UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRII DIN BACĂU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZARE-MARKETING

Analiză comparativă din punct de vedere

fizico-geografic și economic
România-Spania

Coordonator: Conf.univ.dr. Marcela-Cornelia Danu

Student: Popa Roxana Elena

 Mk-511

România

România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul

inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al
Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafaţa Delte Dunării şi
partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi.

Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest,

Ucraina la nord şi est şi Republica Moldova la est, iar ţărmul Mării Negre se
găseşte la sud-est.

Date generale:

Capitală- Bucureşti

Limbi oficiale-română

Limbile minorităţilor mari-maghiară

Etnonim-român, româncă, români

Sistem politic-republică unitară semi-prezidenţială

Suprafaţă – Total 238 391 km² (locul 82)

Populaţie– Estimare 1 ianuarie 2009 21 498 616 (locul 52)

PIB estimări– Total 245,847 miliarde USD (locul 41)

Moneda- RON

Domeniu internet-.ro

Prefix telefonic-+40

Terotoriul actual al României mai este numit şi spaţiul carpato-danubiano-

pontic, deoarece România se suprapune unui sistem teritorial european, conturat
după forma cercului Carpaţilor Româneşti şi a regiunilor limitrofe impuse şi
subordonate complementar Carpaţilor, fiind mărginită în partea de sud de fluviul
Dunărea, iar în partea de est de Marea Neagră.

Relief

Relieful României ese caracterizat prin patru elemente: varietate,

proporţionalitate, complementaritate şi dispunere simetrică, dat fiind numărul
mare de forme de relief, repartiţia aproximativ egală a principalelor unităţi de
relief (35% munţi, 35% dealuri şi podişuri şi 30% câmpii) şi gruparea reliefului.
Carpaţii Româneşti se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul
ţării, cea a Transilvaniei.

Flora si fauna

Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante din

care până în prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 dispărute, 39
periclitate, 171 vulnerabile şi 1253 sunt considerate rare. Cele trei mari zone de
vegetaţie în România sunt zona alpină, zona de pădure şi zona de stepă.
Vegetaţia este distribuită etajat, în concordanţă cu caracteristicile de sol şi climă

Fauna României este în special repartizată în funcţie de vegetaţie. Astfel, pentru

etajul stepei şi silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul,
popândăul, fazanul, dropia, prepeliţa, crapul, carasul, ştiuca, şalăul, somnul;
pentru etajul pădurilor de foioase (stejar şi fag): mistreţul, lupul, vulpea,
mreanul, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul,
lostriţa, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre şi vulturii
pleşuvi.

Clima

Clima României este determinată în primul rând de poziţia sa pe glob,

precum şi de poziţia sa geografică pe continentul european. Aceste particularităţi
conferă climei un caracter temperat continental cu nuanţe de tranziţie.

Precipitaţiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din

Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română şi până la 600 mm în cea de Vest.
Odată cu altitudinea, precipitaţiile cresc, depăşind pe alocuri 1000 mm pe an.
Demografie

Conform recensământului din 2002, România are o populaţie de 21 680

974 de locuitorişi este de aşteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere
lentă a populaţiei ca urmare a sporului natural negativ.

Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform

recensământului din 2002, 89,5 % din numărul total al populaţiei.După români,
următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă
6,6 % din populaţie, respectiv un număr de aproximativ 1 400 000 de cetăţeni.
După datele oficiale, în România trăiesc 535 250 de romi.

Alte comunităţi importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor,

turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaţilor, grecilor, rutenilor,
evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor şi armenilor.Din cei 745 421 de germani
câţi erau în România în 1930,în prezent au mai rămas aproximativ 60 000.De
asemenea, în 1924, în Regatul României erau 796 056 de evrei,însă la
recensământul din 2002 au fost număraţi 6 179.

Viaţa religioasă în România se desfăşoară conform principiului libertăţii

credinţelor religioase, principiu enunţat la articolul 29 din Constituţia României,
alături de libertatea gândirii şi a opiniilor. Chiar dacă nu se defineşte explicit ca
stat laic, România nu are nicio religie naţională, respectând principiul de
secularitate: autorităţile publice sunt obligate la neutralitate faţă de asociaţiile şi
cultele religioase.

Biserica Ortodoxă Română este principala instituţie religioasă din România. Ea

este o biserică autocefală ce se află în comuniune cu celelalte biserici aparţinând
Bisericii Ortodoxe. Cea mai mare parte a populaţiei României, respectiv 86,7 %,
s-a declarat ca fiind de confesiune creştin ortodoxă, conform recensământului
din 2002

Bucureşti este cel mai mare oraş şi totodată capitala României.

->Oraşul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local şi un primar

ales. Oraşele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de
oraşe, dintre care 82 sunt municipii.

->Judeţul este unitatea administrativă condusă de un consiliu judeţean şi un

prefect. Consiliul judeţean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor
publice de importanţă la nivel judeţean. Guvernul numeşte un prefect în fiecare
judeţ pentru a fi reprezentantul său local. România are 41 de judeţe plus
municipiul-capitală Bucureşti,care are un statut similar cu acela de judeţ.

În afară de împărţirea pe judeţe, România este împărţită şi în opt regiuni de

dezvoltare.Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au
personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi
cele locale.

Cu un PIB estimat de 404,7 miliarde de lei şi de 18.791 lei pe cap de locuitor în

2007, România este o ţară cu un venit mediu-superior

Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale, economia României se

clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naţionale în privinţa
uşurinţei de a face afaceri, înregistrând astfel o poziţie mai bună decât alte ţări
din regiune, precum Ungaria şi Cehia

Prin aşezarea sa geografică, România reprezintă o zonă de intersecţie a mai

multor magistrale de transport, care leagă nordul de sudul Europei şi vestul de
estul acesteia. Pe de altă parte, reţeaua de transport din România asigură legătura
între reţeaua de transport comunitară şi reţeaua de transport a statelor
necomunitare vecine din Europa de Est şi Asia. Totuşi, datorită investiţiilor,
reparaţiilor şi întreţinerii insuficiente, infrastructura de transport nu satisface
nevoile economiei actuale, fiind mult în urma Europei de Vest

Reţeaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formată din 17

aeroporturi civile, toate fiind deschise traficului internaţional. 12 dintre ele sunt
deschise permanent, iar restul la cerere.

Condițiile naturale ale României sunt destul de variabile. Din punctul de vedere
al structurii reliefului tara se divizează în trei unități, aproximativ egale dupa
suprafață.

Cele mai favorabile condiții agroclimatice și soluri fertile de cernoziom le are

Câmpia Română, Campia Banato- Crișană, Podișul Moldovei și Podisul
Transilvaniei. Terenurile arabile în aceste regiuni constituie 60-70%. În partea
de sud-est sunt frecvente necesare irigațiile artificiale.
Ramura principală a agriculturii este cultura plantelor careia îi revin 3/5 din
producția globală agricolă. Cele mai mari suprafețe de terenuri arabile sunt
ocupate cu plante cerealiere, cu preponderență grâu și porumb.

Creșterea animalelor se bazează în mare parte pe vegetația pășunilor naturale și

a fânețelor. În acest scop se mai cultivă și plante furajere. Bovinele pentru lapte
și carne se cresc în toate județele tării, porcinele în regiunile unde se cultivă
porumbul și sfecla de zahar, iar ovinele în regiunile premontane și montane.

Spania
Spania este un stat situat în sud-vestul Europei, ocupând cea mai mare
parte din Peninsula Iberica, precum și Insulele Baleare și Pityuse din Marea
Mediterană și Insulele Canare din Oceanul Atlantic. Are iețire la Oceanul
Atlantic și la Marea Mediterană; la vest se învecinează cu Portugalia, iar la nord-
est cu Franța și Andorra. Strâmtoarea Gibraltar (14 km) o desparte de Africa,
teritoriul Gibraltar fiind în posesiunea Mării Britanii.

Are o suprafață de 504.750 kmp (inclusiv Insulele Baleare și Canare) și o

populație de 39,6 mil. locuitori (cu o densitate de 78 loc/kmp), dintre care 3/4
spanioli, în rest catalani, basci și galicieni.

Capitala este Madrid, cu o populație de 2.060.000 loc., iar limba vorbită este
spaniola (castiliana). Spania are ca diviziuni administrative 15 regiuni și 50 de
provincii, iar cele mai importante orașe sunt: Barcelona, Valencia, Sevillia,
Bilbao, Murcia, Saragosa, Malaga.

Moneda Spaniei este 1 peseta = 100 centimos.

Relieful este predominant de podiș și muntos, câmpiile ocupand numai a 10-a

parte din teritoriu. Partea centrală a Spaniei este formată de podișul Meseta,
înconjurat de lanțuri muntoase: la nord Munții Cantabrici, paraleli cu țărmul
golfului Biscaia, la nord-est Munții Iberici, la sud Cordiliera Betica cu munții
Sierra Nevada, spre sud-vest Sierra Morena, iar în interior Cordiliera Centrală.
În marginea nord-estică se află lanțul Pirineilor (3478 m în vârful Pic d`Aneto).
Câmpii mai întinse există de-a lungul fluviului Guadalquivir (Câmpia
Andaluziei) și Ebru (Câmpia Aragonului).
Spania are o climă continental-uscată, cu mari amplitudini termice anuale în
podișul Meseta, temperat-oceanică în nord și nord-vest, mediteraneană pe
litoralul sudic și estic.

Principalele ape care străbat teritoriul Spaniei sunt: Tajo, Guadiana, Duero,
Guadalquivir.

În ceea ce privește economia, resursele minerale sunt bogate și variate constând

în: cărbuni, minereuri de fier, de mangan, de cupru, de staniu, polimetale,
bauxita, wolfram, mercur, uraniu, fosforite, sare și săruri de potasiu etc.
(concentrate în special în nordul Spaniei și Granada).

Țara agrar-industrială, sectorul capitalist de stat deține un loc important în

economie. Categoriile de teren ale Spaniei se împart în: agricol 20.615.000 ha
(40,7%), pășuni 9.563.000 ha (19%), păduri 13.813.000 ha (27,4%). În
agricultură persista înca rămășițele feudale; marea proprietate funciară are o
pondere importantă în structura proprietății agricole (îndeosebi în Andaluzia,
Castilia Veche, Castilia Noua). Dintre culturile agricole, cea mai mare extindere
o au cerealele: grâu, orz, ovăz în zona centrală a Spaniei, în bazinul
Guadalquivirului și al Ebrului, porumb în nord, orez în provinciile sudice. Se
mai cultivă legume și zarzavaturi, măslini (ocupa locul întai în lume la producția
de măsline), bumbac, tutun, sfeclă de zahar, plante citrice (pe litoralul
mediteranean), vița de vie (producând vinuri renumite: Xeres, Malaga,
Alicante), pomi fructiferi.

În sectorul creșterii animalelor, pe primul loc se află creșterea ovinelor; în nord

și în nord-vest se cresc cornute mari, iar în Galicia, Estremadura, Catalonia -
porcine. Este dezvoltat pescuitul.

Principalele ramuri industriale sunt industria extractiva și industria usoară

(tesături de bumbac, lână, mătase). Este dezvoltată industria siderurgică (Bilbao,
Sagunto), metalurgia neferoasă (cupru, plumb, zinc, aluminiu), industria
constructoare de mașini (în special automobile, tractoare, locomotive, avioane,
nave, utilaj textil, energetic), chimică. Industria alimentară produce vinuri, ulei
de măsline, conserve de fructe și de pește, zahar. Spania exporta produse agro-
alimentare (portocale, măsline și ulei de măsline, vinuri, legume, orez, fructe,
conserve), minereuri, metale neferoase (mercur, plumb), produse chimice,
produse textile, plută și importă produse industriale, petrol, materii prime textile.
Comerțul exterior este orientat spre tările Europei vestice, SUA și America
Latină.

Resursele principale ale Spaniei sunt: măsline, ulei de măsline, vin, orz, grâu,
porumb, ovăz, secară, orez, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, tutun, bumbac,
lemn, ovine, caprine, porcine, carne, lactate, lână, pește, cărbune, fier, cupru,
plumb, zinc, argint, mercur, wolfram, sulf, bauxita, sare, petrol, energie
electrica, otel, fonta, aluminiu, locomotive și vagoane, utilaj industrial, material
electrotehnic, cabluri, automobile, medicamente, articole de cauciuc și pneuri,
ciment, ceramică, tigarete, conserve, zahăr, alcool, textile, construcții navale.

Economia capitalistă mixtă a Spaniei suportă un PIB care reprezintă 80% din cel
al economiilor vest-europene. Guvernul său de centru-dreapta a lucrat cu succes
pentru a câștiga aderarea la primul grup de țări ce au lansat moneda unică
europeană pe 1 ianuarie, 1999. Administrația lui Jose Maria Aznar a continuat să
susțină liberalizarea, privatizarea, și deregularea economiei și a introdus unele
reforme pentru taxe în final. Șomajul a scăzut vizibil sub administrația lui
Aznar, dar rămâne una din cele mai mari rate din Uniunea Europeană, la 13%.
Guvernul încearcă să facă progrese viitoare în schimbarea legilor de munca și
reformare schemelor de pensie, care sunt cheia susținerii atât a avansării
economiei interne a Spaniei, cât și a competitivității externe într-un mediu cu o
monedă unică.

Spania este cea de-a doua destinație turistică din lume și are 105 de aeroporturi.
Ocupă locul 3 în Europa și locul 7 în lume în ceea ce privește industria
constructoare de mașini. Peste 82% dintre vehiculele produse în Spania sunt
exportate în peste 90 de țări.

În al patrulea trimestru din 2008, economia Spaniei s-a comprimat cu 1% și a

intrat în cea mai adancă recesiune din 1993. Pe întreg anul 2008, economia s-a
comprimat cu 0,7% față de anul 2007.

România și Spania

România şi Spania, deşi situate la extremităţile geografice ale Europei, au

avut numeroase apropieri şi conexiuni de-a lungul istoriei. Împăratul Traian, una
din figurile centrale ale istoriei noastre antice, s-a născut în Bética, Andaluzia de
astăzi. Curtea Castiliei a trimis ambasadori la Curtea Moldovei lui Ştefan cel
Mare. Dar primele relaţii politice directe hispano-române datează din secolul al
XV-lea, când voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, şi regele Alfons al
IV-lea de Aragon au încheiat un tratat de colaborare.

În secolul al XVI-lea, contactele româno-spaniole se intensifică, în special în

domeniul cultural, iar în veacul al XVII-lea, cronicarii Grigore Ureche şi Miron
Costin, istoricii şi cronicarii ardeleni, stolnicul Constantin Cantacuzino, precum
şi ilustrul domn cărturar de formaţie enciclopedică al Moldovei, Dimitrie
Cantemir, furnizează ştiri despre Spania şi spanioli. Spania a recunoscut
independenţa de stat a României la 12 aprilie 1880, bravura şi curajul armatei
române fiind excelent redate de corespondenţii de presă spanioli.

Începutul relaţiilor diplomatice româno-spaniole datează de la 23 iunie 1881,

când a fost înfiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei, condusă de Juan
Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri. După încheierea primei convenţii
comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile
pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania, eveniment produs la 15 iunie
1913, sub conducerea lui George Cretzianu, în calitate de trimis extraordinar şi
ministru plenipotenţiar.

În 1885 se înfiinţează cel dintâi consulat al României în Spania (un consulat

onorific), la Barcelona, ridicat, ulterior, la rangul de consulat general în anul
1895. A urmat crearea de noi consulate onorifice la Cádiz (1890) şi Valencia
(1913), iar după Primul Război Mondial, vor fi înfiinţate consulate onorifice ale
României în oraşele Bilbao, Cartagena, Las Palmas, Malaga şi San Sebastian. La
Madrid se înfiinţează un consulat general.

În perioada interbelică, relaţiile bilaterale româno-spaniole au fost caracterizate

printr-o stare de normalitate, atât în plan economic cât şi politic.

La 4 aprilie 1946, guvernul de la Bucureşti a rupt relaţiile diplomatice cu

guvernul generalului Franco. La 22 mai 1946, guvernul român a recunoscut
guvernul Spaniei în exil şi la 10 octombrie 1947 a stabilit relaţii diplomatice la
nivel de legaţie cu acest guvern.

La 5 ianuarie 1967, a fost semnat, la Paris, Acordul privind înfiinţarea de

reprezentanţe consulare şi comerciale în cele două capitale, conduse de miniştri
plenipotenţiari. Zece ani mai târziu, la 21 februarie 1977, Alexandru Petrescu
era acreditat în funcţia de ambasador al României în Spania, iar la 3 mai 1977,
primul ambasador al Spaniei la Bucureşti, José Carlos Gonzalez-Campo Dal-Re,
îşi prezenta scrisorile de acreditare în această calitate.

După decembrie 1989 a avut loc intensificarea relaţiilor şi contactelor româno-

spaniole, inclusiv la cel mai înalt nivel. Merită subliniat sprijinul spaniol,
puternic şi constant, pentru integrarea României în Uniunea Europeană, Spania
fiind un partener cu care cooperăm îndeaproape atât în UE, cât şi în NATO. Pas
cu pas, relaţiile bilaterale între România şi Regatul Spaniei au intrat într-o etapă
nouă.

Primul-ministru al României, Victor Ponta, a efectuat în data de 22 iulie 2013 o

vizită oficială la Madrid prilej cu care a fost primit in audienta la Regele Juan
Carlos I la Palatul Zarzuela si a avut întrevederi cu Președintele Guvernului
spaniol, Mariano Rajoy, precum și cu Preşedintele Guvernului regional al
Comunităţii Madrid, Ignacio Gonzalez Gonzalez, cu reprezentanți ai mediului
de afaceri și ai comunității românești rezidente în Spania. Pe baza cooperării
bilaterale excelente şi a potenţialului deosebit existent, cei doi șefi de guvern au
convenit acordarea unui caracter strategic relaţiei parteneriale bilaterale.

Dialogul la nivel înalt dintre cele două state a continuat și în 2015 când a avut
loc vizita oficială la Madrid a Președintelui României, Klaus Werner Iohannis
(13-14 iulie). Președintele României a fost primit de Regele Felipe VI și a avut
întrevederi cu Președintele Senatului, Pio Garcia-Escudero și cu Președintele
Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, De asemenea, șeful statului român s-a
întâlnit cu reprezentanți ai comunității românești.

La 23 iunie 2016 s-au împlinit 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice

dintre România şi Regatul Spaniei.

Schimburile comerciale ale României cu Regatul Spaniei se derulează în baza

Tratatului de Aderare, semnat la Luxemburg în data de 25 aprilie 2005, cu
respectarea principiilor instituite de regulile pieței interne comunitare și cele ale
politicii comerciale comune a Uniunii Europene.

Conform datelor ONRC, la 31 decembrie 2015 în România erau înregistrate

5.534 societăți cu participare de capital spaniol în valoare totală de 1.655,58
milioane euro. La această dată, Spania ocupa locul 8 în clasamentul
investitorilor străini în România, cu o pondere de 4,18% în totalul capitalului
străin.
Investițiile românești în Spania sunt mai puțin semnificative: în anul 2011
acestea au atins 3,5 milioane euro, iar în 2012 au înregistrat 1,06 milioane euro,
din care 987.230 euro în servicii de arhitectură și inginerie. În 2013, investițiile
au fost de 49.990 euro, iar în primele 8 luni din 2014 - 120.000 euro.

Bibliografie:

http://madrid.mae.ro/

http://www.portalroman.com/articole/Totul_despre_Geografia_Romaniei-
135.html

http://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/spain_ro

http://www.spania-online.ro/