Russu Olesea, Administrație publică, anul II, grupa II

Ce reprezintă un partid?

Edmund Burke: “ Partidul este un grup de oameni reuniţi în scopul promovării prin strădania
lor comună a interesului naţional pe baza unui principiu specific acceptat de către toţi membrii”
Enciclopedia Britannica oferă următoarea definiție pentru noțiunea de partid politic: grup de
persoane organizate pentru dobândirea și exercitarea puterii politice.
Cristian Ionescu, definește partidul politic ca fiind „o grupare sau asociaţie permanentă de
indivizi, uniţi în mod liber între ei prin afinităţi ideologice şi convingeri politice comune, creată
la nivel teritorial pe baza unor principii stricte de organizare şi disciplină, al cărui scop, înscris
într-un program sau statut, constă în promovarea şi înfăptuirea în competiţie electorală şi
parlamentară cu alte partide, a unei anumite doctrine sau concepţii politice privind dezvoltarea şi
conducerea unei societăţi date
Democrația într-o țară nu poate funcționa fără existența unui partid politic. În lumea modernă,
democrația și partidele politice sunt două fațete ale aceleiași realități, interiorul și exteriorul
aceleiași țesături.
Rolul partidelor politice este de a defini și de a exprima voința politică a cetățenilor,
precum și stabilirea agendei și a politicilor. Deci, fiecare partid încearcă să convingă oamenii
afirmând că politicile lor sunt mai bune decât cele ale altor partide. Într-o perspectivă mai largă,
un partid politic este un mijloc prin care poporul poate vorbi guvernului și are un cuvânt de spus
în guvernarea oricărei țări. Deci, fiecare partid politic trebuie să aibă trei componente cheie:
 liderii
 Membri activi
 Urmaritori
Există trei tipuri de sisteme de partide
 Sistem unic/monopartid
 Sistem bipartidist
 Sistem pluripartid
Într-un sistem monopartid, nu există concurență. În cadrul acestui sistem partidul singur
nominalizează candidații, iar alegătorii au doar două opțiuni, adică
 Să nu voteze deloc sau
 Să aleagă candidații desemnați de partid
Un astfel de sistem politic a fost proeminent în regimurile autoritare și în țările comuniste
precum China, Coreea de Nord, Cuba, Siria, Vietnam. Înainte de prăbușirea comunismului, acest
sistem era predominant și în URSS.
Într-un sistem cu două partide, puterea se schimbă între două partide majore,
dominante. Deci, pentru câștigarea alegerilor, un partid va trebui să obțină numărul maxim de
voturi. Unul dintre cele două partide deține în general o majoritate în Parlament și este de obicei
denumit majoritatea sau partidul de guvernare, în timp ce celălalt este partidul minoritar sau
de opoziție.
Un astfel de  sistem parlamentar prevalează în S.U.A, Canada și Marea Britanie.
A treia și cea mai comună formă de guvernare este sistemul pluripartid. Într-un astfel de
sistem, există trei sau mai multe partide care au capacitatea de a câștiga controlul guvernului
separat sau într-o coaliție. Exemple de state care au un sistem pluripartidist:
România,Brazilia, Danemarca, Finlanda, Germania, Islanda, India, Indonezia, Irlanda
, 
Russu Olesea, Administrație publică, anul II, grupa II
Israel, Italia,Mexic,Olanda,  Noua Zeelandă,  Norvegia, Pakistan, Portugalia, Serbia, Africa de
Sud, Spania, Sri Lanka, Suedia,  Taiwan, Filipine  și Coreea de Sud
Consider că partidele politice reprezintă un garant al democrației în cadrul unui stat. Dacă
facem o comparație între analiza teoretică a partidului(definiție, rol, funcții) și cea practică,
observăm divergențe de funcționare, exercitare a rolului, realizarea funcțiilor pentru care a fost
constituit.
Personal, nu aș dori să fac parte dintr-un partid, acest fapt este determinat de o serie de
motive, anume:
- modul în care funcționează, actualmente partidele, în special în România. Partidele servesc
ca intermediari între popor şi putere şi îşi asumă, atunci când reuşesc să cucerească puterea,
direcţia politicii naţionaleşi chiar supranaţionale. Anume partidele sunt cele care ar trebui să
fie în serviciul cetățeanului, nu în serviciul propriu. Actualmente, În România, partidele
politice se bucură de un nivel foarte scăzut de încredere din partea cetățenilor. Conform
sondajului realizat de Indicele Național al Serviciilor și Consumului Populației INSCoP,
în 2019 cu privire la nivelul de încredere în instituțiile statului, încrederea în partidele
politice se situează la coada clasamentului.
Respectiv, acestea presupune că partidele politice nu își îndeplinesc rolul și funcțiile
corespunzător.
- Un alt motiv presupune faptul că, asocierea într-un partid, pentru mine implică un nivel
înalt de responsabilitate față de cetățeni, de unde apare și teama de a dezamăgi cetățeanul
Un partid implică mai mulți membri, respectiv dacă din dintr-un anumit număr de membri
doar un număr scăzut au simțul responsabilității față de cețățean și restul membrilor urmăresc
un interes propriu, nu se identifică cu programul, cu rolul partidului, cu satisfacerea
interesului general, atunci va apărea o instabilitate și riscul membrilor profesioniști de a
deveni ”dușmani” ai partidului și a cetățenilor(determinat de apartenența la partid).
- Foarte mulți membri privesc asocierea în partid cu scopul de a face carieră politică, pentru
a avantaje personale sau pentru a avantaja partidul, pentru servirea propriilor interese.
- Dialogul slab consolidat între partid(cu rol de a reprezenta cetățeanul) si cetățean
(beneficiarul).
- Lipsa de profesionalism.
- Un alt motiv ar fi faptul că nu mă identific cu programul, cu ideologia, modul de funcționare
a nici unui partid din România.

Pentru mine un partid politic din care as putea face parte este acela în care membrii trebuie
să fie în primul rand cetățeni de valoare a societății, să realizeze activitatea cu maximă
responsabilitate și profesonalism; să fie o comunicarea permanentă între partid și cetățeni;
identificarea priorităților acestora, problemelor societății; prioritar să fie interesul public nu cel
personal; deciziile și acțiunile să producă rezultate măsurabile, iar rezultatele să fie mereu
evaluate; totodată să promoveze valoarea democrației.
Russu Olesea, Administrație publică, anul II, grupa II
BIBLIOGRAFIE
 Marieta Safta, Drept constituţional şi instituţii politice Vol. II. Instituţii politice, Editura
Hamangiu, București, 2015
 https://www.slideserve.com/dixie/partide-si-sisteme-de-partide Partide și sisteme de
partide 12.05.2020
 https://www.slideserve.com/nell/partide-si-sisteme-de-partide 12.05.2020
 https://www.britannica.com/topic/political-party Enciclopedia Britannica 12.05.2020
 https://www.toppr.com/guides/political-science/political-parties/politics/ Political Parties
12.05.2020
 https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22973551-sondaj-inscop-armata-biserica-topul-
increderii-institutii-loc-este-jandarmeria.htm Sondaj INSCOP , 12.05.2020