
rational use of waters, through means used to
achieve the goal of protecting and preserving
waters, an important role goes to controlling
facts of violation of the legal regimeof
protection of this esential factor of
environment, followed by civil or penal
liability.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 4/2015
contravenţionale sau penale.
Convenţia de la Montego Bay este
instrumentul juridic care trasează cadrul
general al protecţiei mediului marin. Ea
stabileşte principiile şi liniile directoare care
ghidează activitatea statelor în acest
domeniu1. Cu toate acestea, din punct de
vedere al răspunderii pentru prejudiciile
cauzate mediului marin, conţine elemente
concrete şi obligaţii clare în sarcina statelor,
fie că este vorba de statul de pavilion, statul
portului sau cel riveran. Ca atare, se poate
susţine că acest instrument juridic prevede
elementele generale ale răspunderii pentru
daunele cauzate mediului marin.
Este adevărat că, prevederile sale se
aplică tuturor suprafeţelor marine, nu numai
mării libere2. Această convenţie este o
sinteză a documentelor regionale anterioare,
dar şi a documentelor ce abordează problema
poluării dintr-o sursă singular.
Convenţia cu privire la protecţia
Mării Negre împotriva poluării cuprinde
reglementări cu privire la: prevenirea
poluării prin orice sursă cu substanţe
materiale periculoase, protecţia mediului
marin din surse de pe uscat, de pe mare, prin
descărcarea, cooperarea în combaterea
poluării cu petrol şi alte substanţe nocive a
mediului marin al Mării Negre în situaţii de
urgenţă
De asemenea, putem afirma că părţile
se obligă să ia toate măsurile necesare pentru
prevenirea, reducerea şi controlul Mării
Negre, cauzate din descărcările din surse de
pe uscat, aflate pe teritoriul lor cum sunt:
râuri, canale, aşezări costiere, alte structuri
artificiale, guri de descărcare sau scurgere
sau emanând de la orice sursă cu baza pe
uscat.
Obligaţiile statelor de a adopta legi şi
regulamente constituie o normă de bază,
acestea apărând ca o verigă necesară punerii
în aplicare a sancţiunilor.
Convenţia reafirmă ca principii
generale în raporturile dintre statele-părţi:
deplina egalitate în drepturi şi îndatoriri,
respectarea suveranităţii naţionale,
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2015
18
The Montego Bay Convention is the
legal instrument that coordinates the
protection of the marine environment. It
draws guidelines that govern the activity of
states in thies field6. Regarding the liability
for prejudice caused to the marine
environment, it contains clear elements and
obligations imposed to the state of flag, the
state of harbour or the riverain state. We can
state that it includes general elements of
liability for damages caused to the marine
environment.
Its provisions apply to all marine
surfaces, not to the free waters only7. It is a
synthesis of prior documents, but also of
documents looking at the pollution of the
from one source only.
The Black Sea protection Convention
includes provisions regarding the prevention
of pollution with hazardous materials froma
any source, the protection of the sea from
land pollution or from pollution by
discharging of oil, the cooperation in case of
oil or other noxious substances pollution.
We can state, at the same time, that
parties agree to take all precautionary
measures to prevent, reduce and control the
Black Sea pollution caused by land sources
such as rivers, canals, coastal settlements,
other artificial structures, discharge canals
etc.
The obligation of states to enforce laws
and regulations is a basic one, theese being
needed in order to apply sanctions.
The convention reinstates as principles:
the full equality of parties in terms of rights
and obligations, the respect of national
sovereignty, independence, noniterference in
internal affairs, mutual benefit and other
principles of international law8.
A particular form of pollution, which
other conventions on the protection of
regional seas against pollution do not refer to
is by hazardous waste under cross-border
traffic.
Romania stressed the need for
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 4/2015
independenţa, neamestecul în treburile
interne, avantajul reciproc şi alte principii şi
norme corespunzătoare ale dreptului
internaţional3.
O formă particulară de poluare, la
care nu fac referire celelalte convenţii
privind protecţia mărilor regionale împotriva
poluării, este cea prin deşeuri periculoase
aflate în traficul transfrontalier.
România a subliniat necesitatea unor
reglementări care să statornicească
competenţe concrete în activitatea de
combatere a poluării, atât pentru statele
repective, cât şi pentru organizaţiile
internaţionale care au atribuţii în acest
domeniu. În concepţia ţării noastre este
necesară încheierea unor acorduri bilaterale,
regionale şi multilaterale în scopul creării
unor condiţii favorabile efectuării unor
cercetări de importanţă deosebită pentru
cunoaşterea mediului marin, a naturii şi
corelaţiilor fenomenelor şi proceselor care se
manifestă în acest mediu, precum şi a
măsurilor celor mai adecvate pentru ocrotirea
florei şi faunei marine.
Analizele efectuate până în prezent
au dus la concluzia că ocrotirea mediului
marin este o îndatorire fundamentală a
tuturor statelor4. În această optică trebuie
desfăşurată chiar şi activitatea de exploatare
a propriilor bogăţii marine, ajungându-se la
concluzia că statele îşi exercită dreptul
suveran de a-şi exploata resursele naturale
după politica lor în materie de mediu,
conform obligaţiilor pe care o au de a proteja
şi de a apăra mediul marin.
Acţionând în acest spirit, statele au
îndatorirea să ia toate măsurile pentru a
preveni, diminua şi controla poluarea
mediului marin din orice sursă folosind în
acest scop cele mai practice mijloace la
dispoziţia lor şi în conformitate cu
capacităţile lor, acţionând fiecare în parte sau
împreună, după caz, şi străduindu-se să-şi
armonizeze politicile în această privinţă.
S-a propus ca statele să coopereze
direct sau prin intermediul organizaţiilor
inetrnaţionale competente pentru a promova
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2015
19
regulations to establish specific skills in
fighting pollution, for both states and
international organizations that have
responsibilities in this area.
The conception of our country,
conclusion of bilateral, regional and
multilateral agreements in order to create
favorable conditions to investigate the
importance for marine knowledge, nature
and correlation processes and phenomena
that manifest in this environment is
necessary and more appropriate measures
for the protection of marine flora and fauna
are to be implemented.
The analyzes conducted so far have
concluded that protection of the marine
environment is a fundamental duty of all
states9.
The exploitation of marine resources
must follow these footsteps, concluding that
states exercise their sovereign right to exploit
resources according to their environmental
policy and taking into consideration the
obligation to protect and defend the marine
environment.
Acting in this spirit, states have a duty
to take all measures to prevent, reduce and
control pollution of the marine environment
from any source, using for this purpose the
most practical means at their disposal and in
accordance with their capabilities, acting
alone or together, where appropriate, striving
to harmonize their policies in this regard.
It is proposed that States cooperate
directly or through competent international
organizations to promote studies, undertake
programs of scientific research and
encourage the exchange of information and
data collected in relation to marine
pollution10.
We conclude that the regulations set
goals of quality and quantity and fix
requirements that environmental factors and
natural resources must meet ecologically.
Integrated coastal zone management
pursues sustainable development of the
coastal zone, reducing its vulnerability and
that of its inhabitants to natural hazards and
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 4/2015
studii, a întreprinde programe de cercetare
ştiinţifică şi a încuraja schimbul de informaţii
şi date obţinute în legătură cu poluarea
mediului marin5.
Putem concluzia că, reglementările
stabilesc obiective de calitate şi cantitate,
fixează exigenţele pe care factorii de mediu
şi resursele naturale trebuie să le
îndeplinească din punct de vedere ecologic.
Managementul integrat al zonei
costiere urmăreşte dezvoltarea durabilă a
zonei costiere, reducerea vulnerabilităţii sale
şi a locuitorilor ei la riscurile naturale şi
păstrarea proceselor economice principale şi
a diversităţii biologice.
Pentru realizarea managementului
integrat al zonei costiere este necesară o
cooperare a autorităţilor naţionale, regionale
şi locale prin aplicarea simultană a unei
abordări de la nivel superior la cel inferior şi
invers. Interesul local comunitar în aplicarea
procesului managementului zonei costiere
este foarte important pentru zona interioară.
Prin dezvoltarea posibilităţilor pentru
implementarea managementului integrat al
resurselor lor costiere, statele furnizează
beneficii locale şi naţionale, determină
intensificarea dezvoltării economice şi
îmbunătăţirea calităţii vieţii.
În scopul asigurării gospodăririi
integrate a zonei costiere, pe lângă
autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor se
organizează comitetul naţional al zonei
costiere, iar participarea publicului la luarea
deciziilor şi accesul la informaţie în domeniu
se realizează conform unor proceduri
speciale.
Concluzionând, gospodărirea
integrată reprezintă amenajarea şi utilizarea
durabilă a zonei costiere, luând în
considerare dezvoltarea economică şi socială
în strânsă interdependenţă cu marea, în
vederea menţinerii, pentru generaţiile
prezente şi viitoare, a echilibrului biologic şi
ecologic fragil al zonei de coastă şi a
peisajului ea având la bază principii generale
şi specifice.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2015
20
keeping key economic processes and
biological diversity.
To achieve integrated management of
the coastal zone, cooperation of national,
regional and local authorities by the
simultaneous application of an approach
from the upper to the lower level and vice
versa is necessary.
Community interest in local coastal
zone management application process is very
important for the inside area.
By developing opportunities to
implement integrated management of their
coastal resources, states provide local and
national benefits, enhance economic
development and improve quality of life.
In order to ensure integrated
management of the coastal zone, in addition
to the central public authority for
environmental protection and water
management, the National Committee for the
Coastal Zone is created and public
participation in decision making and access
to information in the field is done according
to special procedures.
In conclusion, the integrated coastal
management represents an integrated and
sustainable use of the coastal zone, taking
into account economic and social
development, interrelated with the sea, in
order to preserve for present and future
generations, the fragile biological and
ecological balance of the coastal area and
landscape.
Following heavy rains of recent years
and the action of the sea erosion, important
land slides occurred, leading to the collapse
of embankments and cliffs specified in the
paper, degradation and destruction of
facilities and constructions built for their
protection.
The stronger Erosion of reduced in
width beaches will result in direct attack of
the waves at the base of cliffs; in those
circumstances the base of the cliff will be
affected by wave action and sea wall will
collapse, as it already happened in some
areas.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 4/2015
În urma ploilor torenţiale din ultimii
ani şi a acţiunii de eroziune a mării s-au
înregistrat şi se înregistrează alunecări foarte
importante de teren ceea ce duce la
prăbuşirea taluzelor şi falezelor precizate în
lucrare, degraderea şi distrugerea
amenajărilor şi construcţiilor de protecţie a
acestora.
Eroziunea tot mai puternică a plajelor
reduse ca lăţime va avea ca efect atacul
direct al valurilor la baza falezelor, în aceste
condiţii baza falezei va fi afectată de
acţiunea valurilor şi faleza se va prăbuşi, aşa
cum s-a întâmplat, deja, în anumite zone.
În 20 de ani plajele româneşti ar
putea dispărea. Eroziunea costieră afectează
încet dar sigur tot litoralul, dar într-un ritm
mult mai rapid la Mamaia şi Eforie Nord.
Peste 20 de ani, în lipsa
implementării unor proiecte, plaja din partea
de sud a staţiunii Mamaia nu va mai exista,
iar linia mării va ajunge sub balcoanele
hotelurilor.
Furtunile puternice de pe mare,
viiturile de pe Dunăre sau perioadele
îndelungate de secetă, sunt principalele cauze
ale eroziunii costiere, însă efectul acestor
fenomene naturale este amplificat de
acţiunile omului.
Soluţii există, însă suma necesară
pentru a opri eroziunea pe tot litoralul se
ridică la sute de milioane de euro.
În actualele condiţii, cea mai realistă
soluţie o constituie accesarea fondurilor
europene destinate salvării zonelor costiere.
Bibliografie
- Costel Ene, Dreptul mediului, Noţiuni, Editura
C.H.Beck, Bucureşti, 2011
- Mircea Duţu, Dreptul mediului, Curs universitar,
Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2010
- Anton Răşcanu, Ingrid Nicolau, Ion M. Anghel,
Elemente de dreptul mediului, Editura Punct Ochit,
Constanţa, 2010
- Valentin – Stelian Bădescu, Dreptul mediului,
Sisteme de management de mediu, Editura C.H.Beck,
Bucureşti, 2011,
- Monica - Elena Oţel, Răspunderea internaţională în
domeniul mediului, Editura Universul Juridic,
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2015
21
In 20 years Romanian beaches could
disappear. Coastal erosion affects all the
coast slowly but surely, but at a much faster
pace in Mamaia and Eforie North.
Over 20 years, with the lack of
implementation of projects, the beach in the
south of Mamaia will no longer exist, and the
sea line will fall below the balconies of
hotels.
Strong sea storms, floods from the
Danube and long periods of drought are the
main causes of coastal erosion, but the effect
of these natural phenomena is amplified by
human actions.
Solutions exist, but the amount
necessary to stop the whole coastline erosion
amounts to hundreds of millions of euros.
In current circumstances, the most
realistic solution is accessing European funds
for coastal rescue.
Bibliography
1. Costel Ene, Environmental Law, C.H.Beck
Publishing, Bucharest, 2011
2. Mircea Duţu, Environmental Law,
University Course, C.H.Beck Publishing,
Bucharest, 2010
3. Anton Rascanu Ingrid Nicolau, Ion M.
Anghel, Elements of environmental law,
Punct ochit PH, Constanta, 2010
4. Valentin - Stelian Badescu, environmental
law, environmental management systems,
C.H.Beck Publishing, Bucharest, 2011
5. Monica - Elena Otel International
environmental liability, Universul Juridic
Publishing House, Bucharest, 2009
6. D. popescu, M. Popescu, Law of the Sea -
areas of national jurisdiction Artprint
Publishing, Bucharest 2000
7. Stefan Ţarcă, Environmental Law,
University Course, Lumina Lex, Bucharest,
2005
8. Daniela Marinescu, Treaty of environmental
law, Juridical Universe Publishing House,
Bucharest, 2010
9. Carmen Zaharia, legal protection of the
environment, Ecozone PH Iasi, 2005
10. Ingrid Nicolau, Anton Rascanu Ion M.
Anghel, elements of environmental law
11. Cornel Boldeanu, Flori Iordache,
Environmental law course, Third Edition,
revised and enlarged, Ed Dobrogea,
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 4/2015

Bucureşti, 2009 Constanta, 2005

- D. Popescu, M. Popescu, Dreptul mării – zone de 12. Dumitru Mazilu, Community environmental
jurisdicţie naţională, Editura Artprint, Bucureşti 2000 law, Lumina Lex, Bucharest, 2009
- Ştefan Ţarcă, Dreptul mediului, Curs universitar, 13. Stanescu Alexandru Serban, Protection of the
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005 marine environment from pollution by oil,
- Daniela Marinescu, Tratat de drept al mediului, Publisher Hamangiu 2010
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010 14. Dumitru Mazilu, Law of the Sea: Concepts
- Carmen Zaharia, Protecţia juridică a mediului, and institutions enshrined in the Montego
Editura EcoZone, Iaşi, 2005 Bay Convention 1982, Lumina Lex,
- Ingrid Nicolau, Anton Răşcanu, Ion M. Anghel, Bucharest, 2006
Elemente de dreptul mediului 15. M. Duţu Convention on the Protection of the
- Cornel Boldeanu, Flori Iordache, Curs de drept al Black Sea against Pollution, the magazine
mediului, Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura ,,Romanian Studies as "No.1 / 1994.
Dobrogea, Constanţa, 2005
- Dumitru Mazilu, Dreptul comunitar al mediului,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2009
- Stănescu Şerban Alexandru, Protecţia mediului
marin împotriva poluării cu hidrocarburi, Editura
Hamangiu, 2010
- Dumitru Mazilu, Dreptul mării: Concepte şi instituţii
consacrate de Convenţia de la Montego Bay, 1982,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006
- M. Duţu, Convenţia privind protecţia Mării Negre
împotriva poluării, în revista ,,Studii de drept
românesc”, nr.1/1994.

1
Pentru detalii privind Convenţia de la Montego Bay a se vedea L.M.Trocan, Regimul juridic al teritoriilor
submarine, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008, p. 27-29.
22
Pentru detalii privind marea liberă a se vedea L.M.Trocan, Drept internaţional public, Editura C.H.Beck,
Bucureşti, 2014, p. 181-182.
3
L.M.Trocan, Regimul juridic…, p. 243-244.
4
L.M.Trocan, Regimul juridic…, p. 245.
5
L.M.Trocan, Regimul juridic…, p. 244-257.
6
For details regarding the Montego Bay Convention see L.M.Trocan, The legal status of seabed territories, C.
C.H.Beck House, Bucharest, 2008, p. 27-29.
7
For details regarding the free waters see L.M.Trocan, Public International Law, C.H.Beck House, Bucharest,
2014, p. 181-182.
8
L.M.Trocan, The legal status….p. 243-244.
9
L.M.Trocan, The legal status….p. 245.
10
L.M.Trocan, The legal status….p. 244-257.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2015
22