REFERINłE ISTORICE ŞI ACTUALE

PRIVIND PROTECłIA JURIDICĂ

A MEDIULUI PE PLAN NAłIONAL
Reglementarea mediului pe plan naŃional a evoluat de la reguli
cutumiare care vizau aspecte mai puŃin semnficative de ocrotire
a naturii până la reglementările actuale complete care au în
vedere armonizarea cu legislaŃia comunitară şi globală în
materie de mediu.

Intr-o fază iniŃială, unele reglementări care se refereau la

instituŃii juridice generale, precum proprietatea, deşi urmăreau în
principal scopuri economice, contribuiau în mod indirect şi la
ocrotirea unor factori de mediu, precum pădurea, apele, solul,
aerul.
Primele dovezi legate de initiative in domeniul ocrotirii naturii
datează din secolul al XIV – lea şi se gasesc in operele
cronicarilor Ion Neculce si Dimitrie Cantemir.

Una dintre primele reglementări datează din timpul domniei lui

Stefan cel Mare (1457 - 1504), fiind cunoscută sub denumirea
de „instituŃia sau legea braniştei”.
Legea braniştei a instituit un fel de rezervaŃii pe teritoriul
căreai erau interzise vânătoarea, pescuitul, păşunatul
vitelor şi doborârea arborilor fără acordul proprietarului
fondului respectiv.

SancŃiunile prevăzute de „legea braniştei” aveau în

vedere pedeapsa corporală şi confiscarea bunurilor.
Se poate spune că primele „arii protejate” au apărut o
dată cu înfiinŃarea braniştilor.
Aceste forme de organizare se întâlneau la nivel
domnesc, mânăstiresc şi boieresc.
O reglementare mai complexa a regimului apelor este
dată de Codul Calimach (1817) şi în Legiuirea Caragea
din anul 1818, consacrându-se dreptul statului asupra
fluviilor, râurilor şi insulelor.

În lucrarea "Descriptio Moldavae" (1751), în capitolul dedicat

vegetaŃiei şi faunei din Moldova, Dimitrie Cantemir descrie
răspândirea pădurilor, unele adaptări suferite de animale în
funcŃie de condiŃiile de mediu, etc.

În secolul al XIX-lea apar societăŃile ştiinŃifice:

Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi (1833)
"AsociaŃia ardeleană pentru ştiinŃele naturii" (1848)
Societatea medicală ştiinŃifică din România (1857), în Muntenia.

Pe lângă noŃiunile de specialitate, membrii acestor asociaŃii,

biologi, medici şi agronomi, au tratat în lucrările lor şi aspecte
ecologice.
• Prima lege silvică românească, tipărită în anul 1786
este considerată “Orânduiala de pădure” pentru
Bucovina dată de împăratul Iosif al II-lea şi
cuprindea norme de ocrotire a pădurilor, realizarea
amenajamentelor silvice, precum şi pentru
întreŃinerea şi tăierea pădurilor.

• În anul 1872 apare prima lege a vânătorii, „Legea

pentru vânat” care reglementa dreptul la
vânătoare, interzicerea vânătorii pe timpul nopŃii,
utilizarea numai a armelor cu foc pentru vânătoare,
prohibiŃia vânătorii în anumite perioade şi la
anumite specii.
• Primul Cod silvic al României este adoptat
la 19 iunie 1881 şi cuprindea reglementări
privind exploatarea pădurilor în scopul
asigurării de lemn pentru lucru şi industrie,
în vederea acoperirii necesităŃilor generale
ale Ńării.

• In anul 1895, Parlamentul României, adopta

legea minelor, care reglementa exploatarea
bogatiilor subsolului şi introducea masuri
privind ocrotirea sociala.

• La 10 octombrie 1896 se adoptă “Legea

asupra pescuitului” ce reglementa
pescuitul în apele teritoriale.
• In anul 1898, apare prima lege a apelor care
prevedea ca principalele cursuri de ape,
precum si apele marii, pana la distanta de "o
bataie de tun de la tarm", apartin domeniului
public.
• Prima rezervaŃie naturală din spaŃiul
românesc este reprezentată de Codrul
secular Slătioara şi a fost recunoscută în anul
1904.
• Societatea pentru ProtecŃia Animalelor se
înfiinŃează în anul 1905.
• In anul 1920, Emil RacoviŃă, înfiinŃează la Cluj, primul
Institut de Speologie din lume.

• In anul 1930 apare prima Lege nr. 213 pentru

protectia monumentelor naturii din Romania. Pe
baza acestei legi se infiinteaza "Comisiunea
Monumentelor naturii“.

• Primele monumente ale naturii sunt aprobate în anul

1931 (floarea de colt si nufarul termal), iar primul parc
naŃional, Parcul NaŃional Retezat, se înfiinŃează în
anul 1935, la iniŃiativa profesorului Alexandru Borza,
fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca şi a lui
Emil RacoviŃă.
• Prima conferinŃă mondială a OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite
asupra mediului din iunie 1972 desfăşurată la Stockholm
impune o nouă viziune asupra problemelor de mediu
referitoare la conservarea, protecŃia şi ameliorarea mediului.

• Acest moment reprezintă unul dintre cele mai importante

aspecte ale politici globale de mediu. Statele lumii
consŃiintizează şi recunoaşte importanŃa protecŃiei mediului
la nivel global.

• În România este adoptată prima lege cadru privind

protecŃia mediului înconjurător la 20 iunie 1973. Legea
cadru protecŃia mediului are o viziune integratoare şi priveşte
protecŃia tuturor factorilor de mediu.

• Legea nr. 9 din 20 iunie 1973 privind protecŃia mediului

înconjurător stabileşte la art. 1 faptul că „protectia mediului
inconjurator este parte integranta, de importanta deosebita,
a activitatii generale de dezvoltare economico-sociala”.
• In anul 1974 se înfiinŃează Consiliul NaŃional pentru
ProtecŃia Mediului, organ central al AdministraŃiei de Stat.

• Parcul NaŃional Retezat şi RezervaŃiile ştiinŃifice Pietrosul

Mare (MunŃii Rodnei) şi Roşca – Letea (Delta Dunării)
sunt propuse ca RezervaŃii ale Biosferei în anul 1979, în
cadrul celei de a IV – a sesiuni a Consiliul internaŃional de
coordonare a Programului „Om – Biosfera”, de către
U.N.E.S.C.O. – OrganizaŃia NaŃiunilor Unite pentru
EducaŃie, ŞtiinŃă şi Cultură.

• În acest sens au loc primele recunoasteri internationale

ale valorii ariilor protejate din România
• Transformările social-politice şi economice ce au avut loc
după anul 1989 au creat premisele unei noi abordări a
problematicii protecŃiei şi conservării mediului, în
concordanŃă cu progresele înregistrate în statele
occidentale ale Europei şi nu numai.

• In România, datorită schimbării regimului politic, are loc o

reorganizare instituŃională iar o serie de acte normative
devin caduce sau sunt abrogate.

• In anul 1991, Romania a aderat la Conventia asupra

zonelor umede de importanta internationala, aprobata prin
Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea
• Conventiei asupra zonelor umede de importanta
internationala, in special ca habitat al pasarilor
acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971,
sub egida UNESCO – ConvenŃia RAMSAR.
• Din anul 1991 Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al
UNESCO ca rezervatie a biosferei, dobandind maxima
recunoastere internationala prin acceptarea de a figura pe
Lista UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural Mondial.
Delta Dunării intrând în patrimoniul mondial al UNESCO în
1991, este clasificată ca rezervaŃie a biosferei la nivel
naŃional în România şi ca parc naŃional în taxonomia
internaŃională a IUCN.

• La 29 decembrie 1995 s-a adoptat noua “Lege - cadru pentru

protecŃia mediului” nr. 137. Legea protecŃiei mediului nr.
137/1995 consacră o serie de principii şi elemente
strategice.

• După anii 2000, procesele de integrare a României în NATO

(OrganizaŃia Tratatului Atlanticului de Nord) şi în UE (Uniunea
Europeană) îşi pun amprenta semnificativ şi asupra
regelementărilor în materie de mediu.
• OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice este
aprobată prin Legea nr. 49/2011.

• Procesul de preaderare a Românie la UE a impus

adoptarea unor noi reglementări în materie de
mediu, în concordanŃă cu angajamente asumate.

• Astfel, în anul 2005, este adoptată o ordonanŃă

cuprinzătoare ce are caracterul unei legi – cadru în
domeniul protecŃiei mediului, OrdonanŃa de UrgenŃă
a Guvernului nr. 195/2005 privind protecŃia mediului
aprobată, cu modificări prin Legea 265/2006).
Principalele acte normative privind protectia mediului:

• Legea muntelui nr.347 din 14 iulie 2004

• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

• Legea nr. 107/1996 privind apele

• Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor

•
• Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea OrdonanŃei
de urgenŃă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecŃia
mediului

• Legea nr. 278 din 24 octombrie 2013 privind emisiile

industriale
• Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii şi a protecŃiei
fondului cinegetic

• Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice

• Legea nr..111 din 10 octombrie 1996 privind desfăşurarea în

siguranŃă a activităŃilor nucleare

• Legea nr.132 din 30 iunie 2010 privind colectarea selectivă a

deşeurilor în instituŃiile publice
• Legea nr.220 din 27 octombrie 2008 pentru stabilirea
sistemului de promovare a producerii energiei din surse
regenerabile de energie

• Legea nr.238 din 7 iunie 2004 petrolului

• Legea nr.46/2008 - Codul silvic

• Ordin Nr. 1798 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea

Procedurii de emitere a autorizaŃiei de mediu

• OrdonanŃă de UrgenŃă nr.34 din 23 aprilie 2013 privind

organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991
• Principalele acte normative privind protectia mediului

• În prezent, cadrul legislativ privind ecologia şi protecŃia

mediului din România este deosebit de complex, într-o
continuă dinamică, apropiindu-se de exigenŃele şi criteriile
Uniunii Europene:

• Directiva 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxidul de

sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi
plumbul din aerul înconjurător

• Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul

înconjurător

• Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi

un aer mai curat pentru Europa
• Directiva 2008/98/CE privind deșeurile

• Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice

•
• Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea șși
controlul integrat al poluării)

• Directiva 2012/19/UE privind deșeurile

ș de echipamente
ș electronice (DEEE)
electrice și
• Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei
2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte
publice și private asupra mediului

• Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale

ș a speciilor de floră și
și ș faună

• Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE