7 martie 2019

Executare silită

Titlurile executorii

Hotararile definitive reglementate de art 634 C. proc. civ. care constituie

titluri executorii.
În categoria hotărârilor definitive sunt:
- Hotărârile care nu sunt supuse nici apelului nici recursurilor
- Hotărârile pronunțate în primă instanțî fără drept de apel neatacate cu
recurs;
- Hotărârile date în primă instanță care nu au fost atacate cu apel;
- Hotărârile pronunțate în apel fără drept de recurs precum și cele
neatacate cu recurs;
- Hotărârile date în recurs chiar dacă prin aceste hotărâri s-a soluționat
fondul pricinii;
- Orice alte hotărâri care potrivit legii nu mai pot fi atacate cu recurs.
Toate aceste hotărâri enumerate devin definitive de la data expirării
termenului de exercitare a apelului sau a recursului după caz ori de la data
pronunțării.
Tot titluri executorii sunt și hotărârile sau înscrisuri care potrivit legii sunt
susceptibile de executare silită. În această categorie intră hotărârile arbitrale.
O hotărâre arbitrală dobândește caracter executoriu de la data comunicării
acesteia chiar dacă hotărârea a fost atacată prin intermediul acțiunii în anulare. În
ipoteza în care o hotărâre arbitrală a fost pusă în executare deși împotriva
acesteia s-a formulat o acțiune în anulare, Curtea de Apel la cerere va putea
dispune suspendarea hotărârii arbitrale împotriva căreia a fost introdusă acțiunea
în anulare, ipoteză în care urmează a se aplica dispozițiile art. 484 C. proc. civ.
(care reglementează suspendarea executării). Dacă se admite acțiunea în anulare
ulterior momentului în care s-a realizat executarea silită a hotărârii arbitrale,
partea interesată are posibilitatea de a solicita întoarcerea executării silite în
condițiile art. 723-726 c. proc. civ.

Page 1 of 6
 7 martie 2019

1. Hotărârile organelor cu atribuțiuni jurisdicționale rămase definitive.

Prin legi speciale, legiuitorul a conferit caracter executoriu și altor hotărâri
decât cele reglementate prin codul de procedură civilă. Aceste hotărâri aparțin
organelor cu atribuțiuni jurisdicționale, iar pentru a fi puse în executare sau
executare silită acestea trebuie să fie definitive ca urmare a neatacării lor în fața
instanțelor judecătorești. Exemplu: art. 179 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 a
dialogului social prevede că hotărârile arbitrale pronunțate de Oficiul de Mediere
și Arbitraj al Conflictelor de Muncă sunt obligatorii pentru părți, completează
contractele colective de muncă și constituie titluri executorii.

2. Titlurile europene reglementate de art. 636 C. proc. civ.

O hotărâre judecătorească care a fost certificată ca titlu executoriu
european în statul membru de origine, este recunoscută și executată în celelalte
state membre fără a fi necesară încuviințarea executării și fără a fi posibilă
contestarea recunoașterii sale.

3. Încheierile și procesele verbale întocmite de executorul judecătoresc

care potrivit legii constituie titluri executoriu.
Încheierile executorului judecătoresc se bucură de putere executorie atunci
când legea prevede astfel. Pentru a avea caracter executoriu atât încheierile cât și
procesele verbale trebuie să fie declarate în mod expres titlu executoriu. De
exemplu: încheierea prin care executorul judecătoresc actualizează valoarea
obligației principale stabilite în titlu executoriu; încheierea prin care executorul
dispune eliberarea și distribuirea sumelor obținute din executare; procesul-verbal
de licitație întocmit în condițiile art. 851 alin. (3) C. proc. civ.

4. Înscrisurile autentice în cazurile prevăzute de lege art. 638 alin. (1) pct. 2
C. proc. civ precum și titlurile executorii notariale emise în condițiile
prevăzute de lege art. 638 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Page 2 of 6
 7 martie 2019

Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau după caz autentificat de o

autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat
cu autoritate publică în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea actului
sau înscrisului se referă la identitatea părților, exprimarea consimțământului
acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului.
Este autentic și orice alt înscris căruia legea îi conferă acest caracter în
conformitate cu art. 269 C. proc. civ. Suspendarea executării silite a acestor titluri
executorii poate fi solicitată și în cadrul acțiunii pe fond având ca obiect
desființarea acestora.

5. Titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaște caracter

executoriu.
Spre exepmlu contractele de credite încheiate cu băncile cât și alte încrisuri
cărora legea le oferă caracter executoriu. Suspendarea executării acestor titluri
executorii poate fi cerută și în cadrul acțiunii de fond având ca obiect desființarea
acestor titluri executorii (cecul, biletul la ordin, procesul-verbal de contravenție).
Cecul, biletul la ordin, cambia și alte tipuri de credit ce costituie titluri
executorii pentru a dobândi caracter executoriu trebuie să îndeplinească cerințele
prevăzute în legile speciale care le reglementează.

6. Înscrisurile autentice notariale care constată o creanță certă, lichidă și

exigibilă.
Aceste înscrisuri dobândesc caracter executoriu la data exigibilității
creanței. Dublicatul primit de părți are aceeași valoare juridică ca și originalul care
se păstrează în arhiva notarului public, în consecință, dublicatul are aceeași forță
executorie ca și originalul.

Page 3 of 6
 7 martie 2019

Desființarea titlului executoriu.

Desființarea titlului executoriu în baza căruia a fost efectuată executarea

silită atrage după sine desființarea tuturor actelor de executare efectuate în cauză
sau în legătură cu acest litigiu, operând o repunere în situația anterioară a părților
raportului execuțional, caz în care partea interesată are posibilitatea de a solicita
întoarcerea executării silite fără a fi nevoită a demonstra altceva decât
desființarea titlului.
Cauzele care pot duce la desființarea titlului executoriu rezultă din
admiterea căilor de atac prevăzute de lege pentru desființarea titlului (căi de atac
ordinare, după caz, extraordinare), fie a căilor de atac speciale cum ar fii anularea
unui înscris notarian; plângerea împotriva procesului verbal de contravenție etc.
Dacă executarea nu s-a realizat ci s-au efectuat numai acte de executare
care nu au condus la executarea efectivă a debitorului, acele acte vor fi desființate
de drept ca urmare a desființării titlului executoriu.

Participanții la executarea silită

Executarea silită a procesului civil, implică activitatea mai multor persoane

care prin atribuțiile și calitățile conferite de codul de procedură civilă, dobândesc
calitatea de participanți, rolul acestora fiind esențial și circumstanțiat în raportul
juridic execuțional.
Au calitatea de participanți: părțile, terții garanți, creditorii intervenienți,
instanța de executare, Ministerul Public, agenții forței publice, martorii asistenți,
experții, interpreții și alți participanți. Enumerarea aceasta nu este limitativă în
sensul că pe lângă persoanele pe care art. 644 C. proc. civ. le enumeră la alin. (1),
pot exista și alți participanți, cum ar fi spre exemplu terțul poprit, adjudecatarul
bunurilor vîndute sau alte persoane interesate după caz.

Page 4 of 6
 7 martie 2019

Părțile în faza executării silite sunt: creditorul care urmărește să-și realizeze
dreptul său stabilit sau statuat pe dispozitivul hotărârii judecătorești sau a altui
titlu executoriu și debitorul cel care prin același titlu a fost obligat față de creditor.
La executarea silită pot participa mai mulți creditori caz în care suntem în
prezența unei coparticipări procesuale active. Coparticiparea procesuală pasivă nu
este posibilă în faza executării silite datorită caracterului unipatrimonial a
executării silite. Altfel spus, în cazul în care există o prularitate de debitri obligat
prin același titlu executoriu executarea urmează a se realiza separat pentru
fiecare dintre ei, fiecare patrimoniu al fiecăruia dintre debitori urmând a fi supus
în mod separat formelor de executare silită.
În cursul executării silite este posibilă în condițiile legii transmiterea atât a
calității de debitor cât și a calității de creditor, prin urmare: transmiterea calității
de screditor sau debitor poate avea caracter convențional atunci când aceasta
este consecința încheierii anumitor acte juridice (cesiunea de creanță, novația,
subrogația, preluarea de datorie etc.) sau caracter legal atunci când transmisiunea
este urmarea decesului uneia dintre părțile inițiale caz în care succesorii în
drepturi vor dobândi calitatea avută de autorul lor în faza de executarare silită.
În ambele situații actele de executare efectuate anterior transmisiunii
calității procesuale produc efecte față de succesorii în drepturi ai acestora care
vor prelua drepturile și obligațiile din momentul în care are loc transmisiunea.
Având în vedere principiul disponibilității care guvernează inclusiv faza de
executare silită, în cursul executării atât debitorul cât și creditorul au posibilitatea
de a efectua orice act de dispoziție.
Atât debitorul cât și creditorul au următoarele drepturi:
- Dreptul de a asista personal sau prin reprezentant la efectuarea tuturor
actelor de executare;
- Dreptul de a lua la cunoștiință de actele cuprinse în dosarul de
executare;
- Au dreptul de a obține adeverințe și copii de pe actele cuprinse în
dosarul de executare, certificate de executorul judecătoresc, caz în care
costurile cu privire la aceste acte vor fi suportate de partea interesată în
obținerea acestora;

Page 5 of 6
 7 martie 2019

- Dreptul de a contesta actele de executare sau executarea însăși în

termenele și condițiile prevăzute de lege.

Page 6 of 6