PROTECTIA IN RADIOLOGIE

Elev Grigore George

Anul I
 PROTECTIA IN RADIOLOGIE
Definirea conceptului de radioprotectie:
-                      Totalitatea masurilor care duc la reducerea iradierii populatiei si personalului.
In acceptiunea noii legislatii, care se acorda cu cerintele Directivei 97/43 a Euratom, aceste masuri
contribuie la securitatea radiologica a personalului expus profesional, a populatiei si a mediului.
Radiatia semnifica emisia si propagarea energiei prin spatiu sau orice material din mediu. Fiecare fiinta

 
este expusa inevitabil la radiatii ionizante provenind din surse naturale si artificiale. Folosirea in multiple
scopuri a radiatiei ionizante conduce la expunerea populatiei la nivele ce se adauga celor rezultate din surse
naturale.
Expunerea unei persoane sau a unei tinte in fascicolul de radiatii se numeste iradiere.
Iradierea este un fenomen datorat mai multor surse:
-          naturala – 66%
-cosmica
-telurica
-organica
-radon
-          artificiala – 1%
-          medicala – 31 – 33%
-doza absorbita – cantitatea de energie cedata de radiatie in unitatea de masa a obiectului iradiat.
Doza cumulata de radiatie la care este expusa populatia este exprimata :
 -pentru iradierea medicala in rem/min sau mrem/an
Principiile radioprotectiei
 -justificarea
Toate practicile care implica expunerea medicala la radiatii X trebuie justificate, cantarind beneficiile
aduse de diagnostic, pe care aceste practici le pot aduce, cu detrimentul pe care radiatiile X le pot cauza, luand
in considerare beneficiile si riscurile tehnicilor alternative disponibile, dar care nu implica expunerea la radiatii
X.
In functie de solicitarea de examinare, decizia finala a practicii radiologice apartine radiologului. In
acest sens SRIM a elaborat un Indreptar de utilizare corecta a tehnicilor radiologice si imagistice, material care
a primit agrementul Colegiului National al Medicilor din Romania. Din acest material prezentam indicatiile celei
mai utilizate practice radiologice, radiografia pulmonara si a celei mai iradiante examinari fluoroscopice –
examenul irigografic.
Pentru expunerile medicale in scop diagnostic, optimizarea protectiei se realizeaza prin mentinerea
expunerii pacientului la minimul necesar pentru realizarea obiectivului diagnostic.
In scopul optimizarii se utilizeaza constrangeri de doza in stadiul de planificare a fiecarei instalatii si
surse Rx. Cand se stabilesc decizii de constrangeri de doza se ia in calcul si faptul ca personalul expus
profesional poate lucra la mai multe tipuri de instalatii.
La realizarea principiilor securitatii radiologice se porneste de la doua definitii :
Acceptanta – populatia accepta riscurile unei expuneri la radiatii ionizante atata timp cat beneficiul
diagnostic si terapeutic al practicii radiologice efectuate este real.
Practica – orice activitate umana care conduce la expunerea suplimentara la radiatii a populatiei, ce se
adauga celei primite din surse naturale.
Modalitati de realizare a radioprotectiei
a.       constructive ale instalatiilor
 - filtre
Filtrarea este necesara pentru a se imbunatati calitatea fascicolului de raze X, prin atenuarea

 
preferentiala a energiilor nedorite. Filtrarea se realizeaza insasi prin constructia cupolei, care, prin envelopa de
sticla, uleiul de racire si fereastra de iesire din tub realizeaza o atenuare similara cu atenuarea realizata de un
filtru de Al de 1mm Aceasta se numeste filtrare fireasca. La aceasta se adauga filtre suplimentare, realizate din
combinatii metalice, in functie de destinatia instalatiei.
- cupola
- colimator
Colimarea se realizeaza in asa fel incat fascicolul incident sa nu depaseasca regiunea de examinat.
b.   de tehnica
c.   sorturi si ecrane
Personalul expus professional si persoanele expuse incidental trebuie sa fie asigurate cu sorturi sau
protejate de ecrane plumbate, de diferite grosimi, in functie de tipul de instalatie radiologica.
d.   filme, casete si folii intaritoare
Ecranele intaritoare trebuie sa emita o luminiscenta capabila sa reduca doza de suprafata si doza
efectiva.
Filmele trebuiesc sa fie alese in functie de ecranele intaritoare si cu o viteza corelata cu tipul de
examen efectuat, in asa fel incat calitatea imaginii sa fie cat mai buna.
Casetele trebuiesc sa fie construite dintr-un material cat mai putin absorbant 
( materiale plastice, eventual fibre de carbon).
e.   legislative
            - nivele de referinta
Reprezinta valori de doza medii admise care sunt necesare pentru efectuarea unui examen in conditii
minime necesare fara a altera calitatea imaginii.
            - constrangeri de doza
            - monitorizarea personalului expus profesional
Se realizeaza prin aprecierea cantitativa a dozelor incasate de personalul expus profesional prin
utilizarea fotodozimetrelor si a dozimetrelor termoluminiscente.
Fotodozimetre:
      Filmul utilizat este similar cu un film radiografic obisnuit.
      Filmul este incapsulat intr-o casetaprevazute cu mai multe tipuri de filtre, iar radiatiile care
penetreaza caseta expun filmul.
      La intervale regulate, (o luna sau trimestrial) filmele sunt developate si se citeste densitatea de
innegrire, care pe curbe de etalonare, corespund dozei incasate.
      Nu sunt sensibile la radiatii de energii mici:  sau .
Interrelatia caracteristici – doza - calitatea imaginii:
-          densitatea de innegrire
-          viteza filmului
-          timp de expunere
-          contrastul imaginii
-          latitudine
-          densitate de voal
-          pierderea imaginii latente
-          zgomot