Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan Strategic 2017-2020 1505 PDF
Plan Strategic 2017-2020 1505 PDF
Scopul Planului Strategic 2018-2020 este de a stabili În următorii ani, Consiliul Concurenţei îşi va concentra
prioritățile strategice și direcțiile de acțiune ce vor eforturile pentru atingerea următoarelor obiective strategice:
guverna activitatea Consiliului Concurenței în
perioada menționată, în deplină concordanță cu 1. Creșterea impactului politicii de concurență asupra
viziunea, misiunea și valorile instituției. economiei, în special asupra sectoarelor esenţiale din
perspectiva consumatorului şi a competitivităţii;
Prezentul Plan strategic demonstrează determinarea 2. Mobilizarea expertizei în domeniul ajutorului de stat
Consiliului Concurenței de a acționa ca o autoritate pentru susținerea politicilor publice de creștere
administrativă independent, care are drept rol economică a României și buna utilizare a banului public;
“protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a 3. Extinderea frontierelor concurenței;
unui mediu concurenţial normal, în vederea 4. Creșterea transparenței și predictibilității proceselor;
promovării intereselor consumatorilor” (art. 1 din 5. Îmbunătățirea performanței instituționale.
Legea concurenței nr. 21/1996, republicată).
Pentru fiecare din aceste obiective strategice, a fost stabilit un
Consiliul Concurenţei generează, prin acţiunile sale, set de obiective specifice. Pe baza acestora, au fost definite
un impact pozitiv semnificativ asupra consumatorilor direcții de acțiune asupra cărora instituția trebuie să se
şi economiei. Prin acest Plan Strategic, autoritatea concentreze în implementarea strategiei.
naţională de concurenţă îşi asumă ca ţintă un impact
anual (rezultat din combaterea comportamentelor Implementarea acestui Plan strategic se realizează prin
anticoncurenţiale şi controlul concentrărilor planuri anuale de acțiuni.
economice) de cel puţin 3 ori mai mare decât bugetul
său.
Concurenţa pe pieţe duce la o alocare eficientă a resurselor, la creşterea eficienţei interne a firmelor (X-efficiency) şi la
creşterea inovaţiei (eficienţă dinamică). Toate acestea conduc la rândul lor la o creştere a productivităţii, a consumului.
Un număr mare de studii empirice realizate pe perioade lungi de timp, în foarte multe state, au demonstrat existenţa unui
impact pozitiv major al concurenţei asupra economiei. Câteva exemple:
Combaterea cartelurilor conduce la eliminarea unor supra-profituri realizate de acestea între 10% şi 40% din
valoarea pieţelor afectate;
Rata de creştere a PIB-ului este cu 2%-3% mai mare în statele în care există legislaţii de protecţie a concurenţei faţă
de statele în care nu există astfel de legislaţii;
Creşterea finanţării politicii de concurenţă duce la o accelerare importantă a ratei de creştere economică;
Un studiu asupra 22 de industrii din 12 state membre OECD a arătat că aproximativ 1/5 din creşterea productivităţii
într-o economie aflată în proces de reformă se datorează creşterii calităţii politicii de concurenţă;
Într-un studiu comparativ realizat pe economiile aflate în tranziţie, s-a demonstrat faptul că firmele care se
confruntă cu mai puţină concurenţă au adaosuri mai mari cu 20% și au o productivitate mai scăzută (cu 1,2%).
Reformele care au vizat creşterea concurenţei au generat o creştere cu 12%-15% a productivităţii.
În România:
În cadrul Raportului de analiză a impactului reglementărilor asupra mediului concurențial din sectoarele construcții,
transport de mărfuri, procesarea produselor agro-alimentare din România (2016), OCDE a estimat un efect pozitiv
asupra economiei românești al implementării recomandărilor sale de cca 434 de milioane de euro anual, echivalentul
a 0,27% din PIB-ul României;
Conform studiului realizat de Academia de Studii Economice (2017), politica de concurenţă are un impact
semnificativ asupra consumatorilor şi asupra economiei:
• 19 intervenţii ale Consiliului Concurenţei asupra a 10 industrii din sectoarele cheie ale economiei naţionale, au
generat un efect pozitiv, estimat conservator de peste 1 miliard de euro;
• Cel mai mare impact din cele 19 intervenţii a fost estimat pentru sectoarele de telecomunicaţii, carburanţi,
energie electrică, retail şi profesii liberale (pieţe de dimensiuni mari şi cu un număr mare de consumatori
afectaţi de practicile anticoncurenţiale);
• Utilizând presupuneri conservatoare și metodologii consacrate, s-a demonstrat existența unui impact
semnificativ al politicii de concurenţă asupra productivităţii şi ratei de creştere a PIB. Şi acest impact se măsoară
în sute de milioane de euro anual, fapt care demonstrează fără echivoc faptul că politica de concurenţă prezintă
importanţă deosebită în ansamblul politicilor publice;
• Efecte asupra economiei, calculate ca procent din creșterea P.I.B. datorat existenței legislației în domeniul
concurenței, conform metodologiei lui Gutman și Voigt (2014): între 50 şi 200 milioane de euro anual, estimate
conservator.
Contextul economic. Tendințe
Prioritatea Guvernului României este de a asigura o creștere economică sustenabilă, iar concurența liberă și corectă este un
ingredient important în obținerea ei.
Climatul economic actual conduce la apariția/creșterea anumitor riscuri/nevoi care trebuie să fie reflectate de prioritățile
Consiliului Concurenței:
✓ Posibile concentrări economice în sectoarele predispuse la consolidări prin fuziuni şi achiziţii;
✓ Eventuale comportamente anticoncurenţiale în sectoarele economice care sunt expuse fluctuaţiilor semnificative ale
ciclului de afaceri;
✓ Apariția unor grupuri de consumatori vulnerabili ca urmare a circumstanțelor economice;
✓ Necesitatea creșterii productivității și a îmbunătățirii serviciilor în sectoarele reglementate;
✓ Industriile creative și cele digitale, precum și cele care implică un grad mare de noutate/ inovaţie sau care se află încă
în faza de formare pot genera riscuri ce trebuie înțelese și analizate.
✓ Un echilibru mai bun între aplicarea politicii de concurenţă la nivel european şi naţional;
✓ Controlul concentrărilor – translatarea de la nivel european la nivel naţional şi folosirea remediilor pentru a finaliza
cazurile în faza 1 pentru concentrările strategice în care părţile sunt pregătite să rezolve problemele de concurenţă în
avans;
✓ Propunerea Comisiei Europene (sub forma unei directive) de noi norme pentru consolidarea competențelor
autorităților naționale de concurență din Statele Membre în vederea aplicării cu mai multă eficacitate a normelor
europene antitrust și pentru asigurarea funcționării corecte a pieței interne
✓ Partajarea responsabilitatii intre CE si statele membre in ceea ce priveste controlul ex-ante al ajutoarelor de stat
(extinderea ajutoarelor exceptate de la notificare, focusarea CE pe masurile cu impact semnificativ).
Misiunea, Viziunea și Valorile Consiliului Concurenței
VALORILE pe care Consiliul Concurenței își bazează acțiunile și pe care le promovează sunt:
Independența. Poziția independentă a Consiliului Concurenței este dată de statutul său de autoritate administrativă autonomă,
reglementat prin legea concurenței. Independența ca organizație înseamnă, pe de o parte, capacitatea de a avea
atitudini critice și de a emite judecăți independente în timp ce, pe de altă parte, menține o relație deschisă și
constructivă cu instituțiile administrației publice, reglementatori și mediul de afaceri.
Integritate. Consiliul Concurenței se angajează să acționeze în mod corect, transparent și responsabil în implementarea politicii
de concurență în România.
Profesionalism. Consiliul Concurenței va promova o cultură instituțională și o imagine publică care să respecte principiile eticii și
competenței profesionale, eficienței și eficacității.
Imparțialitate. Consiliul Concurenței se angajează să trateze toți actorii din piață în mod echitabil, fără discriminare.
Munca în echipă. Consiliul Concurenței va promova o abordare participativă, implicând tot personalul și toate nivelele decizionale
în derularea activităților sale.
Inovare și creativitate. Consiliul Concurenței promovează inovația și stimulează creativitatea în activitatea pe care o derulează.
Obiective strategice în perioada 2017-2020
Obiective specifice:
➢ Să asigurăm implementarea eficace a regulilor de concurență astfel încât piețele să funcționeze mai bine în
beneficiul consumatorilor și al economiei în ansamblu;
➢ Să identificăm sectoarele esențiale din punct de vedere al consumatorului și al competitivității economiei
în care sunt probleme de concurență și să ne concentrăm asupra lor;
➢ Să prioritizăm investigațiile și să alocăm resursele astfel încât să maximizăm impactul activității noastre
asupra consumatorului și economiei în ansamblu;
➢ Să dezvoltăm instrumente care să ne permită ca, odată cu investigarea încălcării legislației, să determinăm
cauzele situației în analiză și să identificăm soluții structurale pentru problemele piețelor și ale
consumatorilor.
• În domeniul compatibilizării cadrului legal național cu reglementările naționale și europene în domeniul concurenței:
a) Urmărirea convergenţei la nivelul ECN, în ceea ce priveşte procedura de investigaţie, politica de clemenţă şi regimul
sancţiunilor;
b) Gestionarea informaţiilor privind concentrările economice ce intră sub incidenţa reglementărilor europene;
c) Colaborarea/iniţierea de acte normative (regulamente, instrucţiuni), proceduri în domeniul specific de activitate, în condiţiile
modificării/completării legislaţiei principale naţionale sau europene.
Obiectivul strategic 2. Mobilizarea expertizei Consiliului Concurenței în
domeniul ajutorului de stat pentru susținerea politicilor publice de
creștere economică a României și buna utilizare a banului public
Obiective specifice:
➢ Să îmbunătățim calitatea asistenței tehnice de specialitate acordate autorităților române în elaborarea și
implementarea actelor normative și administrative cu incidență în domeniul ajutorului de stat, precum și
în implementarea programelor operaționale finanțate din fonduri europene;
➢ Să colaborăm cu instituțiile inițiatoare ale măsurilor de ajutor de stat/ de minimis în vederea eficientizării
utilizării banului public;
➢ Să monitorizăm ajutoarele de stat acordate în scopul identificării încălcării legislației specifice și al evitării
distorsionării nejustificate a concurenței și a mediului concurențial;
➢ Să intensificăm colaborarea cu instituțiile naționale și europene cu responsabilități în domeniul ajutorului
de stat în vederea promovării intereselor naționale și a soluționării cazurilor cu impact asupra dezvoltării
economice naționale;
• În ceea ce privește intensificarea colaborării cu instituțiile naționale și europene cu responsabilități în domeniul ajutorului
de stat:
a) Intensificarea colaborării cu Comisia Europeană și alți actori relevanți pe plan național și internațional, în vederea soluționării
cazurilor din domeniul ajutorului de stat;
b) Implicarea mai activă a Consiliului Concurenței în procesul de amendare a legislației europene din domeniul ajutorului de
stat în contextul preluării, de către România, a președinției Consiliului Europei în anul 2019.
Obiectivul strategic 3. Extinderea frontierelor
concurenței
Obiective specifice:
➢ Să promovăm, împreună cu Guvernul și reglementatorii, dezvoltarea concurenței pe piețele serviciilor
publice în beneficiul consumatorilor;
➢ Să stimulăm concurența în sectoarele aflate în faza de debut, cum sunt industriile digitale, cele care
implică un grad mare de noutate/ inovaţie sau care se află încă în faza de formare;
➢ Să integrăm principiile concurenței în politicile publice și legislație;
➢ Să asigurăm o bună înțelegere a regulilor din domeniul concurenței și al ajutorului de stat și a efectelor
acestora în rândul consumatorilor, întreprinderilor și autorităților publice;
➢ Să colaborăm cu Comisia Europeană, cu alte organisme internaționale și autorități de concurență din alte
state în probleme specifice concurenței pe diverse piețe;
➢ Consiliul Concurenței să aibă un profil public puternic.
a) Întărirea relaţiilor de colaborare cu autoritățile și reglementatorii in scopul identificării de modalități pentru dezvoltarea
concurenței pe piața serviciilor publice, în beneficiul consumatorilor;
b) Înființarea și operaționalizarea Rețelei Naționale a Reglementatorilor din România în scopul promovării unor reglementări
mai bune, pro-concurențiale;
c) Intensificarea cooperării cu instituțiile statului în scopul integrării principiilor concurenței și ale ajutorului de stat în politicile
sectoriale și reglementări legislative (ex-ante și ex-post);
d) Dezvoltarea de parteneriate cu instituții și organizații publice/ private relevante în scopul protejării și încurajării concurenței,
precum și în aplicarea prevederilor Legii nr. 202/2016;
e) Intensificarea comunicării și vizibilității regulilor din domeniul concurenței și al ajutorului de stat, precum și a rezultatelor și
impactului activității desfășurate de Consiliu asupra piețelor, consumatorilor, întreprinderilor și economiei;
f) Participarea la reuniuni, grupuri de lucru, proiecte de colaborare cu Comisia Europeană, cu alte organisme internaționale și
autorități de concurență din alte state în probleme specifice concurenței pe diverse piețe, în scopul încurajării concurenței în
beneficiul consumatorilor și întreprinderilor românești;
g) Întărirea rolului Consiliului Naţional din Domeniul Feroviar şi creşterea vizibilităţii organismului de reglementare;
Obiectivul strategic 4. Creșterea transparenței și
predictibilității proceselor
Obiective specifice:
➢ Să ne îndeplinim atribuțiile eficient și la cel mai înalt standard de calitate, astfel încât calitatea deciziilor și
acțiunilor întreprinse să consolideze reputația Consiliul Concurenței, atât la nivel național cât și
internațional;
➢ Să implementăm procese de lucru și de decizie fiabile, flexibile și eficiente;
➢ Investigațiile Consiliului să fie mai predictibile, vizibile și transparente din punct de vedere procedural;
➢ Să utilizăm informații și date relevante in analizele și investigațiile Consiliului Concurenței;
➢ Să reducem termenele în care se derulează investigațiile Consiliului Concurenței.
a) Consolidarea filtrelor de validare a acțiunilor și deciziilor Consiliului Concurenței (peer-review, economic, juridic);
b) Continuarea demersurilor de standardizare și automatizare a proceselor Consiliului Concurenței;
c) Revizuirea criteriilor de prioritizare a cazurilor;
d) Crearea funcției de management al datelor;
e) Susținerea activității de investigație si dezvoltare a funcțiilor de prevenție, detectare și luare de măsuri la nivelul instituției
prin implementarea unui sistem informatic bazat pe o platformă BigData;
f) Elaborarea şi implementarea unui sistem informatic de monitorizare a pieţelor din domeniul feroviar;
g) Elaborarea Monitorului Feroviar necesar monitorizării pieţelor din domeniul feroviar.
Obiectivul strategic 5. Îmbunătățirea
performanței instituționale
Obiective specifice:
➢ Să avem competențele necesare și să le dezvoltăm;
➢ Să creăm o cultură a performanței în cadrul instituției;
➢ Să ne menținem ca un loc de muncă atractiv, care permite dezvoltarea potențialului angajaților, susține
performanța și o recompensează;
➢ Să fructificăm mai bine expertiza internă prin implementarea unei culturi a colaborării și prin
îmbunătățirea continuă a competențelor și abilităților personalului;