Seminarul 4.

PIAȚA MUNCII ȘI DEZECHILIBRELE EI

1. Cantitatea de muncă pe care membrii societății o pot depune, în condițiile salariale,

reprezintă:
a) cererea de muncă; c) oferta de muncă;
b) oferta de locuri de muncă; d) nevoia de muncă.

2. Cererea de muncă se deosebește de cererea de bunuri și servicii pentru că:

a) este mai mare;
b) este mai mica;
c) depinde de venitul consumatorilor;
d) are caracter derivat.

3. Pe piața muncii cererea de forță de muncă scade mai mult decât crește oferta de forță de
muncă. Salariul și numărul de lucrători angajați la nivel de echilibru:
a) cresc; c) crește și respectiv scade:
b) scad; d) scade și respectiv crește.

4. La un moment dat, pe piața muncii există exces de ofertă de forță de muncă în domeniul
informatic. În acest domeniu, salariul are tendință să:
a) crească; c) rămână constat;
b) scadă; d) fie egal cu zero.

5. Costul de oportunitate pentru factorul muncă reprezintă:

a) utilitatea acestui factor;
b) salariul în utilizare curentă;
c) salariul în cea mai avantajoasă utilizare alternativă;
d) productivitatea marginală a muncii.

6. Care din aprecierile de mai jos referitoare la salariu sunt corecte:

a) este un venit;
b) este un element al costului de producție;
c) este și venit, și cost;
d) lipsește răspunsul corect,

7. Problemă. Cunoașteți următoarele situații cu privire la piața muncii din Țara ”X”:
Salariul (u.m.) Cererea de muncă Oferta de muncă
(lucrători) (lucrători)
100 1000 100
200 800 500
300 700 700
400 300 1000
Se cere:
a) de trasat curbele cererii și ofertei de muncă;
b) determinarea salariului de echilibru;
c) dacă se impune firmei un impozit de 100 u.m. pentru fiecare salariu plătit, determinați
numărul de lucrători angajați.

8. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie?
a) vor beneficia şomerii;
b) cererea forței de muncă va creşte;
c) cererea forței de muncă se va reduce;
d) nu se vor produce nici un fel de schimbări.

9. Problemă. Cererea pe piața muncii poate fi exprimată prin ecuația Q d=100-2w, iar oferta
Qs=40+4w, unde w reprezintă salariul zilnic. Determinați ce salariu sa va stabili pe piața muncii și
câți lucrători vor fi angajați în condițiile lipsei șomajului. Dacă statul va reglementa salariul zilnic la
un nivel de 15 u.m., care vor fi consecințele acestei măsuri?
10. Când salariul nominal crește cu 15% în condițiile în care prețurile de consum cresc cu
25%, salariul real scade cu:
a) 8%; c) 20%
b) 10% d) 6%.

11. Când salariul real crește cu 10%, iar prețurile bunurilor de consum cresc cu 20%, salariul
nominal crește cu:
a) 30%; c) 10%;
b) 32%; d) 18%.

12. Pe parcursul unui an prețurile au crescut cu 20%, iar salariul nominal a crescut de la 770 la
808, 5 u.m. salariul real:
a) crește cu 12,5%; c) crește cu 5%;
b) scade cu 12,5%; d) scade cu 5%

13. Insuficiența cererii de bunuri și servicii determină:

a) creșterea șomajului;
b) scăderea șomajului;
c) creșterea excesului de cerere pe piața muncii;
d) scăderea de ofertă pe piața muncii.

14. Şomajul este rezultatul:

a) creşterii ofertei forței de muncă;
b) reducerii cererii forței de muncă;
c) excesul ofertei forței de muncă;
d) cataclismelor naturale.

15. Şomajul fricțional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec modificări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
d) nici un răspuns corect.

16. Există trei categorii de persoane: a) angajați, b) șomeri, și c) cei ce nu sunt incluși în forța
de muncă. Indicați categoria în care s-ar regăsi un individ în fiecare din următoarele
situații:
a) un mecanic auto care a demisionat de bunăvoie;
b) un muncitor care a demisionat de bunăvoie, dar s-a angajat cu jumătate de normă la o
altă firmă;
c) un avocat prea bolnav pentru a mai munci;
d) un șomer prea descurajat pentru a mai căuta un loc de muncă;
e) un student la secția cu frecvență;
f) un vânzător ce urmează colegiul la frecvență redusă;
g) un director ce își dă demisia pentru a urma facultatea de economie;
h) o gospodină ce muncește permanent acasă;
i) o gospodină ce lucrează cu jumătate de normă într-o bibliotecă.

17. Restructurările şi retehnologizările pot majora:

a) şomajul fricțional; c) şomajul ciclic;
b) şomajul structural; d) şomajul voluntar.

18. O persoană care își pierde locul de muncă datorită recesiunii economice se include în
categoria şomerilor:
a) fricționali; c) structurali;
b) ciclici; d) voluntari.

19. Identificați în fiecare din situațiile următoare unul dintre tipurile de șomaj: structural;
fricțional; ciclic:
a) un muncitor își pierde locul de muncă într-o perioadă de recesiune;
b) soția renunță la locul de muncă deoarece familia trebuie să se mute în alt oraș;
 c) un director îți pierde locul de muncă deoarece creșterea prețului petrolului determină
scăderea cererii din partea utilizatorilor de petrol;
d) un absolvent al ASEM nu își poate găsi un loc de muncă.

20. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:

a) existenţa şomajului natural; c) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic; d) nici un răspuns corect.

21. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la numărul celor ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

22. Dacă rata şomajului a crescut de la 6 la 8%, putem considera că numărul şomerilor:
a) a crescut cu 2%; c) a crescut mai puţin decât cu 2%;
b) a depăşit 2%; d) informaţia este incompletă.

23. Problemă. Dacă nivelul şomajului natural alcătuieşte 5%, numărul şomerilor fricţionali – 4 mln.
persoane, a şomerilor structurali – 3 mln. persoane, al şomerilor ciclici – 2,8 mln. persoane,
nivelul şomajului real va fi:
a) 7 %; c) 9%;
b) 7,8%; d) 9,8%.

24. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:

a) modificarea preţurilor şi modificarea PIB real;
b) modificarea preţurilor şi modificarea nivelului şomajului;
c) modificarea investiţiilor şi modificarea nivelului şomajului;
d) modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.

25. Conform legii lui Okun, atunci când are loc o depășire a ratei naturale a șomajului, PIB real:
a) depășește PIB potențial;
b) scade sub nivel PIB potențial;
c) evoluează direct proporțional;
d) se transformă în PIB nominal.

26. În perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
a) preţurile vor creşte mai rapid decât salariile nominale;
b) vor creşte salariile reale;
c) productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

27. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?
a) ameliorarea condiţiilor de muncă;
b) creşterea transparenţei pieţei muncii;
c) reconversia profesională a forţei de muncă;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

28. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din
următoarele măsuri de politică economică:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

29. Problemă. În 2013 în R. Moldova populația ocupată a alcătuit 1318,7 mii persoane, șomeri –
103,7 mii persoane, populația inactivă – 1483,2 mii persoane. Să se calculeze: Rata de activitate,
rata de ocupare, rata șomajului efectiv.
30. Problemă. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de
muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată  3/4 caută un loc
de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
 
31. Problemă. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent 5 %, iar nivelul şomajului efectiv
6,5%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate
a PIB faţă de şomajul ciclic este 2.
2. Dacă PIB potenţial constituie 2550 mil. u.m., care vor fi pierderile provocate de
şomajul ciclic?

32. Problemă. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
  2010 2014
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2010 şi 2014.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2010 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?

33. Problemă. PIB nominal alcătuieşte 750 mlrd.u.m., rata naturală a şomajului – 5 %,rata reală a
şomajului – 9%. Ce volum al PIB în expresie monetară nu va fi produs?

34. Problemă. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în
2006, 5,0 % în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008. 

35. Problemă. Presupunem că într-o țară creșterea economică este de 4 % pe an, iar rata șomajului
de 11%. Mai presupunem că în această țară relația șomaj-creștere economică este dată de
legea lui Okun, coeficientul Okun fiind 2,2% anual. Ce rată de creștere economică va fi necesară
pentru a coborî rata șomajului de la 11% la 5% în decurs de trei ani?

36. Problemă. În tabel sunt prezentate date referitoare  la PIB efectiv şi potenţial. În 2007 economia
activa în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.

Anul PIB potențial PIB efectiv

(mlrd.u.m.) (mlrd.u.m.)

2007 3000 3000

2008 3800 3705
2009 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului.
          
37. Care este legătura dintre rata de creștere a PIB real și rata șomajului?

38. Problemă. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane. După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un
1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
 1. rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. numărul şomerilor peste 1 lună;
4. rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

PENTRU PORTOFOLIU

39. Sarcină analitică. În baza datelor statistice analizați componența forței de muncă a R. Moldova
în funcție de: gradul de activitate, gradul de ocupare, rata șomajului, emigrația forței de muncă.

40. Sarcină analitică. În baza datelor statistice referitoare la R.Moldova analizați numărul și structura
șomerilor pe categorii de vârstă, gen, studii.

41. Comentați articolul în baza link-ului http://agora.md/analize/105/de-ce-nu-regasim-cresterea-

economica-in-salarii