1.5.

Seminar V – Sistemul electoral

A. Aspecte teoretice esențiale

1. Drepturile electorale

Drepturile electorale sunt: dreptul de a alege sau dreptul de vot, respectiv dreptul de a fi
ales. Votul reprezintă instrumentul juridic prin care cetăţenii investesc cu prerogative legale
anumite persoane care dobândesc astfel rolul de a reprezenta anumite autorităţi publice. Prin
exercitarea dreptului de vot sunt aleşi membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului, Preşedintele
României, precum şi autorităţile administraţiei publice locale – consiliile locale, judeţene și
primarii. Conform art. 62 alin. (1) şi art. 81 alin. (1) din Constituţie, votul este:

 universal: orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege poate vota.
Universalitatea votului constituie forma specifică de exprimare a două dintre principiile
democraţiei autentice: universalitatea drepturilor, respectiv egalitatea în drepturi şi în faţa
legii.
 egal: fiecare alegător dispune de un singur vot şi fiecărui buletin de vot îi este ataşată
aceeaşi valoare.
 secret: alegătorul are astfel garantată posibilitatea de a vota în deplină libertate şi
intimitate. Această caracteristică a votului are drept scop protejarea alegătorului
împotriva oricăror represiuni pentru opţiunea sa electorală.
 direct: presupune exprimarea directă, personală a dreptului de vot şi nu prin reprezentanţi
sau delegaţi.
 liber exprimat sau facultativ: discreţionar, rămânând la aprecierea titularului său dacă şi-l
exercită sau nu. Deşi acest tip de vot favorizează absenteismul, ,,votul prin tăcere”
constituie o formă de exprimare a unei atitudini politice.

Dobândirea şi exercitarea dreptului de vot sunt condiţionate de îndeplinirea cumulativă a

următoarelor condiţii:

 titularul dreptului trebuie să aibă calitatea de cetăţean român; prin excepţie, cetăţenii UE
pot participa la alegerile locale. Cetățenii UE pot vota pentru alegerea oricărei autorități
locale (art. 16 alin. 4);
 persoana în cauză să fi împlinit vârsta de 18 ani, cel târziu la data alegerilor (art. 36 alin.
1);
 persoana să nu fi fost condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea
drepturilor electorale (art. 36 alin. 2);
  persoana în cauză să nu fi fost pusă sub interdicție (art. 36 alin. 2). Procedura interzicerii
judecătoreşti vizează persoanele care suferă de anumite boli psihice care le anulează
discernământul – debilii sau alienaţii mintali.

Conform art. 37 alin. 1, dreptul de a fi ales presupune în primul rând îndeplinirea

condițiilor necesare pentru exercitarea dreptului de vot. În plus, pentru existenţa dreptului de a fi
ales este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative:

 candidatul să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani
pentru a fi ales în Camera Deputaţilor sau în autorităţile administraţiei publice locale,
vârsta de cel puţin 33 de ani pentru Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi ales
în funcţia de Preşedinte al României (art. 37 alin. 2);
 candidatului să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice (și anume, să nu fie
judecător al Curţii Constituţionale, Avocat al Poporului, magistrat, membru activ al
armatei, poliţist ori să nu facă parte dintr-o altă categorie de funcţionari publici, stabilită
prin lege organică căreia îi este interzisă asocierea în partide politice) (art. 37 alin. 1, art.
40 alin. 3);
 persoana în cauză să fie cetăţean român cu domiciliul în ţară. Sunt exceptați de la condiția
cetățeniei române cetăţenii UE care pot candida în cadrul alegerilor locale pentru funcţiile
primar, consilier local sau judeţean, cu condiţia să aibă domiciliul sau reşedinţa în ţară
(art. 5 din Legea nr. 115/2015).

2. Referendumul

Aşa cum este definit potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi
desfăşurarea referendumului, acesta constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de
exprimare a voinţei suverane a poporului român.
Din punct de vedere al nivelului teritorial la care este organizat, se distinge între
referendum naţional, respectiv local.
Din punctul de vedere al obligativităţii iniţierii lui, se distinge între referendum
obligatoriu sau de decizie, respectiv referendum facultativ.
Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, referendumul naţional sau local este valabil
doar dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale
permanente. A nu se confunda acest cvorum de prezenţă la vot cu numărul de voturi valabil
exprimate necesar de cel puțin 50%+1 pentru a se stabili rezultatul referendumului (ex.: pro sau
contra revizuirii Constituţiei, pro sau contra demiterii Preşedintelui etc.). În toate cazurile,
răspunsul trebuie să fie “Da” sau “Nu”, fără rezerve sau condiţii.

A. Referendumul naţional

Constituţia prevede trei tipuri de referendum național: referendumul constituant,

referendumul pentru demiterea din funcţie a Preşedintelui României, referendumul consultativ.
 a. Referendumul constituant (art. 151 alin. 3) – este un referendum obligatoriu sau de
decizie. Acesta este obligatoriu atât în ceea ce priveşte iniţierea lui, cât şi în ceea ce priveşte
rezultatul obţinut în urma organizării lui (art. 6 alin. 2 din Legea nr. 3/2000). Revizuirea
Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o
pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu
drept de vot. Pentru ca legea de revizuire a Constituţiei să fie adoptată este necesar ca în urma
referendumului cel puţin 50% + 1 din totalitatea voturilor exprimate să fie favorabile iniţiativei
de revizuire a Constituţiei.

b. Referendumul privind demiterea Preşedintelui (art. 95 alin. 3) – este obligatoriu

atât în ceea ce priveşte iniţierea lui, cât şi în ceea ce priveşte rezultatul obţinut în urma votului.
Referendumul având ca obiect demiterea Preşedintelui României se organizează prin hotărâre a
Parlamentului în care se stabileşte data acestuia. Acest tip de referendum se poate organiza doar
la finele unei proceduri de suspendare a Preşedintelui. Pentru ca Preşedintele să fie demis este
necesar un număr de cel puţin 50% + 1 voturi favorabile demiterii Preşedintelui din numărul
total de voturi valabil exprimate.

c. Referendumul consultativ (art. 90) – este facultativ. Acesta reprezintă mijlocul

constituţional prin care Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, solicită
poporului să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Conform art. 11 alin. 2
din Legea nr. 3/2000, problemele care se supun referendumului şi data stabilirii acestuia se
stabilesc de Preşedintele României prin decret.

B. Referendumul local

Există trei tipuri de referendum local: referendum consultativ cu privire la probleme

locale de interes deosebit, referendum privind demiterea primarului, referendum privind
dizolvarea consiliului local.

a. Referendumul consultativ cu privire la probleme de interes local deosebit – este

facultativ atât în ceea ce privește inițierea, cât și în ceea ce privește rezultatul său. Conform art.
14 alin. 1 din Legea nr. 3/2000, problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile
locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului
județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni. De
la caracterul facultativ al acestui tip de referendum există o excepție, și anume cea prevăzută de
art. 13 alin. 3 din Legea nr. 3/2000. Potrivit acestei prevederi, proiectele de lege sau propunerile
legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se
înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din
unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea
referendumului este obligatorie. Rezultatul referendumului este determinat de majoritatea
voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective.
 3. Alegerile

Alegerile reprezintă forma de exercitare a suveranităţii de către popor, specifică

democraţiei reprezentative, prin care poporul îşi desemnează reprezentanţii în structurile puterii.
În ceea ce priveşte modalitățile de repartizare a mandatelor, se distinge între mai multe sisteme:

 Sistemul majoritar – este ales câștigător candidatul care a întrunit cel mai mare număr
de voturi.
 Sistemul reprezentării proporționale - acest sistem constă în atribuirea mandatelor
proporţional cu numărul de voturi obţinute de fiecare listă de candidaţi.
 Sistemul mixt - acesta rezultă din combinarea sistemului majoritar cu cel al reprezentării
proporţionale.
 Sistemul uninominal – potrivit acestui sistem, alegătorii desemnează, dintre mai mulți
candidați, un singur reprezentant.
 Sistemul plurinominal sau de listă - în cadrul acestui sistem, alegătorul îşi exprimă, prin
vot, opţiunea pentru o listă de candidaţi propusă de fiecare partid.
 Sistem caracterizat printr-un singur tur de scrutin – Câștigă candidatul cu cel mai mare
număr de voturi, indiferent de procentul obținut în cadrul primului și singurului tur de
scrutin. Spre deosebire de sistemul cu două tururi de scrutin, nu este necesară o anumită
majoritate obținută de un candidat în primul tur de scrutin, pentru a nu se mai organiza
cel de-al doilea tur de scrutin. Se organizează un al doilea tur de scrutin doar în caz de
număr egal de voturi.
 Sistem caracterizat prin două tururi de scrutin – Regula este organizarea a două tururi
de scrutin. Prin excepție, în cazul în care un candidat obține 50%+1 din voturi în primul
tur de scrutin, nu se mai organizează un al doilea tur de scrutin.

Alegeri locale

Primar – sistem majoritar, uninominal, cu un tur de scrutin.

Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect,
de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.

Consiliul Local și Consiliul Județean – sistemul reprezentării proporționale, plurinominal, cu un

tur de scrutin.

Alegeri parlamentare – sistemul reprezentării proporționale, plurinominal, cu un tur de scrutin.

Alegeri prezidențiale – sistem majoritar, uninominal, cu două tururi de scrutin.

4. Elemente de procedură
Referendum

Conform art. 25 alin. 3 din Legea nr. 3/2000, în cazul în care se constată o fraudă electorală la o
secție de votare sau într-o circumscripție electorală, BEC dispune anularea alegerilor. Potrivit
Hotărârii nr. 26H/26 iulie 2012 adoptată de BEC, prin fraudă electorală se înţelege orice acţiune
ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării
voturilor şi al încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor
şi crearea de avantaje concretizate prin îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezenţă la
vot, respectiv prin modificarea rezultatului referendumului. De asemenea, cererile de anulare
pentru fraudă electorală a rezultatului referendumului se pot face numai de partidele politice
reprezentate în Parlament sau de Preşedintele suspendat al României și se depun, în scris, la
BEC, în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererile
pot fi admise numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia şi
numai dacă se stabileşte că frauda a fost de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea
cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului.

Alegeri locale

Conform art. 39 alin. 1 lit. h) și alin. 3 din Legea nr. 115/2015, cererea de anulare a alegerilor
locale într-o circumscripție electorală trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

 să fie introdusă la BEC;

 cererea poate fi făcută doar de către competitorii electorali (partide politice, alianțe
politice, alianțe electorale, candidați independenți);
 competitorii electorali să fi participat la alegeri;
 cererea să fie introdusă în termen de 48 de ore de la închiderea votării;
 cererea să fie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiează;
 solicitantul să nu fie implicat în frauda electorală invocată;
 frauda electorală să fi fost de natură a modifica atribuirea mandatelor.

Alegeri parlamentare

Conform art. 12 alin. 3 din Legea nr. 208/2015, cererea de anulare a alegerilor parlamentare
dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:

 cererea să fie introdusă la BEC;

  cererea poate fi făcută doar de către competitorii electorali care au participat la alegeri în
circumscripţia electorală respectivă;
 cererea să fie introdusă în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării;
 cererea să fie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiează;
 solicitantul să nu fie implicat în frauda electorală invocată;
 frauda electorală să fi fost de natură a modifica atribuirea mandatelor.

Alegeri prezidențiale

Conform art. 52 din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor prezidențiale trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:

 cererea să fie introdusă la Curtea Constituțională;

 frauda electorală să fie de natură a modifica atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea
candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin;
 cererea să fie introdusă în termen de 3 zile de la închiderea votării;
 cererea să fie făcută de competitorii electorali sau de candidații care au participat la
alegeri;
 cererea să fie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

B. Subiecte teoretice

1. Care sunt categoriile de persoane care nu au drept de vot și care sunt categoriile de
persoane care nu au dreptul de a fi alese?

2. În ce situație poate vota un alienat mintal?

3. Care sunt tipurile de referendum al căror rezultat este obligatoriu?

4. Identificați atribuțiile Curții Constituționale în materie electorală.

C. Speţe
1. În vederea participării la alegerile prezidenţiale din 25 noiembrie 2009, s-au înscris mai
mulţi candidaţi, între care A şi B. A şi-a înregistrat candidatura la 5 octombrie, ocazie cu care a
depus şi lista celor 212.000 de cetăţeni care îi susţin candidatura. La 19 octombrie, Biroul
Electoral Central a pronunţat o hotărâre prin care a decis înregistrarea candidaturii lui A la
alegerile prezidenţiale. La 20 octombrie, dl. Gică Duru, un cetăţean din comuna Flămânzi, jud.
Botoşani, în vârstă de 78 de ani, a înregistrat la Biroul Electoral Central o contestaţie împotriva
candidaturii lui A pe motiv că acesta nu şi-a respectat promisiunile electorale din campania pen-
tru ocuparea unui loc de senator de Botoşani şi pe motiv că îl cunoaşte personal şi ştie că este un
măgar. B şi-a depus candidatura la 27 octombrie 2009, iar la 28 octombrie Biroul Electoral
Central a pronunţat o decizie de înregistrare a acesteia, constatând că toate condiţiile sunt
îndeplinite, decizia fiind afişată la sediul instituţiei. La 29 octombrie 2009, A depune la Curtea
Constituţională o contestaţie împotriva înregistrării candidaturii lui B, pe motiv că este tardivă.

Cum trebuie soluţionate cele două contestaţii?

2. Cu ocazia alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 octombrie 2009, în Colegiul

electoral Făurei, unul dintre observatorii acreditaţi a observat faptul că, înainte de intrarea în
secţia de vot, familia unuia dintre candidaţi, reprezentant al PSD, împărţea persoanelor care
doreau un pahar de ţuică. În urma numărării voturilor, rezultatele au fost următoarele:

– Creţulescu Titian, din partea PNL, 734 voturi;

– Eliade Graţiela, din partea PD-L, 908 voturi;

– Lingurar Ghiuri, din partea PNG, 890 voturi;

– Meşeriaşu Gheorghe, candidat independent, 2 voturi;

– Popescu Giovani, din partea PSD, 4762 voturi;

– Udilă Vinetu, din partea PR, 1342 voturi.

La 2 octombrie 2009, Eliade Graţiela a depus o cerere de anulare a alegerilor în acel colegiu la
Biroul Electoral Central. În aceeaşi dată, Meşeriaşu Gheorghe a depus o cerere de anulare a
rezultatului alegerilor la Biroul electoral al circumscripţiei electorale Brăila. În fine, la 3
octombrie 2009, PNL a depus o cerere de anulare a alegerilor la Biroul Electoral Central.

Cum trebuie soluţionate aceste cereri?