TEMA - verificare

• Calculaţi: a) cea mai scurtă lungime de undă şi

cea mai mare lungime de undă din seria Lyman
pentru atomul de hidrogen; b) aceeaşi cerinţă
pentru seria Balmer.
-
 ~ 1  1 1 
 seria Lyman, în UV    R  2  2 
  n1 n 2 
n1 = 1, n2 = 2,3,4,…
 seria Balmer, în VIZ; R = 1,097·107 m-1
n1 = 2, n2 = 3,4,5,…
 seria Paschen, în IR Cea mai scurta se
n1 = 3, n2 = 4,5,6,…apropiat; obtine pentru n2= ,
 seria Brackett iar cea mai lungă
n1 = 4, n2 = 5,6,7,… pentru
n2 = 3 , seria Balmer
 seria Pfundt
n2 = 2 , seria Lyman
n1 = 5, n2 = 6,7,8,…
 seria Humphrey
n1 = 6, n2 = 7,8,9,…, ultimele trei
fiind toate în IR îndepărtat.
 Exerciţii
1. Cărui tip de spectru corespunde fiecare din următoarele
spectre si cui ii este caracteristic?

d
STRUCTURA ATOMULUI

MODELUL ATOMIC
RUTHERFORD
 obiective
1. Enumerarea unor date istorice despre aparitia
notiunii de “atom”;
2. Descrierea modelului Thompson al atomului;
3. Enumerarea unor deficienţe ale modelului
Thompson;
4. Descrierea experimentului Rutherford;
5. Descrierea calitativă a modelului planetar;
6. Enumerarea unor deficienţe ale modelului
planetar.
• Scurt istoric al teoriei atomice şi
descoperirea structurii atomice
• Meditaţiile filosofice atomiste datează încă
de pe vremea vechilor gânditori greci şi
indieni ai secolelor al VI-lea şi al V-lea
î.d.Ch.
• Noţiunea de atom apare pentru prima dată
către anul 450 î.d.Ch. Filosoful grec Leucip
dezvoltă teoria conform căreia materia nu
este infinit divizibilă şi introduce noţiunea
de atomos, ceea ce nu poate fi divizat.
 • Câţiva ani mai târziu, Democrit,
un discipol al lui Leucip,
defineşte materia ca fiind un
ansamblu de particule
indivizibile, invizibile şi eterne:
atomul.

• Această nouă concepţie nu a fost rezultatul unor

observaţii sau experienţe, ci mai degrabă al unor
intuiţii. Teoria a fost dezvoltată ulterior de Epicur,
apoi de poetul latin Lucreţiu. Au trecut însă 2000 de
ani până când teoria atomică a fost formulată
ştiinţific.
• În secolul al XIX-lea, John Dalton a
vrut să cunoască de ce se sparg
substanţele în constituenţi
proporţionali, şi in anul 1803, a
elaborat o teorie atomică proprie
care explica “Legea proporţiilor
multiple”, afirmând că din
moment ce substanţele se combină
numai în proporţii integrale,
atomii trebuie să existe la baza
materiei.
• Pentru Dalton, fiecare element
chimic a fost reprezentat printr-un
tip de atom, şi vice-versa.
• În ultima parte a secolului al XIX-lea, Willian
Crookes a inventat tubul cu raze catodice
(denumit şi tub Crookes) şi a fost primul care a
observat particule încărcate negativ într-un astfel
de tub.
• Aproape de trecerea către secolul al XX-lea, J.J.
Thomson, în urma cercetărilor sale privind razele
catodice, a descoperit că atomii sunt, de fapt,
divizibili, fiind parţial compuşi din particule
foarte uşoare încărcate negativ (dovedite a avea
proprietăţi identice indiferent de elementul
chimic de la care proveneau), ce au fost numite
mai târziu electroni.
Modelul atomic • Modelul Thomson este un model
clasic care presupune că atomul e
Thomson alcătuit din electroni dispuşi în
interiorul unei sfere cu raza de ordinul
10-10m, încărcate uniform cu o sarcină
pozitivă.
• Modelul este denumit şi "cozonacul
cu stafide" datorită asemănarii dintre
dispunerea particulelor negative în
norul de sarcină pozitivă şi a stafidelor
în aluat.
• A fost propus de către J.J. Thomson
în anul 1906, înainte de descoperirea
nucleului atomic.
• El presupunea că electronii
oscilează în jurul unei poziţii de
echilibru atunci când li se
comunică energie, atomul emiţând
radiaţii de diverse frecvenţe
 Deficienţe ale modelului Thompson
• Frecvenţa radiaţiei emise putea avea orice valoare,
lucru infirmat de seriile spectrale descoperite
experimental.
• În 1909, experimentele lui Geiger şi Marsden pun în
evidenţă împrăştierea particulelor la trecerea
printr-o foiţă metalică, fenomen ce nu putea fi
explicat pe baza modelului Thomson. Ernest
Rutherford a intuit că sarcina pozitivă este
concentrată într-un volum mic în interiorul
atomului.
• Tot Rutherford a descoperit că hidrogenul posedă cel
mai uşor nucleu, pe care l-a numit proton (în limba
greacă, προτου înseamnă „primul”).
• Elaborarea modelului
• Hans Geiger şi Ernest Marsden în anul 1909 au
studiat, sub îndrumarea lui Ernest Rutherford,
împrăştierea particulelor α la trecerea printr-o
foiţă subţire din aur.
• S-a constatat, însă, că unele dintre ele erau deviate cu
unghiuri mai mari decât 90° sau chiar cu 180°, dar
Conform modelului atomic elaborat de Thomson,
particulele trebuiau să fie deviate cu câteva grade la
trecerea prin metal din cauza forţelor electrostatice.
• Aceast fapt a fost explicat prin existenţa unei
neuniformităţi a distribuţiei de sarcină electrică în
interiorul atomului.
 Modelul atomic Rutherford
• Modelul atomic Rutherford,
elaborat de Ernest Rutherford în
1911, este primul model
planetar al atomului.
• Conform acestui model:
 atomul este format din
nucleu de rază 10-14 ÷ 10-15m , în
care este concentrată sarcina
pozitivă, şi
 electroni care se rotesc în
jurul nucleului pe orbite
circulare, asemeni planetelor
în Sistemul Solar.
 Raza atomului ≈ 10-10 m
Dacă nucleul atomic ar avea dimensiunea unei cireşe
atunci întregul atom cu orbitele electronilor ar avea
dimensiunea….Domului din Köln
Deficienţe ale modelului
• Deficienţe ale modelului
 Nu explica stabilitatea atomului. Fiind elaborat în
concordanţă cu teoriile clasice, presupunea că
electronii aflaţi în mişcare circulară, deci accelerată,
emit constant radiaţie electromagnetică pierzând
energie. Prin urmare, în timp, electronii nu ar mai
avea suficientă energie pentru a se menţine pe orbită
şi ar "cădea" pe nucleu.
 De asemenea, frecvenţa radiaţiei emise ar fi trebuit
să ia orice valoare, în funcţie de frecvenţa
electronilor din atom, fapt infirmat de studiile
experimentale asupra seriilor spectrale.
• Pentru a explica de ce electronii „nu cad,
în spirală, pe nucleu”, Niels Bohr a
dezvoltat un model al atomului în care,
folosind rezultatele mecanicii cuantice,
electronii nu pot să parcurgă decât orbite
circulare fixate.
Importanţă
• Modelul lui Rutherford a
introdus ideea unei structuri a
atomului şi a existenţei unor
particule componente, precum
şi posibilitatea separării
acestora. Reprezentând punctul
de plecare al modelului Bohr, a
dus la separarea a două Siglă a Comisiei pentru
Energie Atomică, SUA
domenii, fizica nucleară, ce
studiază nucleul, şi fizica
atomului, ce studiază structura
electronică a atomului.
• În ciuda deficienţelor,
caracterul descriptiv al
modelului a permis utilizarea ca
simbol al atomului şi energiei
atomice.
 Verificare
1. Cine a fost parintele notiunii de atom?
2. În ce consta modelul lui Thomson?
3. În ce a constat experimetul Ruherford?
4. În ce consta modelul lui Rutherford?
 tema
• Repetaţi marimile caracteristice miscarii
circulare si forţa centrifuga