TEMA 14

BALCANII DE VEST
1. Procesul de stabilizare și de asociere (PSA)
2. Procesul de aderare
3. Cooperarea regională
4. Regimul de călătorii fără viză
5. Stadiul actual (Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Kosovo, Muntenegru, Serbia)
6. Rolul Parlamentului European

Introducere
UE a elaborat o politică de sprijinire a integrării treptate în Uniune a țărilor din Balcanii de Vest. Croația a
fost prima dintre cele 7 țări care s-a alăturat UE, iar Muntenegru, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei și Albania au fost acceptate oficial ca țări candidate. Uniunea Europeană își propune să promoveze
pacea, stabilitatea și dezvoltarea economică în Balcanii de Vest și să deschidă posibilitatea integrării acestor țări
în UE.

1. Procesul de stabilizare și de asociere (PSA)

PSA constituie cadrul strategic de sprijinire a apropierii treptate dintre țările din Balcanii de Vest și UE.
PSA se bazează pe relații contractuale bilaterale, asistență financiară, dialog politic, relații comerciale și
cooperare regională.
Relațiile contractuale iau forma acordurilor de stabilizare și de asociere. Acestea prevăd cooperarea
economică și politică și instituirea unor zone de liber schimb cu țările respective. Stabilește structuri de cooperare
permanentă bazându-se pe principii democratice comune, pe drepturile omului și pe statul de drept. Consiliul de
stabilizare și de asociere supraveghează aplicarea și implementarea acordului. Este asistat de Comitetul de
stabilizare și de asociere. Comisia parlamentară de stabilizare și asociere asigură cooperarea la nivel parlamentar
între parlamentele statelor din Balcanii de Vest și Parlamentul European.

2. Procesul de aderare
Țările care doresc să devină membre ale UE trebuie să îndeplinească criteriile politice. După recunoașterea
candidaturii unei țări, aceasta trebuie să adopte și să implementeze întreaga legislație a UE. Comisia raportează
cu privire la progresele înregistrate în rapoartele sale anuale de țară. Fiecare decizie importantă este luată de
Consiliu, de la deschiderea negocierilor până la încheierea acestora. În cele din urmă, tratatul de aderare trebuie
să fie aprobat de Parlament și Consiliu, înainte de a fi ratificat de toate statele contractante. Țările candidate și
potențial candidate beneficiază de asistență financiară pentru a realiza reformele necesare.

3. Cooperarea regională
Integrarea europeană și cooperarea regională sunt strâns legate. Unul dintre obiectivele principale ale
procesului de stabilizare și de asociere este încurajarea țărilor din regiune să coopereze într-o gamă largă de
domenii, inclusiv urmărirea penală a crimelor de război, chestiunile legate de frontiere, refugiații și combaterea
criminalității organizate. O componentă specifică a IPA este dedicată cooperării regionale și programelor
transfrontaliere.
Consiliul de Cooperare Regională vizează sprijinirea aspirațiilor europene și euro-atlantice ale membrilor
săi care nu fac parte din UE, precum și consolidarea cooperării în domenii precum dezvoltarea socială și
economică, energia și infrastructura, justiția și afacerile interne, cooperarea în materie de securitate, dezvoltarea
capitalului uman și relațiile parlamentare. UE și multe dintre statele sale membre sprijină CCR și iau parte la
activitatea acestuia.

4. Regimul de călătorii fără viză

Regimul de călătorii fără vize în UE de țările din Balcani a început cu 2009-2010. În 2012, a fost lansat un
dialog cu Kosovo pentru liberalizarea regimului vizelor. În 2016, Kosovo a îndeplinit toate cerințele, cu excepția
a două dintre ele, una dintre acestea fiind ratificarea acordului cu Muntenegru privind frontierele. Acordul

1
privind frontierele a fost ratificat în 2018, ceea ce înseamnă că doar un criteriu, și anume lista rezultatelor
concrete în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, rămâne de îndeplinit.

5. Stadiul actual
În 2009, Albania și-a depus candidatura pentru aderarea la UE. În 2012, Comisia a recomandat ca Albania
să primească statut de țară candidată cu condiția aplicării reformelor adoptate. Această condiție a fost în mare
parte îndeplinită. După un an, Comisia recomandă ca Albaniei să i se acorde statutul de țară candidată la aderarea
la UE, pe care l-a obținut în iunie 2014. Având în vedere progresele realizate de această țară, Comisia a
recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania în rapoartele sale.
Bosnia și Herțegovina este o țară potențial candidată. Un acord de stabilizare și de asociere a fost negociat
și semnat în 2008, însă intrarea sa în vigoare a fost înghețată. În 2016, Bosnia și Herțegovina și-a depus cererea
de aderare. Consiliul a invitat Comisia să își prezinte avizul privind cererea, pe baza răspunsurilor la un
chestionar detaliat. Comisia a primit chestionarul completat la în 2018 și elaborează în prezent un aviz.
Republica Iugoslavă a Macedoniei a solicitat aderarea la UE în 2004, apoi candidată în 2005, dar nu a
reușit să deschidă negocierile de aderare, în principal din cauza litigiului cu Grecia legat de folosirea numelui de
„Macedonia”. Din 2009, Comisia a recomandat în mod constant deschiderea negocierilor. În 2018, după mai
multe luni de negocieri, s-a schimbat denumirea țării, și anume „Republica Macedonia de Nord”.
Kosovo este o țară potențial candidată la aderarea la UE. În urma declarației sale în 2008, UE a declarat că
Kosovo are o „perspectivă europeană” clară. În 2012 a fost publicată o foaie de parcurs privind liberalizarea
vizelor. În 2016, Comisia a concluzionat că această țară a îndeplinit toate cerințele, cu excepția a două dintre ele.
Acordul privind frontierele a fost ratificat în 2018. Lupta împotriva corupției și a criminalității organizate,
rămâne de îndeplinit. După încheierea în 2013 a unui acord istoric, Consiliul European deschide negocierile
pentru un încheierea unui ASA. Acordul a fost semnat și a intrat în vigoare în 2016. Integrarea a Kosovo în UE,
rămâne strâns legată de dialogul dintre Kosovo și Serbia, care ar trebui să conducă la un acord global de
normalizare obligatoriu din punct de vedere juridic.
Muntenegru a primit statut de țară candidată în 2010, iar negocierile de aderare au început în 2012. În
conformitate cu „noua abordare” a UE privind procesul de aderare, capitolele esențiale privind statul de drept,
privind reforma sistemului judiciar și drepturile fundamentale,privind justiția, libertatea și securitatea – au fost
deschise în primele faze ale negocierilor. La sfârșitul anului 2017 fuseseră deschise 30 de capitole de negociere
cu Muntenegru, dintr-un total de 35. În 2018, Comisia a publicat o nouă strategie pentru Balcanii de Vest care
afirmă că Muntenegru ar putea adera la UE până în 2025.
Serbia a primit statut de țară candidată în 2012, după ce Belgradul și Pristina au ajuns la un acord privind
reprezentarea regională a Kosovo. Consiliul European a aprobat recomandarea Comisiei de deschidere a
negocierilor de aderare cu Serbia, ca recunoaștere a progreselor înregistrate de această țară pe drumul spre
normalizarea relațiilor sale cu Kosovo. Acordul de stabilizare și asociere dintre UE și Serbia a intrat în vigoare în
2013, iar negocierile de aderare au fost deschise în 2014. În februarie 2018, Comisia a publicat o nouă strategie
pentru Balcanii de Vest, care afirmă că Serbia ar putea adera la UE până în 2025. Viitoarea integrare a Serbiei în
UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de implementarea dialogului la nivel înalt dintre Serbia și Kosovo,
facilitat de UE-, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare obligatoriu din punct de vedere
juridic.

6. Rolul Parlamentului European

Parlamentul este implicat pe deplin în procesul de stabilizare și de asociere, aprobarea sa fiind necesară
pentru încheierea tuturor ASA. De asemenea, Parlamentul trebuie să aprobe orice nouă aderare la UE (Articolul
49 din TUE). Are o influență directă asupra sumelor alocate Instrumentului de asistență pentru preaderare. Își
exprimă pozițiile cu privire la extindere sub formă de rezoluții anuale pe marginea ultimelor rapoarte de țară ale
Comisiei. Menține relații bilaterale periodice cu parlamentele țărilor din Balcanii de Vest prin delegațiile sale.