 Programul de studiu : UNIVERSITATEA SPIRU HARET - EFS AN 1

INVATAMANT CU FRECVENTA

 Disciplina: Gimnastica

 Numele si Prenumele :BELETOIU CLAUDIU IONEL

 Grupa : 102

 Tema: Tema 7
Obiectivele gimnasticii

Gimnastica constituie un sistem compus dintr-un număr nelimitat de exerciţii

fizice, care are ca finalitate rezolvarea obiectivelor proprii ce vizează:

• dezvoltarea fizică armonioasă a corpului, întreţinerea şi perfecţionarea marilor

funcţii ale organismului care constituie baza sănătăţii organismului;

• dezvoltarea aptitudinilor condiţionale (forţă, viteză, rezistenţă) a capacităţii

coordinative (capacitatea de orientare spaţiotemporală, capacitatea de echilibru,
capacitatea de combinare şi cuplare a mişcărilor), a mobilităţii articulare şi
supleţei musculare precum şi dezvoltarea aptitudinilor psihice;

• formarea priceperilor şi deprinderilor specifice gimnasticii;

• formarea atitudinii corporale corecte şi prevenirea instalării deficienţelor fizice

determinate de solicitări unilaterale sportive şi profesionale;

• formarea unei baze motrice şi fizice corespunzătoare practicării ramurilor

sportive şi a activităţilor cotidiene;

• educarea esteticii corporale, a ritmului şi muzicalităţii;

• formarea obişnuinţei de a practica independent şi sistematic exerciţiile de

gimnastică în scop sanogen, recuperator, compensator, recreativ la orice vârstă.

Dezvoltarea fizică :

Reprezintă astfel rezultatul acţionării directe asupra organismului, prin

intermediul exerciţiilor fizice simple şi compuse ce pot fi precis localizate la nivelul
segmentelor, articulaţiilor, grupelor musculare, stimulând şi perfecţionând indicii
morfologici şi funcţionali ai acestuia.

Exerciţiile de dezvoltare fizică generală vizează următoarele obiective:

• asigurarea suportului fizic şi psihic pentru desfăşurarea diferitelor activităţi;

• realizarea încălzirii generale a organismului;

• dezvoltare fizică armonioasă (armonie între indicii somatici şi funcţionali);

• formarea şi menţinerea reflexului de postură (ţinuta corect a corpului); •

prevenirea instalării deficienţelor fizice;

• dezvoltarea aptitudinilor condi ţionale (V.R.F) şi coordinative (îndemânare);

• formarea priceperii de a alterna încordarea cu relaxarea;

• îmbunătăţirea tonicităţii, troficităţii şi elasticităţii musculare şi mobilităţii

articulare;

• formarea bazelor generale ale mişcării;

• educarea sim ţului estetic, a controlului şi acţiunii gesturilor.

Exerci ţiile de dezvoltare fizica:

• sunt accesibile, oferind posibilităţi multiple de combinare;

• sunt variate din punctul de vedere al influen ţei asupra corpului uman;

• sunt exerciţii create ce permit modificarea structurii mişcărilor şi a efortului

solicitat;

• exerci ţiile de dezvoltare fizică generală sunt miscari analitice ce influenteaza

capacitatea de contrac ţie şi relaxare a aparatului locomotor, mărind mobilitatea
articula ţiilor, suple ţea şi elasticitatea musculaturii segmentelor;

• exerci ţiile de dezvoltare fizic ă general ă ajut ă la perfec ţionarea proceselor

nervoase care dirijeaz ă

• prelucrarea selectivă şi calitativă a musculaturii şi a articulaţiilor, realizând

încălzirea generală a organismului;
• dezvoltarea forţei şi vitezei de contracţie musculară precum şi dezvoltarea
mobilităţii articulare şi a elasticităţii musculare;

• formarea priceperii de a dirija mişcările segmentelor corpului şi de a alterna

încordarea cu relaxarea musculară;

• formarea ţinutei corecte, prevenirea şi corectarea atitudinilor deficiente;

• educarea simţului estetic; • crearea condiţiilor iniţiale practicării diferitelor

ramuri sportive. Un rol important în folosirea eficientă a exerciţiilor de dezvoltare
fizică generală îl are poziţia de plecare (iniţială), aleasă în funcţie de scopul,
structura şi conţinutul exerciţiului.

Poziţiile de plecare urmăresc:

• asigurarea condiţiilor optime de execuţie;

• uşurarea execuţiei;

• îngreunarea execuţiei;

• izolarea anumitor articulaţii sau segmente în timpul execuţiei;

• angrenează în efort simultan mai multe segmente.

Bazele generale ale mişcărilor

Bazele generale sunt însuşiri ale mişcărilor care asigură realizarea acestora la nivel
optim în conformitate cu cerinţele specifice de execuţie:

• direcţie precisă – este reprezentată de direcţiile principale şi intermediare pe

care se deplasează corpul sau segmentele lui (înainte, lateral jos, sus, lateral sus);
 • amplitudine maximă – se realizează prin folosirea la maximum şi în mod treptat
a gradului optim de mobilitate articulară şi elasticitate musculară a segmentului
care participă la efectuarea exerciţiului asigurând o execuţie corectă şi estetică
(mişcările executate cu braţele întinse măresc gradul de amplitudine);

• repere temporale (ritm şi tempou) – ritmul de execuţie reprezintă succesiunea

temporală repetată a părţilor componente, iar tempoul reprezintă frecvenţa
acţiunilor motrice pe unitatea de timp, fiind legat de intensitate, viteză (mişcări
lente, moderate, rapide);

• gradul de încordare şi relaxare necesare execuţiei este definit de intensitatea

contracţiei musculare care realizează mişcarea, adică de numărul de unităţi
neuro-musculare care participă la contracţie şi este asigurat de corelarea
raţională a forţelor interne şi externe, a celor active şi de inerţie şi reprezintă
nivelul tonusului muscular în timpul poziţiilor, mişcărilor corpului determinând
consumul de energie;

• capacitatea coordinativă constă în colaborarea dintre sistemul nervos şi cel

muscular care duce la executarea cu uşurinţă a mişcărilor. Ea presupune
transmiterea influxului nervos fără întreruperi la grupele musculare solicitate în
acţiunea respectivă