LUCRARE DE LICENTA

1. Introducere

Cu globalizarea economiei, majoritatea întreprinderilor comerciale şi industriale au

considerat necesar să se concentreze asupra îmbunătăţirii capacităţii lor competitive pentru a
supravieţuii. Cerinţa pentru aceste organizaţii pentru a îmbunătăţi eficienţa lor operaţională
urmează în mod natural. Organizaţiile cele mai bune sunt nevoite să identifice şi să satisfacă
nevoile clienţilor lor pentru a supravieţui; cele care sunt mai puţin eficiente tind să fie
achiziţionate sau să dispară de pe piaţă.
În România, în staţiile de epurare a apei uzate existente, doar 77% din debitul de ape
uzate evacuate sunt tratate în sistemele orăşeneşti de colectare; în 47 de localităţi din mediul
urban, cu mai mult de 150000 locuitori, apele uzate sunt evacuate fără o epurare preliminară. În
2003, volumul total de apă uzată evacuat în receptori era de 4494, 47 milioane m3/an.
Situaţia deficitară în domeniul înzestrării cu reţele de canalizare şi staţii de epurare în
România, la momentul aderării la Uniunea Europeană, a fost luată în considerare în cadrul
negocierilor cu specialiştii Comisiei Europene. În acest sens, în vederea conformării la
prevederile Directivei Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, România s-
a angajat să respecte un calendar care se întinde până în 2018.
Dotarea cu staţii de epurare şi reţele de canalizare se va realiza treptat, având în vedere
că, la momentul aderării, implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane a fost
apreciată ca o problemă complexă şi foarte costisitoare, costurile implementării fiind evaluate la
9,5 miliarde euro, din care 5,7 miliarde euro pentru construcţia staţiilor de epurare şi 3,7 miliarde
euro pentru construcţia şi dezvoltarea reţelelor de canalizare.
În staţiile de epurare a apelor uzate existente în România se epurează corespunzător
numai 22,6% din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare; 47 localităţi urbane
(printre care Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Brăila, Galaţi, Tulcea) deversează
apele uzate în receptorii naturali fără o epurare prealabilă.
Aglomerările umane mai mari de 100000 locuitori echivalenţi (1 locuitor echivalent
reprezintă încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile de
60 g O2/zi) sunt responsabile de poluarea semnificativă cu substanţe organice şi alţi poluanţi
proveniţi din activităţile industriale (industria chimică şi petrochimică, activităţile miniere,
industria metalurgică, industria alimentară şi fermele de animale). Majoritatea staţiilor de epurare
a apelor uzate din România sunt prevăzute cu treaptă mecanică şi treaptă biologică de epurare.
Aceste procese asigură îndepărtarea poluanţilor în anumite proporţii , în funcţie de starea tehnică
şi tehnologia aplicată, fără însă a reuşi să îndepărteze şi nutrienţii (în special compuşii cu azot şi
fosfor), astfel încât să corespundă prevederilor directivei în domeniu.
Autorităţilor administraţiei locale, împreună cu operatorii serviciilor de apă şi canalizare
le revine rolul principal pentru îndeplinirea obligaţiilor din Tratatul de Aderare, referitoare la
conformarea prevederilor Directivei privind epurarea apelor uzate urbane. În această perioadă,
autorităţile administraţiei locale trebuie să impulsioneze activităţile de pregătire a proiectelor şi a
întregii documentaţii necesare aprobării finanţării lucrărilor de investiţii în domeniul
infrastructurii de apă/apă uzată şi să respecte calendarul lucrărilor în acest domeniu.
Pentru a se asigura că evacuarea apelor industriale uzate în sistemele de colectare şi
staţiile de epurare orăşeneşti, evacuările din staţiile de epurare a apelor uzate şi eliminarea
nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate urbane sunt supuse unor reglementări
prealabile şi / sau autorizaţii specifice de către autoritatea competentă.
Principalele surse de ape uzate din judeţul Hunedoara sunt reprezentate de:
– staţii de epurare orăşeneşti;
– unităţi industriale din domeniul industriei metalurgice, al construcţiilor de maşini şi de
producere a energiei termice.
1
 LUCRARE DE LICENTA

Obiectivul global vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a

standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la îndeplinirea angajamentelor de
aderare a României la UE cu privire la protecţia mediului.
Pentru a respecta cerinţele UE şi o mai bună monitorizare şi control asupra staţiilor de
epurare acestea se vor moderniza şi se va implementa sistemul de monitorizare şi control
SCADA (Supervisory Control and Data Acqusition).
În mare masură, sistemele SCADA sunt definite ca fiind dispozitive computerizate,
utilizate în monitorizarea şi gestionarea situaţiilor din teren, astfel încât informaţiile furnizate de
acestea să fie analizate în timp real de către un dispecer unic.
Sistemele SCADA conectează acele elemente pentru găsirea soluţiilor la anumite
probleme incluzând: presiuni, debite, nivele ale apei în rezervoare, funcţionare vane şi clapeţi,
permiţând astfel calibrarea continuă a modelelor şi furnizând, totodată, un instrument util şi
eficient pentru dezvoltarea în timp real a strategiilor de lucru.
Principalele avantaje includ reduceri ale costurilor de energie, reducerea costurilor de
întreţinere şi optimizarea proceselor.
Conectarea la astfel de tipuri de sisteme SCADA, conduce inevitabil la imbunătăţirea
substanţială a gestionării tuturor resurselor (materiale şi umane) prin:
- interpretarea rapidă şi eficienţă a analizelor de randament pentru sisteme de
alimentare cu apă şi canalizare;
- crearea continuă a modelelor de calibrare pentru sisteme de alimentare cu apă şi de
canalizare;
- realizarea unui management integrat al sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare;
- crearea bazei de lucru pentru realizarea suportului decizional în timp real pentru
sistemele de alimentări cu apă şi canalizare.
În aceste cazuri, principalele obiective ale unor sisteme SCADA pot fi următoarele:
- optimizarea reducerii energiei, atât de necesară funcţionării diverselor tipuri de pompe;
- monitorizarea diverselor sisteme de alimentări cu apă şi canalizare pentru administrarea
şi gestionarea resurselor de apă, consumurilor (necesarului de apă) şi controlului calităţii apei;
- menţinerea controlului întregului sistem de alimentare cu apă şi de canalizare,
asigurarea performanţelor necesare şi realizarea unui management integrat al consumurilor
(necesarului de apă) şi al calităţii apei;
- realizarea procedurilor operaţionale pentru diferite regimuri de curgere şi creşterea
eficienţei prin automatizarea proceselor;
- stocarea informaţiilor cu privire la comportamentul unor sisteme de alimentări cu apă şi
de canalizare, pentru a realiza o înţelegere deplină a situaţiilor apărute, conform necesităţilor;
- realizarea unui vârf de consum (necesar de apă), prin examinarea completă a
funcţionării sistemelor de alimentări cu apă şi de canalizare;
- stabilirea funcţionării eficiente a diverselor sisteme SCADA, minimizând astfel
necesitatea inspecţiilor de rutină în diverse locuri indepărtate ale unor sisteme de alimentări cu
apă şi de canalizare;
- furnizarea unui sistem de alarmare, ce oferă posibilitatea diagnosticării eventualelor
probleme ce pot apărea în sistemele de distribuţie a apei şi de canalizare, prin monitorizarea lor
de la un punct central (dispecer), permiţând astfel trimiterea în teren a unui personal calificat,
eliminând în acest fel timpii morţi şi evitând, totodată, numeroasele accidente şi avarii care ar
putea deteriora, în timp, mediul înconjurător.
Pentru studiu s-a ales staţia de epurare din localitatea Sântuhalm care a fost modernizată
şi pe care a fost implementat recent sistemul SCADA.

2
 LUCRARE DE LICENTA

2. Construcţia şi funcţionarea staţiei de tratare a apei Sântuhalm –

Hunedoara

2.1. Generalităţi

Apa este o substanţă chimică deosebită, este izvorul vieţii, constituent major al corpului
omenesc şi al globului pământesc. Apa este mediul în care se petrec toate reacţiile biochimice
care întreţin viaţa, este un izvor de energie, o necesitate imperioasă pentru existenţa omului,
precum şi pentru dezvoltarea unui număr mare de ramuri industriale. Contrar aparenţei, resursele
de apa bună” ale globului pământesc care stau la dispoziţia omenirii, sunt destul de modeste faţă
de necesităţile prevăzute pentru viitor.
Distribuţia geografică a resurselor de apă este neuniformă, deci pentru anumite zone
geografice, cu un anumit grad de urbanizare, dezvoltarea economico-socială depinde rezolvarea
problemei găsirii surselor suplimentare de” apa buna”.
Prin “apă bună” se înţelege apă naturală a cărei compoziţie chimică corespunde
condiţiilor impuse de gospodărirea centrelor populate sau de anumite ramuri industriale.
Regenerarea resurselor de apa este influenţată de activităţile umane prin lucrările pe care acestea
le întreprind pentru dezvoltarea economică şi socială.
Primele staţii de epurare au aparut în Anglia în secolul XIX. Initial s-au realizat
canalizări, care au rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au făcut din Tamisa un râu mort ce
degaja miros pestilential, încăt în geamurile parlamentului au trebuit atârnate cârpe imbibate cu
clorură de calciu. Abia atunci s-a trecut la realizarea de staţii de epurare.
  Epurarea reprezintă procesul complex de reţinere şi neutralizare a substanţelor
dăunătoare dizolvate, în suspensie sau coloidale prezente în apele uzate industriale sau menajere
in statii de epurare. Principalul scop este de a imbunatatii calitatea acestor ape pentru a putea fi
deversate în emisar fără a prejudicia flora sau fauna. După ce apa este epurată în staţii de epurare
ea poate fi chiar refolosită în anumite domenii sau procese tehnologice.
În lipsa staţiilor de epurare moderne în marile aglomerări urbane din ţară, apele menajere
poluează masiv Dunărea şi Marea Neagră.
În România există 397 de staţii de epurare, dintre care numai 14 sunt conforme cu
standardele europene, adică au cel puţin treaptă mecanică şi biologică. Suntem printre ultimele
ţări ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte epurarea apelor.
Staţia de epurare a apelor uzate este folosită pentru tratarea mecanica si biologică a
apelor uzate din oraş, precum şi pentru tratarea mecanică şi biologică a acumulărilor interne de
nămol din canalizare.
Epurarea apei în staţii de epurare se realizează în mai multe trepte şi anume: treapta
primară, treapta secundară şi treapta terţiară. Ca produsi finali ai procesului de epurare dintr-o
staţie de epurare rezultă: apa purificată în diferite grade, funcţie de proces şi de starea ei iniţială,
precum şi nămoluri.
Nămolurile se pot aplica în agricultură ca fertilizanţi, dar numai după analiza lor, pentru a
nu conţine metale grele, substanţe toxice, germeni patogeni etc. Utilizarea lor se face numai pe
soluri adecvate, în doze adecvate şi urmarind în timp factorii de mediu.

3
 LUCRARE DE LICENTA

2.2. Construcţie şi părţi compnente

Este prezentată amplasarea staţiei de tratare în fig.2.1.

       

Fig.2.1. Amplasarea staţiei de tratare a apei uzate

Instalaţia de medie tensiune - Staţia de Epurare Sântuhalm

In vederea alimentarii cu energie electrica, s-au executat urmatoarele:
• Punct de alimentare în anvelopa din beton, cu doua compartimente
(ENEL, beneficiar).
• Compartimentul beneficiarului s-a echipat cu:
- 1 buc. Celulă electrica de medie tensiune, de întreruptor, de interior, simplu sistem de bare,
extensibile, independente, cu izolaţia barelor în aer şi echipamentul de comutaţie în SF6 şi vid ,
24kV, 630A, 12,5kA(1s) – tip ES 01-I-24-630 fab. Electro Sistem, echipate cu separator de bare
în SF6, întreruptor în vid şi CLP, releu digital de protecţie, cu acţionare manuală;
- 2 buc. Celula de medie tensiune, de transformator, de interior, simplu sistem de bare,
extensibila, independenţa, cu izolaţie în aer şi echipamentul de comutaţie în SF6, 24 kV, 630A,
12,5kA(1s) ;
- tip ES 01-T-24-630 fab. Electro Sistem, echipata cu separator de sarcina combinat cu siguranţe
fuzibile si CLP, cu acţionare manuala; LES 20kV. Intre celulele de trafo din anvelopa punctului
de alimentare şi bornele infaşurarii de 20kV ale transformatoarelor putere din boxele trafo ale PT
se pozeaza cabluri de energie
cu Uo/U=12/20kV, N2XSY 3x1x50/16mm².
• Doua transformatoarelor de putere 20/0.4kV - 800kVA.

4
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.2. Tabloul general de distribuţie – vedere frontala

Fig.2.3. Tabloul general de distribuţie - vedere

5
 LUCRARE DE LICENTA

Tabelul 2.1.
Date electrice generale şi mecanice ale tabloului general de distribuţie

Tipul întreruptorului este 3WL Siemens este prezentat în fig. 2.4.

Tabloul general de distribuţie – Intreruptoarele 3WL

Fig.2.4. Întreruptorului 3WL Siemens

Părţile componente ale întreruptorului 3WL sunt:

6
 LUCRARE DE LICENTA

În cadrul postului de transformare se utilizează un automat de anclanşare a rezervei

(AAR). În cazul în care nu mai există tensiune pe linia 1 se trece automat pe linia 2 care are un
transformator de putere de rezervă. Dacă revine tensiunea, resetarea se face din SCADA de la
dispecerat.

Fig.2.5. Modul de declanşare electronică tip ETU25B

7
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.6. Caracteristica de protecţie a întreruptorului 3WL Siemens

Acţionarea electrică a întreruptoarelor:

S1 - Inchidere
S2 - Deschidere
Interblocajul întreruptoarelor:
- Intreruptoarele de trafo nu pot fi simultan închise în poziţia de
funcţionare.
- Interblocajul se realizeaza mecanic (prin cablu Bowden) şi electric.

8
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.7. Amplasarea întreruptorului în tabloul electric

Fig.2.8. Acţionarea mecanică a întreruptorului

Tabloul general de distribuţie – Circuitul AAR

Funcţia de AAR este realizată cu echipamentul SENTRON ATC 5300

- Automatul realizează trecerea de pe un transformator pe altul, în cazul caderii tesniunii.
- Realizează monitorizarea starii întreruptoarelor de intrare în TGD şi a tensiunilor înainte de
acestea. In funcţie de acestea comanda închiderea si deschiderea întreruptoarelor.

Fig. 2.9. Automat de anclanşare a rezervei tip SENTRON ATC5300 Siemens

Moduri de operare:

1. OFF-RESET
• în modul de OFF echipamentul este dezactivat
• Toate semnalizarile şi masura răman active
• Prin apasarea butonului OFF-RESET alarmele sunt resetate.

9
 LUCRARE DE LICENTA

2. Modul MAN
• In modul MAN întreruptoarele se pot comanda manual prin apasarea butoanelor
ON/OFF
3. Modul AUT
• In modul AUT echipamentul comanda închiderea şi deschiderea întreruptoarelor
în funcţie de starea reţelei.
4. Modul TEST
• In modul TEST se poate testa pornirea generatorului fara conectarea acestuia la
reţea. Nu este cazul nostru.
Echipamentul ATC 5300 realizeaza în modul automat comanda întreruptoarelor.
Realizarea manuala a manevrelor se poate face în doua moduri. Se alege modul
MAN de pe controler si se utilizeaza butonul ON/OFF de pe acesta sau se pune pe
OFF controlerul şi se acţioneaza manual întreruptorul.
• Transformatorul 1 este considerat alimentarea de baza. Automatul de AAR, în
modul AUT, va trece alimentarea pe transformatorul 1.

Tablourile de comandă motoare MCC

Fig.2.10. Tablourile de comandă MCC

10
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.11. Panoul operator cu atingere Siemens pentru controlul MCC-urilor

Circuitele de oprire de urgenţa

- In vederea asigurării siguranţei în exploatare s-au montat în instalaţie ciuperci de oprire de

urgenţă.
- In fiecare MCC există mai multe zone de oprire de urgenţă.
- Apăsarea unei ciuperci determină deconectarea tensiunii de comandă pentru circuitele din zona
respectivă.
- După remedierea problemei, pentru restabilirea alimentarii se roteşte ciuperca de avarie şi se
resetează releul de opire de urgenţă, prin apasarea butonului de reset de pe MCC sau SCADA.

11
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.12. Buton de oprire tip ciupercă şi un releu de comandă

2.3. Tipuri de senzori

In funcţie de tipul semnalului:

Senzori digitali:
- In funcţie de valoarea de proces măsurată, la depăşirea unui nivel de prag, furnizează pe ieşire
un semnal digital, de tip 0 / 1.
- Se conecteaza în PLC pe intrarile digitale.
- Senzori de nivel (plutitori), senzori de temperatură (termostate),senzori de presiune (presostate)
- Utilizat pentru masurarea nivelului.
- Senzor digital.
- Plutitorul se imersează la nivelul de comutare dorit
- Nu necesită întreţinere.

Termostat
- Senzor digital cu un contact basculant
- Nu necesită întreţinere

12
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.13. Senzor de nivel cu plutitor, în carcasă de protecţie, utilizat la grătarele rare

Instrumente de masură analogice :

- In funcţie de valoarea de proces masurată, generează proporţional pe ieşire o valoare analogica
în curent 4…20mA.
- Se conectează în PLC pe intrările analogice.
- Masoară continuu nivele, temperaturi, presiuni, pH, concetraţie de O2, suspensii solide, debite.
- Au doua componente : senzorul şi transmiterul. Senzorul este partea care se conecteaza la
mediu de măsurat, iar transmiterul realizează afişarea locală şi conversia semnalului în marime
de curent 4…20mA.

Fig.2.14. Senzor pentru solid la bazinul de aerare

In funcţie de modul de conectare:

Senzori pe patru fire (activi):
- Transmiterul (senzorul) se alimentează prin doua conductoare;
- Semnalul este preluat pe celalate două conductoare;
13
 LUCRARE DE LICENTA

- Bucla de masura în 4…20mA este alimentată de transmiter;

Fig.2.15. Conectorii utilizaţi la senzorul pentru solid

Senzori pe doua fire (pasivi):

- Transmiterul (senzorul) se conectează prin doua conductoare, prin care va
circula curentul de masură 4…20mA;
- Bucla de masură în 4…20mA este alimentată de modulul de intrări
analogice în PLC;

Fig.2.16.Conectarea senzorului ultrasonic pentru măsurarea nivelului apei uzate la automat programabil (PLC)

Tabelul 2.2.
Caracteristicile traductorului ultrasonic tip SITRANS

14
 LUCRARE DE LICENTA

Siemens Probe LU

- Traductor ultrasonic utilizat pentru masurarea nivelului

- Ieşire analogică pe doua fire, semnal 4…20mA.
- Afisaj local
- Nu necesită întreţinere.

Fig.2.17. Senzorul ultrasonic tip SITRANS şi montarea lui în bazine sau recipiente

Conectarea electrică :

Fig.2.18. Schema electrică şi telecomanda senzorului ultrasonic tip SITRANS LR 200 Siemens

15
 LUCRARE DE LICENTA

- Traductor radar de nivel cu impulsuri

- Ieşire analogică pe doua fire, semnal 4…20mA.
- Afisaj local
- Nu necesită întreţinere.

Fig.2.19. Senzor de biogaz

Conectarea electrica a senzorului de biogaz este în fig.2.20.

Fig.2.20. Conectarea senzorului de biogaz

Siemens Magflow 5100

- Debitmetru electromagnetic
- Format din senzorul Magflow 5100W şi transmiterul Magflow 5000
- Transmiter pe patru fire
- Afisaj local
- Nu necesită întreţinere.

16
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.21. Debitmetru electromagnetic tip Magflow 5100W şi transmiterul Magflow 5000 Siemens

Fig.2.22. Schema electrică a debitmetrului electromagnetic

Krohne Optisonic 6300

- Debitmetru ultrasonic cu montaj pe ţeavă
- Format din senzorul Optisonic 6000 şi transmiterul UFC300W
- Transmiter pe patru fire
- Afişaj local
- Daca se desface senzorul de pe ţeavă, la reconectare este
necesară gresarea acestuia
17
 LUCRARE DE LICENTA

Fig. 2.23. Debitmetru ultrasonic

Fig.2.24. Schema electrică a debitmetrului ultrasonic

Nivus OCM Pro

- Debitmetru pe canal deschis
- Utilizat la masurarea debitului de apa uzată la intrarea / ieşirea staţie
- Transmiter pe patru fire
- Afisaj local
-Masurarea debitului se face prin doi senzori: unsenzor de nivel şi un senzor de viteaza decurgere
a apei.
- Nu necesită întreţinere, eventual o curaţare a senzorilor în cazul depunerilor.

18
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.25. Debitmetrului ultrasonic

Fig.2.26. Amplasarea debitmetrului ultrasonic pe canal deschis

Siemens TS500

Senzori pentru măsurarea temperaturii

Fig.2.27.Senzor pentru măsurarea temperaturii cu termorezistenţă Pt100 şi modulul de conversie rezistenţă curent 4-
20 mA

- Senzor de masură temperatură

- Senzor PT100 cu transmiter TH100 cu masură în curent pe doua fire
- Cu sau fără afisaj local
- Nu necesită întreţinere

19
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.28. Conectarea termorezistenţei la modulul de conversie

Transmiterul Hach Lange SC1000 şi controller SC 1000

- 4 senzori, 4 ieşiri analogice 0/2-20mA

Fig.2.29. Modul cu senzori pentru măsurarea oxigenului, cantităţii de amoniu şi cantităţii de solid din bazinul de
aerare

20
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.31. Senzor complex – vedere spate

Componentele modului complex de senzori sunt prezentate în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3.
Reperele senzorului complex

Fig.2.32. Senzorul pentru măsurarea păturii de nămol

21
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.2.33. Senzor pentru măsurarea oxigenului

Fig.2.34. Senzor pentru măsurarea amoniului

Scalarea mărimilor analogice

- Scalarea reprezinta echivalarea mărimilor fizice măsurate, cu valoarea curentului de măsură

4…20mA.
- Valoarea de 4 mA reprezintă valoarea minima masurata, valoarea de 20mA reprezintă valoarea
maximă.
- Scalarea se face atît la nivelul traductorului, cat şi în SCADA.
- Un semnal în afara intervalului 4…20mA indică o eroare.

Fig.2.35. Scalarea unui traductor

22
 LUCRARE DE LICENTA

Certificarea Ex a instrumentelor de măsură

Fig.2.36. Module Siemens care funcţionează în mediu explosiv (anti-scânteie)

2.4. Principiu de funcţionare a staţiei şi pompe utilizate la staţia de tratare a apei

uzate

Funţionare normală

Nivelul apei in aval şi în amonte de grătarul rar este măsurat cu ajutorul unor dispozitive de
măsurare a nivelului. O valoare predefinita a diferenţei nivelului de apă înainte şi dupa staţia
de grătare, porneşte funcţionarea acestuia. Materialul reţinut cade într-un buncăr al transpor-
torului cu bandă. Funcţionarea transportorului va porni când comanda pentru funcţionarea
grătarului este semnalată. Funcţionarea transportorului se opreşte la un timp preselectat du-
pă ce semnalul de oprire al gratarului este înregistrat.

Tabelul 2.4.
Caracteristici pompe de la admisie staţie

Staţia de pompare admisie

Un dispozitiv de măsurare a nivelului, localizat în camera inferioară a staţiei de pompare,

controlează pompele. Nivelul apei în această cameră este menţinut la un nivel preselectat
prin schimbarea frecvenţei motorului pompei.
Pompele vor avea un ciclu automat pentru a asigura aproape aceleaşi ore de funcţionare.

Grătare dese

Se instalează în canale doua grătare cu autocuraţare şi un grătar manual (by-pass). Fiecare

23
 LUCRARE DE LICENTA

grătar automat este capabil să trimita mai departe catre tratamentul primar 50% din debitul
maxim. Grătarul manual este capabil să trimita 100%. Materialul cernut automat este transportat
cu ajutorul transportorului către presa de cernere. Transportorul se extinde cu doua başe; sub
fiecare grătar este o basă. Transportorul elicoidal cu rol de presă transportă apoi materialul
reţinut într-un container. Accesul la grătare şi la stavile este dat de o pardoseala tip grătar care
permite o întreţinere uşoară a agregatelor. Langă cele doua grătare este un canal de bypass.
Atunci când nivelul apei creşte în faţa grătarului deasupra nivelului de urgenţă, apa va curge
automat de-a lungul canalului bypass.

Deznisipator cu aerare si separator de grăsimi

Deznisipatorul cu aerare şi separatorul de grasimi fac parte din tratarea mecanică.

Nisipul şi pietrişul trebuie să fie îndepărtate din apa uzata, pentru a preveni depunerea lor în
bazinele următoare.
Aerul comprimat al aerarii produce o undă staţionară. Nisipul se deplasează catre fundul
bazinului. Spuma este generată de bulele mari ale aerării şi poate fi colectată de la suprafaţa apei.
Aerul comprimat este produs de staţia de suflante.
Nisipul este separat datorita undei staţionare elicoidale precum şi a formei speciale a secţiunii
transversale a construcţiei şi colectat într-un jgheab pe fundul bazinului. Timpul de retenţie la
debit maxim este de aproximativ 10 minute, iar îndepărtarea nisipului de pietriş de 95% (se
realizează eliminarea nisipului cu diametru mai mare de 0.20 mm).
Colectorul de nisip este golit continuu de pompe. Mixtura de apă şi nisip este pompată
printr-o conductă catre separatorul de pietriş în cladirea 76. Conţinutul de solid uscat va fi de
aproximativ 80%, iar solidul uscat organic volatil va fi mai mic de 5%. Nisipul este transportat
într –un container situat în aceeaşi clădire.
Spuma (ulei, grăsimi etc.) este suflata de bulele mari ale aerării şi transportată de o unda
staţionară rotativă catre suprafaţa apei din bazin. Spuma este colectata de pe suprafaţa apei de
podurile racloare în basa de spumă de la capatul camerei, de unde curge catre bazinul de retenţie
grăsime şi ulei. De aici poate fi pompat atât către presa de cernere, cât şi către admisia grătarelor
dese.

24
 LUCRARE DE LICENTA

Tabelul 2.5.
Caracteristici pompe de la grătarele de şi deznisipator

Debitul de admisie de la decantorul primar va fi măsurat cu ajutorul unui debitmetru.

Debitmetrul este localizat în canalul dintre deznisipator şi camera de distribuţie. Debitmetrul
controlează debitul maxim de 2 x Qzi max h catre staţia de tratare. Atunci cand debitul creşte
peste acesta valoare, pompele de admisie îşi vor reduce frecvenţa.
Suplimentar este prevazut un punct de prelevare probe pentru măsurarea calitaţii apei uzate,
punct echipat cu un dispozitiv automat care preleveaza probe la intervale predefinite. Punctul
de prelevare probe este poziţionat în camera de distribuţie a decantorului primar.

Decantarea primară

Pentru decantarea primară se vor folosi doua bazine rotunde. Fiecare bazin poate fi închis
separat cu stavile acţionate manual. Evacuarea din bazine se efectuează prin canale dever-
soare montate pe pereţii exteriori ai bazinelor. Indepărtarea namolului primar trebuie sa se
facă în mod uniform din fiecare bazin, conform parametrilor de proiectare. Se prevede cate
un raclor cu scut pentru fiecare bazin, care va transporta namolul primar.
Spuma este îndepartată de paletele raclorului. Spuma este colectată într-o cutie localizată
langă evacuarea bazinului. Spuma este trimisă către fosa de spumă/staţia pompare spumă
(obiect 63) şi apoi direcţionată cu ajutorul unei pompe catre sistemul intern de apă uzată.
Nămolul sedimentat este transportat cu ajutorul raclorului catre un buncăr la admisia bazinu-
lui. De acolo nămolul primar este trimis catre pre-îngroşător prin staţia de pompare namol
primar.

25
 LUCRARE DE LICENTA

Tabelul 2.6.
Caracteristici pompe de la decantarea primară

Bazinul de aerare
Tratamentul biologic este inima unei staţii de tratare a apelor uzate moderne. In timpul trata-
mentului biologic se elimină compuşii biologici de carbon, azot şi fosfor.

Bazinele de aerare sunt echipate cu mixere submersibile mecanice asigurând o suficienta

turbulenţa pentru a menţine namolul activat în suspensie şi sunt echipate cu membrane cu
bule fine pentru a asigura o înaltă eficienţa a transferului de oxigen şi pentru a menţine nămolul
activat în suspensie.

Nămolul recirculat este amestecat cu apă brută în bazinul anaerob, astfel producandu-se
eliminarea fosforului.
Bazinul de aerare trebuie sa fie reproiectat din cauza procesului de nitrificare/denitrificare în
conformitate cu faza II. Noul proiect va include fundaţiile/radierele existente. Dimensiunea si
forma bazinelor sunt adaptate şi optimizate pentru îndepartarea azotului.

Calculul bazinului anaerob se face pe de o parte pe baza încărcărilor din ieşirea decantării
primare pentru atingerea vârstei necesare a namolului necesara eliminării corespunzatoare a
azotului (nitrificare/denitrificare), şi pe de alta parte pe baza concentraţiei de namol din ba-
zinul de aerare. Concentraţia nămolului activat, care trebuie luată ca baza de calcul al ba-
zinului de aerare, rezulta din dimensionarea bazinului de decantare primară. In calcul se pre-
supune că se va instala o precipitare chimică, ceea ce mareşte volumul necesar.
Producţia suplimentară de nămol din precipitare se consideră atunci când se calculează vâr-
sta namolului şi volumul necesar al bazinului de aerare.
Volumul necesar al bazinului de aerare se calculeaza conform manualului ATV A 131.

Staţia de suflante pentru bazinele de aerare

Se proiectează o staţie de suflante pentru deservirea bazinelor de aerare cu aer comprimat.
Suflantele sunt proiectate pentru temperaturi ale camerei mai mici de 40 °C. Se prevede o
ventilaţie suplimentară pentru răcire.

26
 LUCRARE DE LICENTA

Tabelul 2.7.
Caracteristici pompe de la bazinul de aerare

Decantor secundar
Din punct de vedere al procesului tehnologic, decantarea secundară aparţine tratamentului
cu namol activat şi are rolul de a separa nămolul activat de apă epurată şi de a trimite nămolul
recirculat înapoi în bazinul de aerare.

Decantarea secundară are sarcina de separare a apei tratate de masa de namol biologic,
producand astfel un efluent epurat.
In mod normal, racloarele celor 2 bazine de decantare secundară funcţionează continuu. Tot
echipamentul racloarelor este controlat de un panou de comandă instalat pe podul raclor.
Când alarma se declanşează, panoul de control indica defecţiunea sistemului SCADA.

Pompele nămol în exces sunt instalate într-o cameră uscată separată din staţia pompare
nămol recirculat. Pompele transferă nămolul prin conducte către îngroşatorul mecanic de
nămol. Alternativ nămolul în exces poate fi distribuit către îngrosătorul gravitaţional de nămol
primar.

27
 LUCRARE DE LICENTA

Tabelul 2.8.

Caracteristici pompe de la decantorul secundar

Staţie pompare inundaţii

Apa curată din canalul de evacuare al decantării secundare este descărcată via un canal ca-
tre râu. In interiorul canalului se instaleaza un sistem de masurare debit. Apa curge gravita-
ţional dinspre bazinul de decantarea secundară prin staţia pompare inundaţie către râu.
Atunci cand nivelul apei în râu este mare, apa din râu poate curge invers în staţia de epurare.
Pentru a evita acest lucru, apa din decantoarele secundare intra în staţia de pompare inun-
daţie, pentru a fi pompată către râu.
Cantitatea este măsurată. Pentru măsurare calitativă se instalează un dispozitiv de prelevare
probe.

28
 LUCRARE DE LICENTA

Tabelul 2.9.
Caracteristici pompe de la staţie de pompare inundaţie

Fermentator

Acest proces se va produce în condiţii anaerobe şi la o temperatură mezofilică. In

interiorul bazinului (fermentatorului) se produce mineralizarea compusilor organici şi se produce
bio-gaz.
Nămolul îngrosat din preîngrosător şi îngroşătorul mecanic pentru nămol în exces au o
concentraţie medie de solid uscat de aprox 4.5 – 5.0 % SU şi este pompat prin conducte separate
prin schimbătoarele de căldură către fermentator. Nămolul este uşor amestecat cu nămolul
circulat, în amonte de schimbătoarele de căldură. După trecerea prin schimbătoarele de căldură
nămolul este trimis catre partea superioara a fermentatorului. Namolul este extras prin partea
inferioară prin jgheabul din radierul fermentatorului.
Temperatura este controlată de sistemul de masură aflat în zona de presiune al pompelor de
recirculare din aval de schimbătoarele de caldură.
Temperatura pre-selectată este menţinută prin închiderea sau deschiderea robineţilor din
circuitul de apă fierbinte al schimbătoarelor de căldură. Pentru omogenizare şi amestecare,
fermentatorul este prevazut cu un sistem de amestecare care asigură o turbulenţă suficientă
în fermentator.
Fermentatorul este proiectat ca reactor cu debit de trecere. Aceasta înseamnă ca un debit de
intrare (admisie) produce un debit de ieşire (evacuare) egal. O conductă de evacuare de ur-
genţă previne acumularea de nămol în fermentator şi niveluri crescute, în cazul înfundării
unei conducte de evacuare. Aceasta conducta se termină îngrosătorul de nămol stabilizat.
Fermentatorul este echipat cu o pompa cu viteza fixa pentru recirculare ce pompează din
partea inferioară a fermentatorului prin schimbătorul de caldură catre partea superioară a
fermentatorului. O pompă de rezervă pentru fiecare fermentator. Schimbătorul de caldură este
proiectat ca un sistem tub în tub, avand apa fierbinte în ţeavă exterioară. Energia termică provine
de la boiler care funcţionează cu biogaz sau gaz lichid. Alternativ este prevăzut un generator
combinat CHP care foloseste biogaz.
Lungimea necesara a schimbătorului de căldură este calculat cu o temperatură a apei de 70
°C. Debitul de apa calda este controlat pritr-o valvă cu 3 cai pentru a menţine temperatura
29
 LUCRARE DE LICENTA

data în zona de secţiune a schimbătoarelor.

Tabelul 2.10.

Caracteristici pompe de la fermentator

Utilizarea biogazului in CHP

Instalaţia de cogenerare (CHP) este proiectată pe principiul generării simultane a căldurii

şi energiei electrice. Este un sistem de încălzire, care produce în acelaşi timp şi energie electrică.
Este proiectată ca o staţie electrică mică care transformă caldura pierdută aproape complet în
energie de încălzire. CHP-ul este alcătuit dintr-un motor cu combustie internă care acţionează un
generator. Căldura apei de răcire a motorului şi cea de la evacuarea gazelor arse este reintrodusă
printr-un sistem de schimatoare de căldură şi direcţionată catre sistemul de încălzire al clădirii.
Căldura de la boiler este necesara numai în zilele friguroase ale anului când necesarul de căldură
este mai mare sau în perioadele de revizie ale generatoarelor combinate şi în perioada de
amorsare a tratamentului nămolului. Curentul electric produs de generator alimenteaza direct
reţeaua de energie electrică. CHP-ul funcţionează paralel cu reţeaua electrică naţională, ceea ce
înseamnă că contactul cu reţeaua naţională ramâne activ (funcţionare neta paralela). Daca
unitatea de măsurare a temperaturii detectează un nivel al temperaturii mai mic de 70 °C,
boilerul se conectează automat.
Boiler
Daca producţia de biogas este suficienta, boilerul va funcţiona “normal”. Atunci încalzirea
fermentatorului şi a tuturor clădirilor din staţie (sezonul rece) poate fi incalzit cu ajutorul CHP +
boiler.

30
 LUCRARE DE LICENTA

3. Convertizoare statice de frecvenţă şi motoare asincrone trifazate

3.1. Convertizoare statice de frecvenţă

Deși principiul de funcționare a rămas același folosit în anii ’60, convertizoarele au

suferit foarte multe modificări pe parcursul anilor, cele mai mari datorându-se evoluției
elementelor constructive semiconductoare și mai ales a microprocesoarelor. Primele
convertizoare electronice au fost construite cu tiristoare și erau comandate analogic.
Datorită creșterii constante a nivelului de automatizare a proceselor industriale, nevoia de
control automat cu o precizie și eficiență sporită este tot mai mare.
Convertizoarele folosite astazi in îndustrie se pot împărti după principiul de funcționare in două
mari categorii:
 Convertizoare de frecvență cu circuit intermediar
 Convertiozare de frecvență fără circuit intermediar
Convertizoarele de frecvență fără circuit intermediar sunt sensibil mai ieftine dar au probleme
cauzate de armonici care conduc la pierderi de putere.
Convertizoarele de frecvență electronice (statice) sunt principial construite din trei etaje integrate
logic printr-un circuit de comandă și control care lucrează conform cu cerințele aplicației. Cele 3
etaje ale echipamentului sunt:
 Un etaj redresor, care este conectat la rețeaua de alimentare mono/trifazată și care
generează la ieșire spre etajul următor o tensiune de curent continuu, pulsatorie.
 Un etaj intermediar, care are rolul de a filtra tensiunea pulsatorie de la ieșirea
redresorului. Are în componență un cicuit condensator pentru netezirea tensiunii continue
pulsatorii și un circuit inductiv (inductivitate) pentru deparazitare de impulsuri distorsionante.
 Un etaj de conversie din curent continuu în curent alterntiv, care în continuarea etajului
intermediar transformă tensiunea continuă în tensiune alternativă de amplitudine și frecvență
variabile.
În automatizările moderne convertizoarele de frecvență sunt o componentă importantă datorită
nevoii de control al vitezei, în funcție de diverși parametrii din cadrul procesului industrial.
Folosirea de convertizoare de frecvență oferă utilizatorului un număr de vanataje:
 Economie de energie. Acest avantaj poate fi cel mai ușor de cuantificat în cazul pompelor
și ventilatoarelor , în cazul cărora consumul de energie scade cu cubul vitezei.
 Optimizarea proceselor industriale, reducând timpii în care linia de producție este oprită
 Mentenanță redusă
 Condiții de lucru îmbunătațite
Un avantaj important al utilizării convertizoarelor este faptul că au incluse diferite funcții
software si hardware care reduc semnificativ nevoia de echipamente suplimentare in instalațiile
în care sunt montate. Principalele funcții pentru un convertizor dedicat aplicațiilor tip HVAC
sunt:
 Controller pentru cascadă, care permite cascadarea pana la 3 pompe sau 2+1 în
configurație master-follower.
 Mod prioritar de incediu, convertizorul putând fi setat sa ignore toate alarmele în caz de
incendiu pentru a putea evacua cât mai mult aer și a presuriza casa scării pentru a menține o cale
sigură de evacuare
 Funcție Sleep
 Protecție la golirea pompei și Capătul de curbă al pompei
Printre funcțiile hardware integrate putem enumera:
31
 LUCRARE DE LICENTA

 Controllere tip PID integrate

 Cartele de intrări/iețiri opționale
 Carcase păna la IP 66 ce elimină nevoia unui tablou suplimentar pentru convertizor
 Opțiuni de comunicație integrate/opținale pentru a comunica cu sistemele tip BMS.

Fig.3.1. Panouri de comandă pentru convertizoarele statice de frecvenţă de la pompele de admisie alimentate de la
motoare asincrone trifazate de 37 kW

3.2. Motoare asincrone trifazate

Maşina asincronă este cea mai raspândita masina electrica. Ea se întâlneste pe scara largă
în actionarile electrice din toate sectoarele industriale şi sociale, îndeosebi în regimul de motor
trifazat, pentru acţionarea masinilor unelte, a pompelor, a compresoarelor, a morilor cu bile, a
macaralelor electrice, a podurilor rulante, a aparaturii medicale, a aparaturii electrocasnice, etc.
Motoarele asincrone se construiesc pentru o gama foarte larga de puteri (de la ordinul unitatilor
de W pâna la ordinul zecilor de MW), pentru tensiuni joase (sub 500V) si tensiuni medii (3 kV, 6
kV sau 10 kV) si având turaţia sincronă la frecvenţa f = 50 Hz egala în mod uzual cu n = 500,
600, 750, 1000, 1500 sau 3000 rot/min, în functie de numărul de perechi de poli.
Principalele avantaje ale motoarelor asincrone faţă de alte tipuri de motoare electrice sunt:
 simplitate constructivă;
 preţ de cost redus;
 siguranţă mare în exploatare;
 performanţe tehnice ridicate (cuplu mare de pornire, randament ridicat);
 stabilitate în funcţionare, exploatare, manevrare şi întreţinere simplă;
 alimentare direct de la reţeaua trifazată de c.a.;
Dintre principalele dezavantaje putem enumera:
 soc mare de curent la pornire;
 factor de putere relativ scăzut;
 caracteristica mecanică dură.

32
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.3.2. Motor asincron trifazată de joasă tensiune - secţiune

4.Pompe utilizate în staţiile de tratare a apei

S-au prezentat câteva aspecte ale pompelor utilizate în staţiile de tratare a

apei uazate.

Tabelul 4.1.
Tipuri de pompe de la admisie

33
 LUCRARE DE LICENTA

Tabelul 4.2.
Carcateristicile tehnice ale pompei de admisie şi a motrului de acţionare

34
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.4.1. Aspecte de la intervenţia asupra pompei nămol recirculat

5. Analiza funcţionării motoarelor electrice care acţionează pompele de la

staţiile de tratare a apei

La acest capitol s-au relizat măsurători experimentale la unele dintre motoarele electrice
care acţionează pompe pentru apa uzată, iar apoi s-a realizat o analiză a schemelor sinoptice
realizate în SCADA.

Fig. 5.10. Schemă sinoptică a schemei electrice de alimentare a staţiei de epurare a apei uzate

În fig. 5.10 este prezentată schema electrică a staţiei electrice a apei uzate cu postul de
transformare, cu cele două transformatoare de putere (unul activ şi altul de rezervă). Este
prezentat şi generatorul care este conectat la un motor termic care funcţionează pe biogazul
rezultat din fermentarea nămolului. Momentan, această instalaţie cu grup generator-motor nu
funcţionează pentru că instalaţia este încă în amorsare (nu s-a acumulat biogaz în balon –
rezervor de biogaz).

35
 LUCRARE DE LICENTA

Fig. 5.11. Schema sinoptică pentru descărcare şi vidanjare nămol solid

Staţia de tratare a apei uzate poate prelucra şi nămol solid adus din exterior (fig.5.11).
Există două bazine de descărcare, care au doi senzori ultrasonici de sesizare a nivelului plasaţi la
1,5 m de fund. Nămolul este transmis la un rezervor central echipat cu două mixere acţionate de
motoare electrice asincrone trifazate de joasă de tensiune cu puterea de, turaţia de sincronism.

Fig. 5.12. Schemă sinoptică a grătarelor rare şi pompare admisie staţie

În fig.5.12 se prezintă grătarele rare cu banda transportoare care scoate materialele mari
din apa uzată. Sunt utilizate patru pompe (cu puterile ) care sunt acţionate în funcţiei de nivelul
apei uzate aflate în staţie. Apă uzată este pompată în grătarele fine şi deznisipator (fig.).
Suflantele se utilizează la barbotare şi dispersează grăsimile de nisip fiind colectate într-un cămin
de spume şi grăsimi.

36
 LUCRARE DE LICENTA

Fig. 5.13. Schema sinoptică a grătarelor fine şi deznisipatorului şi clasificatorului de nisip

Fig.5.14. Schema sinoptică a bazinelor de aerare cu trei linii

Bazinul de aerare are trei linii, din care două sunt active (fig.5.14).

37
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.5.15. Schema sinoptică a pompare staţie inundare şi creşterea presiunii apei

Fig.5.16. Schema sinoptică a decantoarelor primare cu pompele de recirculare pompare în digestor (fermentator)

Apa uzată, după trecerea de grătare dese şi rare, şi deznisipator se decantează în

decantoarele primare (fig.5.16). De aici rezultă nămolul primar.

38
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.5.17. Schema sinoptică a deshidratării nămolului rezultat în urma fermentării

Fig.5.18. Schema sinoptică a generatorul de biogaz

În urma producerii biogazului, se alimentează un motor cu aredere internă care este

cuplat mecanic cu un generator trifazat sincron (fig.5.18). Dacă se relizează producerea
biogazului, se poate ajunge la o economie de 60-70% a energiei electrice consumate de staţia de
epurare a apei uzate.

39
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.5.19. Schema sinoptică a balonului de biogaz cu reţelele de biogaz

Fig.5.20. Schema sinoptică pentru încălzirea nămolului de fermentator şi bazin de aerare

După o perioadă de aproximativ 200-250 zile, nămolul din fermentator începe producţia
de biogaz (fig.5.19) de unde este acumulat în balon. Dacă presiunea în balon creşte peste o
anumită valoare, biogazul este evacuat în exterior şi ars cu ajutorul faclei comandate automat.

40
 LUCRARE DE LICENTA

Fig.5.21. Schema sinoptică generală pentru staţia de epurare a apei uzate

6.Concluzii

Sistemele SCADA s-au dezvoltat pe lângă sistemele de automatizare a proceselor din

diverse activităţi. Odată cu dezvoltarea PC-urilor interfeţele SCADA au fost realizate cu ajutorul
unor programe specializate. Chiar şi aşa o bună perioadă de timp au fost privite ca sisteme
închise, care au exclusiv rolul de a înregistra şi monitoriza date de proces. Totodată timpul de
viaţă al unui astfel de sistem era strict legat de timpul de viaţă al instalaţiei. Orice
retehnologizare conducea la reproiectarea şi reconstruirea sistemului SCADA.
Sistemele SCADA actuale trebuie să aibă abilitatea de a face faţă cerinţelor viitorului. O
aplicaţie SCADA superioară este flexibilă, scalabilă, accesibilă, şi de încredere. Este un
conglomerat de softuri de ultima generaţie dezvoltate local sau achiziţionate de la producători
consacraţi.Utilitatea sistemului SCADA este pe deplin confirmată în domeniul operator, sistemul
furnizând date necesare operării în siguranţă a instalaţiilor. În paralel cu acestea, în cazul
conectării cu sisteme de metering, sunt furnizate şi date ce pot fi agregate în rapoarte necesare
producţiei. Odată cu dezvoltarea sistemelor informatice de tip ERP (Enteprise Resourse Planing)
apare întrebarea firească dacă datele de producţie obţinute din sistemul SCADA nu pot fi
utilizate şi în alte module cum ar fi cel de contabilitate, centre de cost sau resurse umane.
Deasemenea odată cu implementarea de infrastructuri informatice şi de telecomunicaţii
se pune problema dacă nu pot fi modificate în mod eficient modalităţile de alertare în caz de
avarie prin iniţierea unor sesiuni de SMS-uri la preluarea de alarme majore din SCADA.
Colectarea datelor de producţie, şi chiar parţial a unor date de proces ce prezintă interes
major, în baze de date poate permite publicarea acestora, către clienţi. Accesul la aceste date
poate să fie restricţionat pe diferite nivele de interes. Prin realizarea acestui lucru, se realizează o
41
 LUCRARE DE LICENTA

transparenţă ce conduce la îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii. Conectarea diverselor aplicaţii

informatice existente în cadrul unei societăţi poate conduce la mărirea eficienţei şi la creşterea
productivităţii. În mod tradiţional conectarea aplicaţiilor se realizează prin scrierea de module
soft ce realizează transferul de date de la o aplicaţie la alta. Acest transfer poate fi efecutat în
mod secvenţial sau în timp real. Astfel datele de producţie ce trebuiesc transferate către modulele
de contabilitate, sunt necesare decât la sfârşitul perioadelor de raportare (zilnic, decadal, lunar),
însă datele ce reflectă valori instantanee şi sunt de interes şi pentru clienţi trebuiesc preluate din
sistem în timp real.
Creşterea exponenţială a sistemelor informatice datorită realizării importanţei acestora, a
condus la dezvoltarea mai multor concepte ce servesc la o dezvoltare unitară a integrarii şi
interoperabilităţii între aplicaţiile vechi şi aplicaţiile în curs de implementare sau care urmează să
fie implementate în viitor.
Cel mai nou concept dezvoltat în vederea realizării de integrări a aplicaţiilor existente cu
noile aplicaţii este acela de a implementa la nivelul întreprinderii a unei arhitecturi orientată pe
servicii (SOA). Această implementare conduce la mărirea capacităţii de business, la creşterea
productivităţii prin identificarea unei suite de servicii disponibile la nivelul aplicaţiilor. Acest tip
de abordare sparge dezvoltarea aplicaţiilor monolitice cu scop unilateral într-o gamă de servicii
cu funcţie unică ce pot fi interogate simultan de mai multe aplicaţii. La nivelul unui astfel de
serviciu nu este descrisă decât funcţionalitatea şi modul cum se interacţionează cu acesta.
Monitorizarea şi controlul în timp real cresc eficienţa si maximizeaza profitul
Dacă aţi înţeles domeniile de aplicare ale soluţiilor SCADA şi beneficiile acestora,
trebuie să vă gandiţi şi la avantajele pe termen lung pe care le oferă ca şi instrument de analiză:
- Acces la date importante de proces, atât în timp real cât şi istoric, cu posibilităţi de
structurare şi raportare flexibile
- Analiza trend-urilor de proces
- Descoperirea şi corectarea punctelor de încetinire ale procesului
- Reducerea schemelor de personal şi a costurilor implicate.
O soluţie SCADA oferă un instrument de “tunning” al proceselelor şi de creştere a
eficienţei. Se poate alege orice punct considerat critic în proces pentru a fi monitorizat si
controlat. SCADA fiind o aplicaţie foarte flexibilă, va creşte odată cu procesul, nenecesitând o
investiţie iniţială care să acopere nevoi previzionate pe termen mediu si lung.
Eficienţa soluţiilor SCADA se vede mai ales în procesele complexe şi în reţelele cu
distribuţie teritorială importantă, unde vederea procesului din interior şi concentrarea multor
puncte distribuite într-un loc conduce la o creştere importantă a eficienţei şi la economii de
costuri considerabile.
O soluţie SCADA îndeplineşte patru funcţii:
1. Achiziţie de date
2. Comunicarea datelor prin reţea
3. Prezentarea datelor
4. Control
Client Display operatorii pot accesa aplicaţia software de monitorizare şi control a staţiei
de epurare de la distanţă, de la orice calculator conectat la internet.
Sistemele de automatizare şi SCADA pentru staţii de epurare oferă următoarele avantaje :
- asigură un mod de operare în regim automat al staţiei
- asigură un mod de funcţionare optim în caz de avarie
- cresc durata de viaţă a echipamentelor şi a utilajelor printr-o exploatoare
corespunzătoare
- scad numărul solicitărilor şi a intervenţiilor necesare în staţia de epurare
- asigură operatorilor un mod de operare facil
- permit monitorizarea şi controlul staţiei de la distanţă

42
 LUCRARE DE LICENTA

Sistemul SCADA de la staţia de epurare Sântuhalm Hunedoara monitorizează următorii

parametrii:
- starea de funcţionare a utilajelor (pornit, oprit, avarie)
- puterea absorbită a utilajelor
- debitul efluent (debitmetru)
- debitul nămolului biologic exces (debitmetru electromagnetic)
- debitul de recirculare externă a nămolului activ, preluat din debitul pompelor de
recirculare, prevăzute cu convertizor
- debitul de recirculare internă a nămolului activ, preluat din debitul pompelor de
recirculare, prevăzute cu convertizor
- concentraţia oxigenului dizolvat in bazinul de aerare
- debitul de dozare a reactivului de precipitare fosfor
- nivelul in vasul de stocare reactiv de precipitare fosfor
- debit influent
- concentratie nămol activ in bazinul de nitrificare
- concentraţiile de NH4 , NO3 la ieşirea din statie
- numar ore functionare utilaje
- numar ore functionare utilaje pana la revizii
Sistemul centralizat de control este conceput pentru îndeplinirea următoarelor funcţii:
- comunicări şi schimburi de date dintre sistemul de automatizare şi reţeua de
automatizare.
- achiziţia datelor de proces şi de stare a echipamentului.
- operare în regim automat.
- controlul staţiei de epurare / proces.
- interfaţa om – maşină
- supervizare şi monitorizare.
- gestionarea alarmelor.
- programe de optimizare.
- trasarea liniilor de tendinţă (trend).
- arhiva istorică a evenimentelor.
- comunicarea cu operatorul.
- supervizarea sistemului.
- documentarea sistemului.
- suport pentru activitatea de întreţinere.

43
 LUCRARE DE LICENTA

Bibliografie

1. Albu, M., Prelucrarea numerică a semnalelor din sistemele de măsurare, Editura Printech, Bucureşti, 2000.

2. Asandei, D., Protecţia sistemelor electrice, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999.

3. Benchimol, G., Levine, P., Pomerol, J.C., Sisteme expert în întreprindere, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993.

4. Boyer, S. A., SCADA: Supervisory Control and Data Acquisition, Instrument Society of America, 1999.

5. Brezovan, M., Sisteme expert, Editura Certi, Craiova, 2001.

6. Florea, A. M., Elemente de inteligenţă artificială. Principii şi modele, Univ. „Politehnica” Bucureşti, 1993.

7. Ivanov, V., Brojboiu, M., SCADA – Control de supervizare şi achiziţie de date, Simpozion Naţional de Tehnica
Tensiunilor Înalte, Craiova octombrie 2001.

8. Patterson, D. W., Introduction to Artificial Intelligence and Expert Systems, Prentice-Hall International, 1999.

9. Vlaicu, C., Magistrale de comunicaţii pentru sistemele de măsurare, Editura Electra, Bucureşti, 2003.

10. *** - Manualul instalaţiilor electrice, Schneider Electric, 1999.

44
 LUCRARE DE LICENTA

11. *** - CA 8334, CHAUVIN-ARNOUX, Franţa, 2007.

CUPRINS

1.Introducere 4
2. Construcţia şi funcţionarea staţiei de tratare a apei Sântuhalm-Hunedoara 6
2.1. Generalităţi 6
2.2. Construcţie şi părţi componente 7
2.3. Tipuri de senzori 15
2.4. Principiu de funcţionare a staţiei de pompe utilizate la staţia de tratare a apei uzate 26
3. Convertizoare statice de frecvenţă şi motoare asincrone trifazate 34
3.1. Convertoare statice de frecvenţă 34
3.2. Motoare asincrone trifazate 35
4. Pompe utilizate în staţiile de tratare a apei 36
5. Analiza funcţionării motoarelor electrice care acţionează pompele de la
staţiile de tratare a apei 38
5.2. Analiza SCADA utilizată la staţia de tratare a apei uzate 48
6. Concluzii 55
Anexă 58
Bibliografie 59

45