FIŞA DISCIPLINEI

2018-2019

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ
superior
1.2 Facultatea
1.3 Departamentul
1.4 Domeniul de studii
1.5 Ciclul de studii
1.6 Programul de studiu /
Calificarea
1.7. Forma de învţământ
Universitatea BABES-BOLYAI Cluj-Napoca
Facultatea de Drept
Departamentul de drept public
Drept
Licență
Drept / jurist
Învăţământ cu frecvenţă - ZI

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei PROBLEME SPECIALE DE TEORIA GENERALĂ A

DREPTULUI - codul disciplinei: DLR1278
2.2 Titularul activităţilor de curs Lector dr. Veronica REBREANU
2.3 Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Veronica REBREANU
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei
Felul disciplinei: DF
Obligativitate: DA

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 42 Din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat / consultaţii 5
Examinări 4
Alte activităţi: Cerc Probleme speciale de teoria generala a dreptului 6
3.7 Total ore studiu individual 58

3.8 Total ore pe semestru 100

3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Nu este cazul
4.2 de competenţe Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 De desfăşurare a
cursului
5.2 De desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Amfiteatru la Facultatea de Drept; videoproiector
Se recomandă studenţilor închiderea telefoanelor când se prezintă la activităţile
predare/învăţare/evaluare.
Sală cu videoproiector
Se recomandă studenţilor închiderea telefoanelor când participă la activităţile de
predare/învăţare/evaluare.
 Prezenţa, atât la curs, cât şi la orele de seminar, se impune cel puţin în procent de 75%,
fiind o disciplină la care evaluarea include şi participarea activă la cursuri-seminarii.

6. Competenţele specifice acumulate

Să cunoască terminologia specifică ştiinţelor juridice.
Să demonstreze capacitatea de a folosi adecvat noţiunile şi conceptele specifice limbajului juridic.
Competenţe profesionale

Să demonstreze că-şi poate argumenta opiniile, chiar dacă sunt contrare majorităţii.
Să aibă curajul de a găsi argumente dincolo de teoriile consacrate.
Să cunoască teorii şi orientări ale doctrinei juridice conturate în diferite epoci ale dezvoltării societăţii
umane.
Să poată analiza critic doctrina juridică şi dacă o poate interpreta şi adapta epocii contemporane.
Să poată analiza şi evalua critic atât activitatea instituţiilor cu competenţe legislative şi executive, cât şi
activitatea instituţiilor juridice.
Să identifice şi analizeze izvoarele materiale ale dreptului.
Să cunoască şi să aplice metodele şi principiile generale ale dreptului.
Capacitatea de a corobora informaţiile juridice între ele, dar şi de a face legături între acestea şi viaţa de zi
cu zi.
Să demonstreze capacitatea de aplicare în practică a principiilor şi valorilor specifice calităţii de jurist.
transversale
Competenţe

Sa demonstreze capacitatea de a aborda comparativ concepte juridice din diferite perioade istorice şi/sau
din diferite sisteme juridice.
Să poată accepta că alţii pot avea opinii diferite
Să se poată exprima în public şi argumenta propria abordare a unei teme.
Să poată aplica tehnici de relaţionale, coordonare şi muncă eficientă în cadrul echipei.
Să demonstreze interes pentru propria dezvoltare personală, identificând oportunităţi în acest sens Să
demonstreze capacitatea de a se adapta situaţiilor diferite şi să-şi asume responsabilităţi în cadrul unei
echipe plurispecializate.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor acumulate)

7.1 Obiectivul general al
disciplinei
Să dezvolte gândirea analitică aplicată fenomenului juridic.
Oferă studenţilor un ansamblu de cunoştinţe teoretice pe baza cărora studentul
va dobândi abilitatea de a înţelege şi folosi limbajul juridic şi mecanismele juridice
moderne de gândire.
Să familiarizeze studenţii cu diferitele teorii/doctrine mai vechi şi mai noi, la
nivel naţional şi internaţional, privind dreptul luat în ansamblul lui.
Să contribuie la dobândirea capacităţii de a opera cu conceptele juridice, de a
face legătura dintre ele în analiza fenomenului juridic pentru formarea unei gândiri
specific juridice şi a unei conştiinţe juridice.
Oferă studenţilor posibilitatea să-şi formeze propriile argumente într-o atmosferă
de rigoare şi critică intelectuală, bazată pe discuţii libere.

7.2 Obiectivele specifice Studenții sunt stimulați să analizeze în profunzimea lor anumite aspecte ale
fenomenului juridic.
Să dezvolte studenţilor posibilitatea de a căuta şi descoperi singuri bucuria
cercetării şi a conturării unor opinii personale.
Să dezvolte capacităţile argumentative în diferite situaţii analizate, în care
întâlnesc informaţii specifice altor ramuri ale ştiinţei.
Să creeze şi să dezvolte capacitatea de analiză şi sinteză a fenomenului
juridic în ansamblul său, şi de echidistanţă faţă de părţile implicate.
Să creeze şi să dezvolte capacitatea de analiză şi sinteză a fenomenului
juridic în ansamblul său prin raportare la informaţii din alte domenii de activitate.
Să-i pregătească pe studenţi pentru a putea profesa şi în alte state cu un
sistem de drept diferit de cel din România.
Să dezvolte capacitatea de a problematiza şi propune soluţii atât în ceea ce
priveşte activitatea legislativă, cât şi în ceea ce priveşte activitatea de realizare a
 dreptului.
Să creeze şi să dezvolte capacitatea de a-şi forma propriile argumente într-o
atmosferă de rigoare şi critică intelectuală, bazată pe discuţii libere.
Să dezvolte abilităţi de evaluare/autoevaluare.

8. Conţinuturi
Pentru anul academic 2019/2020 sunt propuse următoarele teme:
I. Câteva elemente de istorie şi filosofie a dreptului:
1. Dreptul în contextul culturii și civilizației universale
2. Dreptul şi valorile sociale în contextul culturii şi civilizaţiei
universale.
II. Introducere în câteva dintre temele generale și teoriile clasice ale dreptului, prin interpretarea raportată la
prezent:
1. Actualitatea teoriei dreptului natural (Hobbes, Toma de Aquino ş.a.) reflectată în legislație.
2. Limitele interpretării dreptului. Este interpretarea dreptului un act de creație a judecătorului sau exclusiv de
clarificare și aplicare la cazuri concrete a legii ?
3. Dreptul este o limitare sau o descătușare a libertății?
4. Utilitarismul în era globalizării.
5. Rolul adevărului în drept.
6. Morala și dreptul. Situații speciale – legi generale.
7. Legiferarea între artă, tehnică și știință. [a se vedea lucrările de legistică formală și teoria pură a dreptului (Hans
Kelsen)]
8. Istoria ca factor de influențare a dreptului. Vezi și teoria istorică a dreptului (Savigny).
9. Conștiința juridică.
10. Constantele dreptului.
11. Dreptul și frica.
12. Drept şi globalizare.
13. Juristul între responsabilitate şi răspundere juridică.

III. Tendinţe contemporane în teoria dreptului – comentarea unora dintre opiniile următorilor autori:
1. H.L.A. Hart – Conceptul de drept
2. Gheorghe Mihai – Fundamentele dreptului.
3. William Twining – Globalizarea şi teoria dreptului (Globalisation and Legal theory).
4. John Rawls – O teorie a justiţiei (A theory of justice); Legea oamenilor (The Law of Peoples).
5. Ronald Dworkin – Dreptul ca virtute suverană - Sovereign Virtue.
Metoda de lucru, precum și politica de evaluare și notare la disciplina opțională Probleme speciale de teoria generală a
dreptului (prescurtat TAD - de la Teoria analitică a dreptului) vor fi anunțate în semestrul al II-lea, celor care optează pentru
această disciplină. TAD se bazează, în principal, pe activitatea individuală a studenților (documentare, redactare eseu,
prezentarea ideilor în fața colegilor, participarea activă la dezbateri).

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

I. Câteva elemente de cultură juridică

Cursul 1. Combinată. Interactiv: Studenţii au obligaţia unei

Conceptul și definiţia dreptului Prelegere - prezentare prezenţe de cel puţin 75% la
Constantele dreptului power point cu cursuri, participarea activă
Dreptul în contextul culturii și civilizației universale videoproiector. având o pondere de 20% din
Dreptul şi valorile sociale în contextul culturii şi civilizaţiei Conversaţia didactică. nota finală.
universale. Formularea finalităţilor.
Recapitulare și verificarea
II. Introducere în câteva dintre temele generale și prin întrebări pe parcursul
teoriile clasice ale dreptului, prin interpretarea predării, pentru a face
raportată la prezent: legătura între temele
predate.
Cursul 2. Studenţii sunt încurajaţi
Actualitatea teoriei dreptului natural (Hobbes, Toma de Aquino să formuleze întrebări în
ş.a.) reflectată în legislație. orice moment al predării
Limitele interpretării dreptului. Este interpretarea dreptului un act cursului.
de creație a judecătorului sau exclusiv de clarificare și aplicare la Valorizarea răspunsurilor
cazuri concrete a legii ? studenţilor.
Cursul 3. Folosirea exemplelor şi a
Drept şi libertate non-exemplelor.
Dreptul este o limitare sau o descătușare a libertății? Clasificarea.
Dreptul și frica. Relaţionarea cu
evenimentele curente
Cursul 4. pentru o mai bună
Drept şi globalizare. ilustrare a conceptelor
Utilitarismul în era globalizării. (pornind de la teoria lui Jeremy teoretice.
Bentham)
William Twining – Globalizarea şi teoria dreptului Această disciplină se
(Globalisation and Legal theory). bazează în cea mai mare
parte pe studiul individual
Cursul 5.
al studentului, sub
Normativitatea juridică
îndrumarea profesorului,
Factorii de influenţare a dreptului (Izvoarele materiale ale
cursurile fiind interactive.
dreptului).
Titularul de disciplină
Istoria ca factor de influențare a dreptului. Vezi și teoria istorică a
prezintă fiecare temă prin
dreptului (Savigny).
intermediul discuţiilor
Echilibrul dintre dinamica şi statica dreptului.
deschise cu studenţii.
Cursul 6. Studenţii sunt în prealabil
Legiferarea între artă, tehnică și știință. [a se vedea lucrările de anunţaţi asupra temei ce
legistică formală și teoria pură a dreptului (Hans Kelsen)] urmează a fi predată şi
Analiza critica a unor exemple de acte normative. este indicată bibliografia
aferentă unde pot găsi
Cursul 7. reperele generale ale
Limitele interpretării dreptului. Este interpretarea dreptului un act noţiunilor, conceptelor,
de creație a judecătorului sau exclusiv de clarificare și aplicare la informaţiilor, pentru a se
cazuri concrete a legii ? putea pregăti.
Analiza critică a unor exemple din jurisprudenţă. Urmează ca studentul să
aprofundeze şi analizeze
Cursul 8. temele propuse în urma
Morala și dreptul. Situații speciale – legi generale. lecturii titlurilor sugerate
Rolul adevărului în drept. sau pe care el însuşi le
descoperă.
Cursul 9. Se aşteaptă din partea
Conștiința juridică. studentului o atitudine
Virtuţile juristului (Politeţea, prudenţa, cumpătarea, spiritual de activă şi de interes
dreptate, generozitatea, toleranţa, buna-credinţă ş.a. - vezi Andre înclinat spre descoperire
Comte-Sponville, Mic tratat al marilor virtuţi, Editura Univers, şi interpretare personală a
fenomenului juridic în
Bucureşti, 1998)
ansamblul său.
Dreptul ca virtute suverană (Ronald Dworkin - Sovereign Virtue)

Cursul 10.
Dreptul şi religia

II. Tendinţe contemporane în teoria dreptului –

comentarea unora dintre opiniile unor autori
contemporani:
Cursul 11.
Gheorghe Mihai – Fundamentele dreptului.

Cursul 12.
John Rawls – O teorie a justiţiei (A theory of justice); Legea
oamenilor (The Law of Peoples).

Cursul 13.
Formele şi motivaţia conduitei ilicite.
Feminismul în teoria dreptului.

Cursul 14.
Sancţiunea juridică
“Tendinţa ideală spre sancţiune juridică” (Mircea Djuvara -
Enciclopedia juridică)
Cesare Beccaria – Despre infracţiuni şi pedepse
 BIBLIOGRAFIE orientativă
Pe parcursul semestrului, studenţilor li se va asigura accesul la informaţie prin împrumutarea volumelor necesare, indicate
în bibliografie şi/sau altele necesare pentru pregătire, de la profesor, în cazul în care nu se găsesc la bibliotecă.
Titlurile de mai jos au caracter de recomandare. Oricare lucrare din această secţiune poate fi studiată pentru
examen, în funcţie de tema aleasă de fiecare student pentru pregătirea eseului final.
- Gheorghe BOBOȘ, Corina BUZDUGAN, Veronica REBREANU, Teoria generală a statului și dreptului, Editura ”Argonaut”,
Cluj-Napoca, 2009 sau 2010.
- Veronica REBREANU, Teoria generală a dreptului, suport pentru seminarii, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009, 2010.
- Julie ALLARD, Antoine GARAPON, Judecătorii şi globalizarea. Noua revoluţie a dreptului, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2010.
- Robert ALEXY, Conceptul şi validitatea dreptului, Editura “Paralela 45”, Colecţia “Drept. Politică. Societate”, Piteşti, 2008.
- Marius ANDREESCU, Filosofie, credinţă şi drept, Editura Universitară, Bucureşti, 2016.
- Cesare BECCARIA, Despre infracţiuni şi pedepse, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007.
- Gheorghe BOBOŞ, Statul şi dreptul în civilizaţia şi cultura universală, Editura ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2006.
- David BROOKE, Jurisprudence (2011-2012), Routledge Tazlor and Francis Group, London, 2011.
- Tom CAMPBELL, Justice, 3rd edition, Palgrave Macmillan, England, 2010.
- Andre COMTE-SPONVILLE, Mic tratat al marilor virtuţi, Editura Univers, Bucureşti, 1998.
- Sean COYLE, Modern Jurisprudence. A Philosophical Guide, Hart Publishing, Oxford, 2014.
- Ion CRAIOVAN, Gânduri juridice, Eseuri, Colecție coordonată de prof.univ.dr. Ovidiu Predescu, Editura Universul Juridic,
București, 2017.
- Ion CRAIOVAN, Tratat de teoria generala a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2015.
- Ion CRAIOVAN, Finalităţile dreptului, Editura ”Continent XXI”, Bucureşti, 1995.
- Ion CRAIOVAN, Doctrina juridică, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Biblioteca Studentului, Bucureşti, 1999.
- Simona CRISTEA, Doctrine juridice, Ediţia a IV-a, Universul Juridic, Bucureşti, 2009.
- Justin DESAUTELS-STEIN şi Christopher TOMLINS (editori), Searching for Contemporary Legal Thought, Cambridge
University Press, 2017.
- Mircea DJUVARA, Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoare şi drept pozitiv, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2005.
- Mircea DJUVARA, Filosofia contemporană și dreptul, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2005.
- Costas DOUZINAS, Adam GEAREY, Critical Jurisprudence. The Political Philosophy of Justice, Hart Publishing, Portland,
2005.
- Ovidiu DRIMBA, Istoria culturii şi civilizaţiei universale.
- Ronald DWORKIN, Sovereign Virtue. The Theory and Practice of Equality, Harvard University Press, Cambridge,
Massachusetts, London, England, second printing, 2000.
- M.D.A. FREEMAN, Lloyd’s Introduction to Jurisprudence, 6th edition, Sweet&Maxwell, London, 1994.
- H. Patrick GLENN, Legal Traditions of the World, Oxford University Press, 2010.
- K.W. HARRIS, Legal Philosophies, Second Edition, LexixNexis Butterworths UK, 2003.
- H.L.A. HART, Conceptul de drept, CEU PRESS, Editura ”Sigma”, Chişinău, 1999.
- Ioan HUMĂ, Geneza conștiinței morale, Editura Academiei Române, București, 2004
- J.M. KELLY, A Short History of Western Legal Theory, Clarendon Press – Oxford New York, 1999.
- Hans KELSEN, Doctrina pură a dreptului, Editura ”Humanitas”, Colecţia ProJure, Bucureşti, 2000.
- Philippe MALAURIE, Antologia gândirii juridice, Editura ”Humanitas”, Bucureşti, 1997.
- Ian McLEOD, Legal Theory, Palgrave Macmillan, second edition, Palgrave Law Masters, London., 2003.
- Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Argumentare şi interpretare în drept, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000.
- Gheorghe MIHAI, seria de volume Fundamentele dreptului. Vol. I-VI, Editura ”C.H.Beck”, Seria Studii juridice, Bucureşti,
2004-2009
- Nicolae POPA, Ion DOGARU, Gheorghe DĂNIŞOR, Dan-Claudiu DĂNIŞOR, Filosofia dreptului. Marile curente, Editura ”All
Beck”, Colecţia Juridica, Bucureşti, 2002.
- Suri RATNALPALA, Jurisprudence, Cambridge Universitz Press, 2009.
- John RAWLS, A Theory of Justice, Revised edition, Oxford University Press, 1999.
- John RAWLS, The Law of Peoples, Harvard University Press, 2001.
- Nigel E. SIMMONDS, Central Issues in Jurisprudence, 3rd edition, Sweet&Maxwell, London, 2010.
- Emanuel-Mihail SOCACIU (coordonator), Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura ”Polirom”, Colecţia ”Seminar.
Teorie politică”, Iaşi, 2001.
- Eugeniu SPERANŢIA, Filosofia dreptului, “Cartea Românească din Cluj”, Sibiu, 1944.
- Constantin STROE, Reflecţii filosofice asupra dreptului, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 1998.
- Alain SUPIOT, Homo Juridicus, Editura Rosetti, Colecția Educațional, București, 2011.
- William TWINING, Globalisation & Legal Theory, Butterworths, London, 2000.
- Csaba VARGA, Transition to the Rule of Law?, Editura Krater, Pomaz, 2008.
- Giorgio del VECCHIO, Lecţii de filosofie juridică, Editura ”Europa Nova”, 1993.
- Raymond WACKS, Understanding Jurisprudence. An Introduction to Legal Theory, 3rd edition, Oxford University Press, 2009.
- *** In honorem Gheorghe Mihai, Colecția IN HONOREM, Editura Universul Juridic, București, 2016.
- *** In honorem Sofia Popescu. Studii juridice, Colectia IN HONOREM, Editura Universul Juridic, București, 2016.
Orice altă lucrare care poate servi ca sursă de documentare pentru tema aleasă.
Alături de titlurile de mai sus, vor fi avute în vedere și lucrările recomandate studenților în semestrul I, la Teoria generală
a dreptului, în Bibliografia suplimentară și în Bibliografia facultativă.
Alte lucrări vor fi indicate studenților la întâlnirile de pe parcursul semestrului, funcție de temele alese .
8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
Studenţii au obligaţia unei
Seminarul 1. Interactiv. prezenţe de cel puţin 75% la
Conceptul și definiţia dreptului Întrebări și răspunsuri, orele de seminar, participarea
Dreptul în contextul culturii și civilizației universale
exemple și discuții activă având o pondere de
Dreptul şi valorile sociale în contextul culturii şi civilizaţiei
universale. libere pe marginea 20% din nota finală.
Constantele dreptului / Constantele statului temelor predate.
Dezbaterea /
Seminarul 2. analizarea / criticarea
Actualitatea teoriei dreptului natural argumentată a
Limitele interpretării dreptului diferitelor teorii şi
opinii aparţinând unor
Seminarul 3.
Drept şi libertate
sisteme de drept şi
Dreptul și frica. perioade istorice şi
poziţionări geografice
Seminarul 4. diferite.
Drept şi globalizare. Studenţii sunt în
Utilitarismul în era globalizării. (pornind de la teoria lui Jeremy prealabil anunţaţi
Bentham) asupra temei ce
William Twining – Globalizarea şi teoria dreptului urmează a fi prezentată
(Globalisation and Legal theory). de colegii lor şi este
Seminarul 5. indicată bibliografia
Normativitatea juridică aferentă unde pot găsi
Factorii de influenţare a dreptului reperele generale ale
noţiunilor, conceptelor,
Seminarul 6. informaţiilor, pentru a
Legiferarea între artă, tehnică și știință. [a se vedea lucrările de se putea pregăti.
legistică formală și teoria pură a dreptului (Hans Kelsen)] Urmează ca studenţii să
Analiza critica a unor exemple de acte normative.
aprofundeze şi
Începând cu acest seminar, fiecare student va prezenta în faţa
colegilor o temă (la alegere), timp de 10 minute, urmate de o analizeze temele
scurtă dezbatere pe marginea temei şi a modului de prezentare. propuse în urma lecturii
titlurilor sugerate sau
Seminarul 7. pe care el însuşi le
Limitele interpretării dreptului. Este interpretarea dreptului un act descoperă.
de creație a judecătorului sau exclusiv de clarificare și aplicare la Se aşteaptă din partea
cazuri concrete a legii ? studentului o atitudine
Analiza critică a unor exemple din jurisprudenţă. activă şi de interes
Prezentare studenţi urmată de dezbatere.
înclinat spre
Seminarul 8. descoperire şi
Morala și dreptul. Situații speciale – legi generale. interpretare personală a
Rolul adevărului în drept. fenomenului juridic în
Prezentare studenţi urmată de dezbatere. ansamblul său.
Seminarul 9.
Conștiința juridică.
Virtuţile juristului (judecător, procuror, avocat, notar, consilier
juridic, mediator)
Dreptul ca virtute suverană (Ronald Dworkin - Sovereign Virtue)
Prezentare studenţi urmată de dezbatere.

Seminarul 10.
Dreptul şi religia
Prezentare studenţi urmată de dezbatere.

Seminarul 11.
Gheorghe Mihai – Fundamentele dreptului.
Prezentare studenţi urmată de dezbatere.

Seminarul 12.
John Rawls – O teorie a justiţiei (A theory of justice); Legea
oamenilor (The Law of Peoples).
Prezentare studenţi urmată de dezbatere.
Seminarul 13.
Formele şi motivaţia conduitei ilicite.
Feminismul în teoria dreptului.
Prezentare studenţi urmată de dezbatere.

Seminarul 14.
Sancţiunea juridică
“Tendinţa ideală spre sancţiune juridică” (Mircea Djuvara -
Enciclopedia juridică)
Cesare Beccaria – Despre infracţiuni şi pedepse
Prezentare studenţi urmată de dezbatere.

Bibliografie - cea menționată mai sus.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Elaborarea programei analitice s-a realizat pornind de la observarea a cel puţin 20 de serii de studenţi şi
analizarea elementelor necesare aprofundării fenomenului juridic într-o măsură adaptată perioadei contemporane la
nivel naţional, regional şi global.
Totodată, s-a avut în vedere nevoia imperioasă ca juristul să posede şi o bază de cultură şi civilizaţie dincolo de
disciplinele studiate, pentru un orizont larg, care să asigure atât împlinirea aşteptărilor angajatorilor, cât şi posibilitatea
absolvenţilor de a se adapta situaţiilor în orice domeniu ar urma să se angajeze.

10. Evaluare
Nota la examenul Probleme speciale de Teoria generală a dreptului rezultă din:
 4 (patru) puncte pentru redactarea impecabilă a eseului pe o temă aleasă dintre cele propuse în tematica cursului sau
la alegerea studentului, dar să fie strâns legată de juridic şi să aibă cel puţin cinci surse bibliografice/internet.
 3 (trei) puncte pentru modul de prezentare şi argumentare a temei alese.
 2 (două) puncte pentru prezenţa activă la orele de curs şi seminar, la dezbateri, la toate discuţiile
pe marginea temelor stabilite.
 1 (un) punct pentru originalitate şi/sau pentru răspunsul corect la o întrebare în timpul colocviului.

Total: 10 puncte pentru întrunirea tuturor condiţiilor de mai sus.

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs Cunoaşterea sistemului
conceptual juridic dobândit la
Teoria generală a dreptului în
semestrul I. Capacitatea de
utilizare adecvată a conceptelor.
Capacitatea de sinteză a
Forma de evaluare este colocviu.
informaţiei juridice. Capacitatea
Evaluarea cunoştinţelor se
de aplicare a legii la situaţii
realizează printr-o metodă
concrete şi coroborarea
combinată, pe baza activităţii
pertinentă a elementelor
desfăşurate pe tot parcursul
juridice. Cunoaşterea şi
semestrului:
capacitatea de interpretare - mai
Redactarea unui eseu pe o temă
mult sau mai puţin personală - a
care rămâne la alegerea 40%
doctrinelor juridice, a
studentului fie dintre cele propuse
tendinţelor contemporane.
de titularul de disciplină, fie
Cunoaşterea principiilor
propusă de student, dar care să
generale ale dreptului şi
corespundă criteriilor de evaluare
capacitatea de a le utiliza
care au fost anunţate la începutul
potrivit sistemului de drept.
semestrului.
Capacitatea de utilizare adecvată
Eseul este prezentat şi
a metodelor şi tehnicilor
argumentat în cadrul orelor de 30%
specifice ştiinţelor juridice.
seminar.
Capacitatea de a identifica şi
Dezbaterea pe marginea temei
analiza factorii de influenţare a
prezentate şi a modului de 20%
dreptului. Capacitatea de a
prezentare. Participarea activă la
sesiza şi explica principalele
 conexiuni dintre izvoarele dezbateri se reflectă şi în nota
materiale ale dreptului şi finală.
normele juridice, precum şi între Eseul este redactat până la finele
diferitele reglementări juridice. semestrului şi predat în sesiune,
10.5 Seminar/laborator Însuşirea şi înţelegerea la data la care este programat 10%
problematicii tratate în cadrul colocviul, când mai răspunde la
activităţilor tutoriale şi o întrebare pe marginea eseului.
desprinsă din parcurgerea
bibliografiei indicate.
Identificarea unor argumente
proprii şi originale în analiza şi
încadrarea juridică a unei
situaţii.

10.6 Standard minim de performanţă

 Pentru absolvirea acestei discipline este necesară obţinerea notei finale de minim 5 (cinci).
 Notele se acordă de la 1(unu) la 10(zece).
 La eseul pe care aleg studenţii să-l redacteze şi prezinte la examen recomandăm un minim de cinci surse
bibliografice.
 Studentul va trebui să dovedească faptul că şi-a însuşit şi înţeles terminologia juridică prin modul în care
redactează eseurile şi răspunde întrebărilor de la colocviu.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

27 septembrie 2019 Dr. Veronica Rebreanu Dr. Veronica Rebreanu

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

........................................... …............................