117Cyan 117Yellow 117Magenta 117Black

Umani[ti de seam\, precum François Rablais, Thomas Morus,

Erasmus din Rotterdam [i, mai ales, Jan Komenski (Comenius),
s-au remarcat prin preocup\rile lor fa]\ de educa]ie [i moral\, prin
elaborarea unor manuale. Comenius, autor al lucr\rii Didactica
magna (1632), a fost un promotor al laiciz\rii înv\]\mântului [i al
unei [coli generale obligatorii [i în limba matern\.
Ideile renascentiste au p\truns în secolele XV [i XVI în p\r]ile
centrale [i r\s\ritene ale Europei prin intermediul tinerilor afla]i la
studii în universit\]ile italiene, precum [i al umani[tilor italieni [i
germani care î[i desf\[urau activitatea la cur]ile din Praga, Buda [i
Cracovia. Un rol însemnat, în acest sens, l-au avut [i universit\]ile
de la Praga, Cracovia, Viena [i Pecs, unde modelul de educa]ie
umanist\ se va impune treptat.
Începuturile tiparului
În Transilvania, principalele centre de cultur\ umanist\ au fost
cur]ile episcopale de la Alba Iulia [i Oradea, la ultima formându-se
[i marele umanist de origine român\ Nicolaus Olahus. La Bra[ov, ACTIVITATE INDEPENDENT|
J. Honterus a fondat prima tipografie din Transilvania [i un gim- 1. Analiza]i scrisoarea lui Gargan-
naziu organizat pe baze umaniste, iar la Cluj se înfiin]a o universi- tua [i explica]i programul in-
tate iezuit\, cu trei facult\]i (teologie, filosofie [i drept). Despot structiv pe care îl con]ine; pre-
Vod\ (1561–1563) fondeaz\ în Moldova colegiul de la Cotnari ciza]i dac\ acest program co-
(Shola latina), condus\ de umanistul german J. Sommer. Tot respunde vederilor umaniste.
umani[tii vor face cunoscut\ Europei latinitatea românilor. 2. Pornind de la documentul 2,
stabili]i:
2 a) Care a fost motivul înteme-
ierii universit\]ii din Pisa?
„Lorenzo de Medici avea patruzeci [i trei de ani când a murit, iar la
b) Avea întemeietorul acestei
cârma ora[ului st\tuse dou\zeci [i trei de ani. (…) S-a str\duit ca în timpul
universit\]i vreo leg\tur\ cu
lui toate me[te[ugurile [i artele s\ fie mai înfloritoare în Floren]a decât în
celelalte ora[e ale Italiei. În primul rând, pentru a sprijini studiile, a întemeiat Biserica?
la Pisa o nou\ universitate de drept [i arte. (…) A încurajat la fel de mult 3. Citi]i cu aten]ie documentul 3 [i
poezia în limba italian\, muzica…” rezolva]i sarcinile:
(F. Guicciardini, Cronica Floren]ei ) a) Identifica]i trei evenimente
care au deschis Europei dru-
mul spre modernitate.
3
b) Stabili]i cel pu]in trei conse-
„Cu excep]ia nuan]elor apar]inând tradi]iei na]ionale, umanismul, cin]e ale acestor evenimente.
Rena[terea [i Reforma au fost mi[c\ri europene. Acelea[i probleme s-au 4. Explica]i opinia lui Jan Ko-
pus de la Oxford la Cracovia, de la Paris la Floren]a sau de la Roma la mensky despre educarea tineri-
Anvers. {i dac\ r\spunsurile sunt diferite ca form\, ele î[i au r\d\cinile în
mii, pornind de la documentul 4.
acelea[i izvoare: îndep\rtarea concep]iei medievale despre lume, revenirea
la antici, esteticul ca modalitate de cunoa[tere a divinit\]ii [i c\utarea unei
religii epurate, capabil\ s\ r\spândeasc\ credin]a adev\rat\.” PRO MEMORIA!
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, III, ed. 1998) z Instruirea tinerilor în Evul Mediu
a fost o prerogativ\ a Bisericii.
4 z În universit\]ile medievale, ni-
„C\ acest obicei pios nu numai c\ trebuie p\strat, dar [i r\spândit e de velul intelectual cel mai înalt a
interes pentru ori[ice stat cre[tin [i anume ca în ori[ice societate de oameni, fost atins de teologie [i filoso-
fie aceasta un or\[el sau sat, s\ se înfiin]eze o [coal\ ca loc de educa]ie a fia scolastic\.
tinerimii… z Ideile pedagogice umaniste au
Fiindc\ p\rin]ii sunt rareori destoinici de a înv\]a pe copii, sau c\ n-au contribuit semnificativ la eli-
timp, urmeaz\ c\ al]i oameni trebuie s\-[i fac\ o meserie din aceasta. În berarea înv\]\mântului de sub
chipul acesta, societatea va fi mai bine îngrijit\.” tutela Bisericii.
(Jan Komenski, Didactica magna, cap. VIII)

Religia [i via]a religioas\ 117


Modulul V
Un comandant
de o[ti,
Eugeniu
de Savoia,
[i un împ\rat
Habsburg,
Iosif al II-lea,
care au influen]at,
prin faptele lor,
istoria românilor
transilv\neni
1 iar ru[ii î[i înv\luiau mai bine expansionismul sub masca ortodoxiei.
,,De la independen]a Greciei,
]arul nu se gânde[te decât la nimi-
cirea imperiului, devenit «bolnavul
Europei». Scopul s\u este de a-[i
asigura protectoratul asupra popoa-
relor slave [i ortodoxe din Balcani,
ceea ce i-ar permite s\ domine cea
mai mare parte a peninsulei. Pe
lâng\ aceasta, el dore[te mai ales
s\ pun\ mâna pe strâmtori pentru a
putea s\ aib\ ie[ire în Mediterana,
ceea ce ru[ii urm\resc înc\ de pe
timpul lui Petru cel Mare. Obiectivul
englezilor este simplu. El const\ în
protejarea «drumului Indiilor» prin
Orientul Apropiat, interzicându-i
]arului s\ domine strâmtorile [i s\
p\trund\ cu flota sa în Mediterana
oriental\.’’
(S. Berstein, P. Milza,
Istoria Europei, IV, ed. 1998)
118
118Cyan 118Yellow 118Magenta 118Black
rotectorat religios
[i identitate cultural\ în Europa
[i în spa]iul românesc
„PROBLEMA ORIENTAL|” {I ROMÂNII
Odat\ cu e[ecul militar otoman sub zidurile Vienei (1683), se
deschidea în istoria Europei a[a-numita ,,problem\ oriental\’’.
Declinul Imperiului Otoman era tot mai evident, iar puteri precum
Austria [i Rusia aveau tendin]a de a se substitui domina]iei turce
în spa]iul balcanic. }\rile Române au devenit una din mizele aces-
tei dispute [i, totodat\, spa]iu al confrunt\rilor militare. Rusia, care
ca ]ar\ ortodox\ se considera a treia Rom\, î[i începea seria de
r\zboaie antiotomane sub pretextul protej\rii cre[tinilor din Balcani.
La rândul s\u, Austria î[i încheia victorioas\ r\zboiul cu turcii prin
pacea de la Passarovitz (1718), devenind o putere care va încerca
s\ limiteze tendin]ele hegemonice ruse.
Percepute în con[tiin]a românilor ca dou\ state tinere [i puter-
nice decise s\ se opun\ Islamului [i s\ elibereze popoarele bal-
canice, atât Austria catolic\, cât [i Rusia ortodox\ arborau stindar-
dul cre[tin în timpul campaniilor militare antiotomane, menit, de fapt,
s\ ascund\ expansiunea lor teritorial\. Habsburgii erau dezavanta-
ja]i în raporturile cu românii care identificau religia cu na]ionalitatea,
De aceea, bucurându-se de simpatia unui segment al boierimii [i al
clerului ortodox, care vedeau în ]ar un protector al cre[tinilor, Rusia
beneficia în Moldova [i }ara Româneasc\ de un sprijin important.
R\zboaiele Rusiei împotriva Turciei au avut, la început, o impor-
tan]\ benefic\ pentru }\rile Române, prin schimb\rile importante
survenite în statutul extern al acestora. Astfel, prin tratatul de la
Kuciuk-Kainargi (1774), Rusia devenea garant al autonomiei ro-
mâne[ti. Aceasta permitea ]arului ca, sub pretextul protec]iei co-
munit\]ilor religioase ortodoxe, s\ ini]ieze presiuni politico-diplo-
matice [i chiar r\zboaie antiotomane, care, de obicei, se desf\-
[urau în spa]iul românesc. Chiar dac\ se declarase garant al Prin-
cipatelor Române, ]arul îng\duia totu[i Austriei s\ smulg\
Bucovina (1775), iar apetitul de cucerire al Rusiei avea s\ fie sa-
tisf\cut prin preluarea Basarabiei (1812).
Oprit\ în realizarea proiectelor sale orientale de campania napole-
onian\ din 1812, Rusia avea s\ revin\ prin r\zboiul ruso-turc încheiat
cu tratatul de pace de la Adrianopol (1829). }arul devenea acum pro-
tector absolut al Moldovei [i }\rii Române[ti, pe care le-a ]inut sub
ocupa]ie pân\ în 1834.
Religia [i via]a religioas\