UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Brasov

METODOLOGIE

Nume: Letca (Popa) Mirela Elena

 EVALUAREA PPSIHOLOGICA

Din istoric am retint ca a prezntat variatii dispozitionale dea-a lungul anilor, cu fluuctuatii
accentuate de situatii conflictuale si relatiile familiale defectuoase, retragere din viata sociala,
lispa de comunicarre cu cei apropiati, nervozitate si tulburari de somn, fapt ce duce la idea
existentei unor episoade depressive. Din relatari reiese ca simptomele au debutat la varsta “ de
cand ma stiu, doamna ca m-a lasat mama aia..” . Apreciez ca simptomele ei sunt induse de
constientizarea abandonului. Pe fondul unor deziluzii affective abandoneaza (merge la scoala
doar ca prezenta) studiile, incercand si noutati. Recunoaste ca are problem in relationarea cu
ceilalti, evidentiindu-se astfel puternice sentimente de culpabilitate pentru ca nu recunoaste sa
comunice cu familia ei, familie care a abandonat-o.

La examenul psihic prezinta rumatoarele caracterisitici:

- facies nelinistit, dar cu mimica prezenta, cu contact vizual deficitar, neliniste, vestimentatie in
concordanta cu anotimpul concactul psihic se stabileste destul de dificil, furnizarea informatiilor
obtinute relative greu

- perceptia; se deceleaza prezenta tulburatoare calitative (halucinatii si iluzii)

- atentia; hiperprosexie selective (orientare spre propria persoana), dar cu hiperprosexie generala

- memoria: fara alterari majore, orientate in timp si spatiu, allo si autopsihic

- gandirea: usoara bradipsihie, cu ritm si flux ideoverbal scazut, cu tematica depresiva (dar cu
tenta uneori ironic – sarcastica), idei depressive de devalorizare, neputinta si desconsiderare, cu
cu colatura psihotica.

- afect: dispozitie depresiva, anhedonie, anxietate de acompaniament, stima de sine redusa cu

tendinta de autovictimizare, randament util scazut

- personlaitate: impulsive, instabilitate emotionala, lipsa autocotrolului cu accentuarea

simptomatologiei in momentele conflictuale, dorinta de manipulare si nevroticism, uneori
ambivalent

- tulburari de somn
1. Analiza si prezentarea cazului

1.1 Profilul psihodiagnostic

Pe baza interviului a examenului psihic si a istoricului m-am orientat asupra diagnosticului de

“Tulburare depresiva majora. Episod depresiv mediu cu elemente de axietate”

Pentru sstinerea diagnosticului am aplicat scala de depresie Hamilton, obtinand un scor de 24

ceea ce exprima depresie medie si inventarele de personalitate NEO – PI – R si F.P.I. Motivatia
utilizarii a doua inventare de personalitate in evaluare este aceea de a obtine informatii cat mai
relevante asupra factorilor dominate din cadrul personalitatii persoanei examinate si astfel de a
putea obtine un profil psihologic cat mai complex si obiectiv.

Acest nive se justifica si prin greutatea cu care aceasta isi gestioneaza problemele de sanatate.

Astfel rezultatele obtinute de catre subiect la probele administrate au conturat un profil

psihologic avand urmatoarele caracteristici:

 Din analiza inventatorului NEO – PI – R

-nivel ridicat spre foarte ridicat la Nevrotismului ( T=65), ceea ce indica o tendinta mult
acentuata de a resimti teama, tristete, jena, maine, vinovatie, dezgust – ca emotii de fundal, la
care se adauga scaderea capacitatii de control a impulsurilor, a capacitatii de a face fata stresului.
Atributele care o descriu vin in sustinerea diagnosticului si analizand in profunzime fatetele
nevrotismului scorul ridicat la factorul N3 Depresie ( T=73) releva sentimentele de vinovatie,
tristetem descurajare, lisa sperantei. Totodata, traieste aproape orice eveniment sau situatie de
viata cotidiana puternic anxios, facandu-si griji, avand temeri, nelinisti; nervozitatea fiind
evidenta, aspect sustint de scorul ridicat la fateta N1 Anxietate ( T=53). Orice situatie pe care o
simte ca nu poate controla, cu caracter de noutate sau puternic investita afectiv ii ocazioneaza
stari de profunda frica, agitatie. Pe de alta parte, scorul ridicat al Anxietatii o freest de riscul
suicidar ascociat episodului depresiv al diagnosticului ei. In accord cu acest aspect vin si
scorurile N6 Vulnerabilitate ( T=61) indicand incapacibilitatea de a gestiona stresul si
presiunile cotidiene la care adaugam starile de frustrare si toleranta scazuta oferite de N2 Furie –
ostilitate ( T =53) . Sta in ea, unde incepe sa vorbeasca cu ea sau sa se auda pe ea.

- dispozitie delinara si perceptie delinara, ea este o fabrica involuntara de falsificare a realitatii

- isi pierde scopul, devalorizrea fara regret a lucrurilor, cinic, brutalitatea inlocuita cu derizoriul
 - discordana afectiva are un mod propriu de a simti, o nesimtire, o indiferenta, o focire, o
reactive nepotrivita, discordanta, disonanta fata de reactiile de bun-simt. E rece si cand te astepti
la emotii este exploziv cand te astepti la retinere si control emotional.

- factorul Extraversie (T<20) este foarte scazut, subiectul evaluat poate fi descries ca o
persoana retrasa, timida, inhibata, autoagresiva. Comportamentul sau nu este gregar (fateta E2
Spirit gregar T<20), evitand stimularea sociala preferand sa stea in umbra (E3Asertivitate
T=29)

- factorul O (Deschidere T=62) se situeaza la un nivel ridicat. Poate fi descrisa ca o persoana cu

imaginatie activa, care acorda atetie desfasurarii interne a vietii. Insa specific diagnosticului
depresiv avem un scor foarte scazut la fateta O4 Actiunea (T=31) siO6 Valori (T=36) preferand
activitatile deja incercate asupra carora are siguranta reusitei si raportandu-se obedient la
autoritate si valori traditionale, acest lucru oferindu-i stabilitate si securitate

- factorul Agreabilitate A (T=54) surprinde un nivel mediu, unde surprindem pe fatete lipsa de
incredere si scepticismul, atribuind in prezent intentii periculoase sau lipsite de onestitate celor
din jurul ei. (A1 Incredere T=30). De asemenea, centrarea pe propria persoana si detasarea de
realitatea imediata este suprinsa de scorul scazut spre mediu A3 Altruism (T=43).

- la facotrul C (Constinciozitate) scorul obtinut este unul mediu (T=47), scourile negative C4
Dorinta de realizare (T=29). Este lipsita de dorinta de afirmare sociala, putandu-se sesiza o
plafonare si lipsa de perseverenta

Acestor trasaturi si factori surprinsi mai sus li se adauga trasaturi aflate in limitele normale de
manifestare sau pozitive care pot reprezenta un potential compensator ce poate fi valorificat in
cadrul programului de interventie:

-scorul in imediata apropiere de medie a E5 – Cautarea stimularii sugereaza un activism, dar

invers polarizat – exclusiv in plan mental, ipoteza sustinuta de O1 Fantezie, O2 Estetica si O5
Idei, ceea ce sugereaza o placere pentru jocul functional al mintii, care sa antreneaze concepte
fiversificate fiid posibil sa incerce puternice emotii pozitive in defavorarea celor interpersonale si
relationale

- in puternic acord cu cele evidentiate mai sus si riscul repetarii, domeniului A (Agreabilitate)
evidentiaza o lipsa de preocupare pentru semeni, un egocentrism, dar care, de cele mai multe ori,
ramane nedescoperit chiar si de persoanele cu care intra in contact multumita aspectului poziti
redat de A4 (Complianta). Onestitatea ( A2) releva modelul de sinceritate si autenticitate pe
care cauta sa-l afisezem dar care nu ascunde duplicitatea, avand in vedere ca asi,ptia cea mai
probabila este ca datorita inroversiei accentuate nu isi exprima gandurile si simtamintele cele mai
intime. Scorurile ridicate la A5 siA6 (Modestitate, respective Blandete) sugereaza totusi ca desi
este centrata pe propria persoana ramane totusi atenta si la nevoile afective ale celorlalti si
aratand bunavointa doar daca, cu aceasta atitudine obtine ceea ce isi doreste.
 - fatetele Constinciozitatii C2, C3 si C5 (Orine, Simtul datorie si respectiv Autodisciplina)
suprind elementul care ar putea reprezenta stimularea in vederea unor interese sociale si
deschiderea catre semeni, dar si private sub aspectul anxietatii ridicate, ele pot reprezenta doar o
modalitate de a reusi sa mentina echilibru interior si factorii stresori

 Din analiza inventarului F.P.I.

-se surprind aspecte ce au reiesit semnificative la NEO – P – R . Astfel avem scoruri peste media
la factorul N1 (Nervozitate – 60), cotele mari de la acest factor atragand si cote mari penru
factorul D3 (depresie – 66) – fiind cel mai inalt scor din cadroul testului, astfel sutinand
rezultatele obtiute la fateta ce masoara acelasi aspect din NEO – PI – R . Scor ridicat intalnim si
la factorul I8 (Inhibitie – 62) confirmand astfel scorurile reduse la fateta Extraversie

Acest lucru contureaza si sutine profilul realizat prin intermediul primului inventor, astfel din
cele doua instrumente aplicate reiese ca este o persona a caror dominante de personalitate se
contureaza clar in jurul ntroversiei accentuate si al instabilitatii emotionale, impreuna cu
tendintele depresive si anxioase foarte ridicate. Astfel dificultatile in relationare sau lipsa
contractelor sociale se datoreaza nesigurantei si fricii data de neincredere in fortele proprii si cei
doi factori – depresia si anxietatea. Totusi sub aspectul fricii rezervate isi manifesta mania sau
frustrarea printr-o agresivitate pasiva, verbala si fizica dar ramanand totusi pe tematica depresiva
cu tenta ironic – sarcastica uneori

Pe baza tuturor elementelor obtinute, coroborate cu testele psihologice am concluzionat ca si

diagnostic:

Axa I: Tulburare depresiva majora. Episod depresiv mediu cu elemente de anxietate

Axa II: Tulburarea de personalitate mixta, predominant evitanta