Sunteți pe pagina 1din 8

Modulul III

U8. Alimentaţia copiilor şi adolescenţilor


C1. Caracterizează alimentaţia sugarilor

Alimentatia nou nascutului – alăptarea

Alimentaţia la sân a nou născutului - alăptarea "la cerere" (adică atunci când copilul plânge de foame, ziua si
noaptea, fara orar de alimentatie sau o durata a suptului prestabilite), reprezinta modul ideal de a asigura bebeluşului o
dezvoltare armonioasa. Alaptatul "la cerere" are o serie de avantaje atat pentru mama cat si pentru copil.
Avantajele alaptarii pentru nou nascut :
 Laptele matern
 se digera usor, organismul nou fiind putin solicitat
 contine anticorpi ce protejeaza nou nascutul de infectii atat timp cat este hranit cu lapte de mama
 este singurul lapte ce poate fi baut crud, nefiert, el fiind steril pentru ca ajunge curat direct de la san la sugar
 scaunele nou nascutilor alaptati la san sunt mai putin abundente
 sugarul isi poate adapta singur cantitatea de lapte de care are nevoie - suge cat are nevoie
 s-a demonstrat ca la nou nascutii hraniti la san se reduce riscul de aparitie a infectiilor, bolilor, alergiilor
 sugarul scade mai putin in greutate (scaderea fiziologica) si recupereaza mai rapid aceasta scadere in greutate
 prin efortul depus la supt se dezvolta muschii si oasele fetei

12 principii de baza in alimentaţia sugarului

1. Copilul va fi hrănit numai după indicaţiile medicului  specialist.


2. Daca copilul nu poate fi alimentat la san, se va utiliza laptele praf integral dupa prescriptia medicului.
3. Copilul nu va fi lipsit de laptele matern, aliment care asigura o buna dezvoltare si-l face rezistent la infecţii.
4. Prin diversificarea precoce a alimentatiei din luna a treia se acoperă necesarul de vitamine si săruri minerale.
5. Nevoia de vitamina D pentru prevenirea rahitismului se acopera prin administrarea acesteia in picaturi sau
injectii, inca din prima luna.
6. In alimentatie se va aplica metoda progresiva, introducandu-se insa numai cate-un aliment nou, intotdeauna in
perioadele de sanatate.
7. Daca noul aliment nu place copilului, se va reveni la el fiind administrat sub alta forma.
8. Nevoia de fier se acopera din luna a treia, prin introducerea sucurilor de fructe si legume.
9. Pentru administrarea oricarui aliment se va folosi lingurita.
10. Numai amestecarea corecta a hranei declanseaza o secretie digestiva normala.
11. In perioadele de febra sau inapetenta, deseori primele semne de boala, se vor administra numai lichidele:
ceaiuri sau supe de legume, ori lapte cu ceai, deci nu lapte cu fainoase.
12. Volumul hranei trebuie sa corespunda apetitului: celor inapetenti li se administreaza o hrana concentrata
redusa ca volum, care sa includa principiile nutritive necesare unei bune dezvoltari, evitandu-se administrarea de
lichide inainte de masa, in timpul mesei sau imediat dupa aceasta.

5 alimente interzise bebelusului

Ca adulti, stim cand consumam alimente nesanatoase, insa adesea nu realizam ca multe dintre alimentele pe
care le dam bebelusului in mod regulat sunt in principiu nesanatoase, "junk food", contin multe calorii, zahar sau sare
si sunt sarace in nutrienti. Alimentele de tip junk food sunt mai nesanatoase pentru bebelusi decat pentru adulti,
deoarece copiii nu au nevoie de multe calorii, ci de multi nutrienti. Aceste alimente sunt foarte satioase pentru bebelusi
si nu mai lasa loc si pentru mesele sanatoase, bogate in nutrientii necesari. In lipsa acestor nutrienti, corpul poate
intampina deficiente in dezvoltare.

Ce alimente sa ocolim cu desavarsire

Desi stim ce este bine pentru bebelus si ce nu, uneori nu realizam ca o parte din alimentele pe care i le dam in
mod regulat sunt nesanatose.
Iata care dintre cele mai intalnite alimente din dieta bebelusului sunt cele mai daunatoare si ar trebui ocolite:
• Suc acidulat. 
Desi nici nu ar mai trebui adus in discutie, se pare ca, potrivit unui studiu al Asociatiei Dietetice Americane
din 2009, unii bebelusi primesc bauturi acidulate inca de la varsta de 7 luni. 
Indiferent de sortiment, bauturile acidulate nu contin niciun fel de nutrienti, iar cele normale contin o gramada
de zahar, care strica dintii bebelusului. 
• Suc de fructe. 
Sigur ca provine din fructe, dar asta nu inseamna neaparat ca e si sanatos. Fibra din fruct se pierde la stoarcere,
iar sucul are un continut mare de zahar. 
In plus, sucurile de fructe accelereaza procesul de trecere a hranei prin tractul digestiv (astfel corpul nu mai are
timp sa absoarba nutrientii), ceea ce ar putea duce la diaree. Desi in clipurile publicitare se spune ca sucurile
ofera bebelusului tau vitamina C de care are nevoie, ii poti da si fructe in acest sens, daca are varsta potrivita.
• Biscuitii. 
Sunt o gustare convenienta din momentul in care bebelusul poate sa muste si sa mestece, insa mancand cativa
se va satura imediat si nu va mai ramane loc pentru hrana sanatoasa, care ii furnizeaza nutrienti. 
Specialistii spun ca feliile de fructe sunt o alegere mai inteleapta. Daca doresti sa ii oferi o gustare rapida,
alege cereale cu un continut scazut de zahar, nutritionistii spun ca au o valoare nutritionala mai mare decat
biscuitii.
• Mancarurile procesate. 
Orice aliment modificat din forma sa originala sau cu o lunga lista de ingrediente este un aliment procesat. Cu
cat este mai mult procesat, cu atat produsul isi pierde o cantitate semnificativa din valoarea nutritiva si castiga
aditivi nesanatosi.
• Deserturile cu gelatina. 
Multi parinti dau bebelusului gelatina, probabil crezand ca aceasta contine proteine. Fals. Cel putin nu intr-o
cantitate importanta, in schimb contine coloranti, aroma artificiala si conservanti. 
Nutritionistii recomanda un desert mai sanatos: mere coapte si pasate, cu un parf de scortisoara deasupra.
Acest desert contine fibre, vitamine si este dulce in mod natural.
Sucurile de fructe se pot consuma in cantitati mici, daca sunt facute de mamica, acasa. Academia Americana
de Pediatrie recomanda ca bebelusii mai mici de 6 luni sa nu consume altceva decat lapte matern sau formula.
Intre 6 si 12 luni pot consuma si mici cantitati de apa, pe langa laptele care ramane principal. Dupa primul an
de viata este recomandat laptele de vaca. 

Alimentatia copilului sugar

Gusturile alimentare se formeaza devreme in copilarie si persista, deci este foarte important sa se formeze inca
de la varste fragede obiceiuri sanatoase. De pilda, preferinta pentru consumul abundent de sare (aceasta avand un rol
important in aparitia hipertensiunii arteriale) se formeaza in prima copilarie.
Tot foarte devreme se formeaza si preferinta pentru alimentele bogate in grasimi. Studiile in aceasta privinta au
demonstrat ca multe cazuri de obezitate se datoreaza unei diete cu un continut foarte mare de calorii (multe dulciuri si
grasimi) si isi au originea in copilarie.
Colesterolul si grasimile conduc la aparitia ocluziilor arteriale (prin formarea placilor de aterom -
asteroscleroza) si a infarctului miocardic la adult, mai ales in cazul celor cu antecedente familiare de acest gen.
Alimentatia saraca in cereale, fructe, paine si legume formeaza un deficit in fibre alimentare, ceea ce poate
duce la cancerul de colon la adultii varstnici.
Legumele, cerealele, fructele si fasolea trebuie sa constituie baza dietei copilului, fiind foarte bogate in
elemente nutritive.
Un factor foarte important in initierea precoce a diversificarii alimentatiei se constituie in nerabdarea
parintilor, care nu vor ca bebelusul lor sa ramana in urma. Desi cei mai multi dintre parinti insista sa faca acest pas cat
mai repede, este de preferat sa se astepte pana la varsta de 6 luni, sau, mai bine, pana cand bebelusul arata ca-si doreste
si alte alimente (este interesat de mancarea pe care o vede, incearca chiar sa ajunga la ea, este capabil sa stea singur in
fundulet si nu mai are reflexul de a impinge alimentele cu limba spre fundul gurii).
Administrarea alimentelor solide trebuie sa inceapa cu o lingurita sau chiar mai putin, cantitatea fiind crescuta
pana la 2- 3 linguri, daca sugarul doreste. Nu e cazul sa va grabiti, lasati bebelusul sa se obisnuiasca si sa inceapa sa
agreeze gustul noilor alimente.

Fructele si legumele in alimentatia sugarului

Legumele
Se recomanda, in principal, urmatoarele legume: mazarea, fasolea verde, morcovii, dovleceii, cartofii dulci si
sfecla, desigur fierte si pasate. Legumele cu un gust foarte puternic (conopida, brocoli, varza, ceapa sau napii) nu sunt
acceptate de marea majoritate a bebelusilor la inceput. Daca nu le plac copiilor - nu insistati. Porumbul se evita la
aceasta varsta din cauza cojilor tari ale boabelor.
Legumele se pot fierbe, gati si transforma in piure cu un mixer sau un robot de bucatarie.
In general, multi bebelusi refuza legumele sau - cel putin - cateva dintre ele. Nu trebuie sa-l fortati, dar
incercati sa i le oferiti la fiecare luna.
Din cauza nematurizarii suficiente a sistemului digestiv al bebelusului, se poate intampla ca resturi nedigerate
ale legumelor sa apara in scaun. Nu este un motiv de ingrijorare, dar cresteti treptat cantitatile de legume administrate,
lasandu-i timp sistemului digestiv al copilului sa se obisnuiasca cu ele. Daca, insa, una dintre legume
provoaca diaree sau scaune bogate in mucus, opriti-le pentru o perioada de o luna, dupa care este indicat sa o
reintroduceti treptat.
Introducerea fructelor
Acestea trebuie introduse dupa ce copilul este obisnuit cu legumele. Opiniile medicilor in legatura cu
momentul introducerii fructelor difera. Unii sunt de parere ca trebuie primele oferite bebelusilor, deoarece sunt foarte
entuziasmati si le accepta foarte repede, dar altii atrag atentia asupra obisnuirii acestora si formarea preferintelor
pentru alimentele dulci.
Fructe folosite sunt: piersicile, merele, caisele, perele si prunele. Proaspete sau congelate, dupa fierbere
acestea trebuie pasate pentru bebelus.
Fructele se pot administra la oricare dintre mese, de una sau doua ori pe zi, in functie de cat de mult ii plac
bebelusului. Cantitatea oferita copulului se creste progresiv. Daca hraniti bebelusul cu fructe fierte pasate, nu pastrati
cantitatea ramasa mai mult de 2 zile si nu-i dati sa manance direct din borcanel, pentru ca saliva care poate patrunde in
vas degradeaza rapid continutul.
Fructele au efect laxativ, iar prunele sunt foarte indicate in cazul constipatiilor. In a doua jumatate a primului
an de viata se trece si la alte fructe, excluzand insa capsunile, strugurii sau alte fructe de padure cu samburi, pentru a
evita inecarea bebelusului cu ele.
Alimente cu continut crescut de proteine
Este randul leguminoaselor (mazare, linte, fasole boabe), care trebuie foarte bine fierte. Administrarea acestora
trebuie oprita, daca bebelusul prezinta o iritatie fesiera sau se gasesc boabe nedigerate in scaunul sau, pentru cateva
saptamani.
Carnea, pestele, puiul, produsele lactate - desi nu demult parintii le preferau pentru aportul de proteine - pot
provoca neplaceri din cauza grasimilor, proteinelor animale si colesterolului in exces.
Produsele din carne de pui, porc, vita si alte animale pot contine bacterii invizibile cu ochiul liber, capabile sa
provoace infectii severe unui bebelus. Statisticile arata o frecventa ingrijoratoare a acestor infectii asupra copiilor.
Tipuri de mese pentru copii sugari
Desi nu exista reguli stricte de repartizare a alimentelor pe parcursul zilei, aceasta se intalneste frecvent in
modul urmator: cereale la micul dejun, fructe la gustarea de la ora 10, leguminoase pregatite termic, legume si carne la
pranz si lactate (iaurt, branza) la cina. Depine fireste de apetitul bebelusului, timpul si inspiratia mamei.
Bauturile
Pana la 6 luni, bebelusul nu are nevoie de apa. Va fi alaptat exclusiv sau hranit doar cu lapte formula.
Cat timp bebelusul bea inca din biberon, este bine sa i se dea numai lapte si apa. Sucurile se mai amana putin
din cauza continutului bogat al acestora in zaharuri simple. Acestea favorizeaza aparitia cariilor dentare si pot diminua
apetitul copilului pentru alte alimente cu o valoare nutritiva mai ridicata.
Deoarece sucurile contin zaharuri, este de preferat oferirea fructului ca atare.
Sunt interzise sucurile acidulate, pentru ca zaharul, cofeina si colorantii artificiali pot dauna bebelusului.
Alimentatia bebelusului la sfarsitul primului an de viata
Ouale
Cum alimentele necesare la aceasta varsta sunt numeroase, iti prezentam o lista cu produsele care pot fi
cosumate de bebelus la finele primului an de viata:
Micul dejun: cereale (cereale neindulcite reci sai fierturi calde din produse pe baza de faina de grau integrala
sau ovaz integral), clatite, lapte, fructe, paine prajita.
Pranzul: legume (cele de culoare galbena sau verde, taiate in bucati), cartofi, produse pe baza de leguminoase,
carne.
Cina: Lactate (iaurt, branza) sau ceea ce mananca restul familiei.
Laptele: nu se administreaza intre mese; ramane in stomac 3-4 ore si taie pofta de mancare a bebelusului.

Alimente care trebuie evitate


Alimentele indulcite - sucurile indulcite cu zahar, bomboanele, bauturile acidulate diminueaza apetitul
copilului pentru alte alimente mai bogate in vitamine si substante necesare si pot determina aparitia cariilor.
Cofeina - se afla in bauturile racoritoare de genul "coca-cola", in ciocolata si in ceaiul negru.
Coloranti si aromatizanti artificiali - pot determina diferite afectiuni, inclusiv tulburari de comportament
(mai rar intalnit).
Siropul de porumb si mierea - contin spori butolinici, sistemul digestiv al copilului de pana la un an nefiind
destul de matur pentru a distruge acesti agenti patogeni.

Alimentatia unui sugar cu varsta de 9-11 luni ar trebui sa includa 4-5 mese pe zi:

 dimineata si seara: lapte cu sau fara cereale;


 intre masa de dimineata si cea de pranz se poate da suc de fructe, daca sugarul cere
 la pranz: pe langa supa, sugarul poate primi pireu de legume (care poate include legume variate) cu carne
(de manzat, pasare sau peste slab, ficat, creier; se evita carnea de porc) sau ou fiert (de preferat doar galbenusul
deoarece albusul de ou poate provoca alergii la unii copii sub un an); ca desert se pot da fructe zdrobite (eventual din
compot) sau suc de fructe;
 dupa amiaza - o gustare care poate cuprinde: fructe ( banane, mere rase) care se pot amesteca fie cu cereale
"instant" sau biscuiti rasi, fie cu branza de vaci; un iaurt; o budinca preparata in casa; mamaliguta cu branza, gris cu
lapte, orez cu lapte.

De asemenea puteti incerca, daca bebelusul poate mesteca, tartina cu unt si ceva dulce (gem). Faina de orez preprajita
este de fapt tot un preparat de cereale ("instant" adica pulbere care se dizolva in lapte) care insa contine numai orez si
nu alte cereale.

Bebelusii pot manca ficat?

Ficatul este un aliment foarte sanatos pentru copii. De aceea, trebuie introdus in meniul bebelusului de la 6-8
luni, in cantitati mici. In conditiile in care bebelusul are rezerve naturale de fier in organism doar pentru primele 3-5
luni de viata, este important sa acorzi o atentie sporita ficatului in alimentatia lui. Este unul dintre cele mai bogate
alimente in fier si protejeaza copilul impotriva anemiei, una dintre cele mai frecvente afectiuni la varste mici.
Ficatul trebuie introdus cu prudenta in alimentatia bebelusului si in cantitati atent calculate, intrucat pe langa
toate vitaminele si mineralele esentiale pentru sanatate, contine si substante care pot provoca intoxicatii la aceasta
varsta. Ficatul este un aliment bogat in vitamina A. Exista insa doua tipuri de vitamina A:
 - vitamina A preformata - alimente de origine animala, inclusiv ficat;
 - carotenoizi (inclusiv betacaroten) - alimente de origine vegetala.
In timp ce carotenoizii sunt sanatosi si inofensivi pentru sanatatea bebelusului, concentratiile mari de vitamina
A preformata sunt toxice. Desi pentru un adult, riscul intoxicatiei apare la consumul a 300g de ficat zilnic, cand vine
vorba de bebelusi, pericolul exista si dupa un consum mult mai mic.
Specialistii sustin ca, incepand cu varsta de 6 luni, bebelusul trebuie sa manance ficat doar o data pe
saptamana si in cantitati foarte mici - 2-3 lingurite sunt mai mult decat suficiente la aceasta varsta.  
Dintre toate tipurile de ficat - pasare, porc, miel, vaca etc. - nutritionistii sunt de parere ca cel de vitel este cel
mai indicat pentru bebelusi.
Este hranitor, are un gust mai placut decat alte tipuri de ficat (ceea ce il face sa fie mai usor tolerat de copil) si
o textura propice pentru consum, in conditiile in care bebelusul abia incepe sa isi dezvolte abilitatea de a mesteca si
inghiti.  
Ce vitamine si minerale esentiale contine?
Ficatul este unul dintre alimentele cu cel mai mare continut de fier si trebuie introdus in meniul copiilor de la
varste mici pentru prevenirea anemiei. Insa contine si alte substante nutritive esentiale pentru cresterea si dezvoltarea
copilului:  
Vitamine:
 - Vitamina A;
 - Vitaminele B1. B, B3, B5, B6, B9 si B12;
 - Vitamina C;
Minerale: zinc, cupru, fosfor, calciu, potasiu,seleniu.
Nevoile nutritionale ale bebelusului
Varsta Greutatea de referinta (Kg) Inaltimea de referinta (cm)  Necesarul zilnic de calorii
1 luna 4,4  54,7  472 
2 luni 5,3  58,1  567 
3 luni 6,0  60,8  572 
4 luni 6,7  63,1  548 
5 luni 7,3  65,2  596 
6 luni 7,9  67,0  645 
7 luni 8,4  68,7  668 
8 luni 8,9  70,2  710 
9 luni 9,3  71,6  746 
10 luni 9,7  73,0  793 
11 luni 10  74,3  817 
12 luni 10,3  75,5  844 

Baieti

Fete

Varsta Greutatea de referinta (Kg) Inaltimea de referinta (cm) Necesarul zilnic de calorii
1 luna 4,2  53,5  438 
2 luni  4,9 56,7  500 
3 luni 5,5  59,3   521
4 luni  6,1 61,5  508 
5 luni  6,7 63,5  553 
6 luni 7,2  65,3  593 
7 luni  7,7 66,9  608 
8 luni 8,1  68,4  643 
9 luni 8,5 69,9  678
10 luni 8,9 71,3  717
11 luni 9,2  72,6  742
12 luni 9,5  73,8  768 

TABEL: Alimente permise pentru bebelusi:

Varsta Alimente  Lichide 


cereale pentru bebelusi diluate in lapte, initial o data/zi, iar dupa 2
4 luni  lapte in biberon sau de la san
saptamani de 2 ori/zi
cereale mai "groase" 
5 luni  pireuri de fructe si legume (morcov, conopida, dovlecel, cartof, mar, lapte si apa la biberon 
caisa, piersica, para, banana) 
alimente tocate sau sfaramate reduceti cantitatea de lapte si mariti-o
6-8 luni 
bucati mici de alimente moi (banana, cartof, carne)  pe cea de apa 
8-10 alimente tocate si in bucati
minim 600 ml lapte/zi 
luni  orez, paste fainoase 
copilul participa la masa din familie si este lasat sa duca singur
1 an  minim 600 ml lapte/
mancarea la gura 

"Un sugar consuma de aproape 3 ori mai multe calorii (100 cal/kg corp/zi) fata de un adult (maxim 40 cal/kg
corp/zi), are pulsul si respiratia mult mai accelerate, iar nevoile hidrice sunt de 3-4 ori mai mari."
(fragment din cartea "Sanatatea are gust", dr. Mihaela Bilic, 2011, Editura Curtea Veche)
Glucide (Carbohidrati)
Necesarul zilnic estimat pentru copii:
0 – 6 luni: 60 g 7– 12 luni: 95 g 
Glucidele (Carbohidratii) reprezinta sursa principala de energie pentru activitatile zilnice, in timp ce
proteinele si grasimile sunt necesare pentru alte functii esentiale cum ar fi cresterea si refacerea tesuturilor.
Carbohidratii care nu pot fi absorbiti de catre sistemul digestiv, fermenteaza si cauzeaza diaree, durere abdominala sau
balonare. Aceste simptome sunt, de regula, asociate cu unconsum excesiv de suc de fructe la sugari si la copiii mici.
Din aceste motive, bebelusii de pana in 6 luni nu ar trebui sa li se ofere suc de fructe, iar cei ce depasesc aceasta varsta
n-ar trebui sa consume mai mult de 110-170 ml de suc pasteurizat si 100% natural. De asemenea, carbohidratii care
fermenteaza contribuie la dezvoltarea cariilor.
Surse de carbohidrati pentru sugar:
• lactoza din laptele matern, de vaca sau formula
• sucroza din laptele de soia (pentru bebelusii care nu pot metaboliza lactoza)
Surse de fibre pentru copii
Fibre se gasesc in legume, cereale integrale, fructe si verdeturi. Insa laptele matern nu contine fibre, iar sugarii
pana in 6 luni nu ar trebui sa consume deloc fibre.
Dupa aceasta varsta, copiilor ar trebui sa li se ofere nu mai mult de 5 grame de fibre pe zi, insa introduse
treptat. Copiii cu varste cuprinse intre 1 si 3 ani, ar trebui sa consume zilnic 19 grame de fibre.
Atentie insa, un aport excesiv de fibre, mai mare de 35 grame pe zi la copii, poate duce la o absorbtie
deficitara a unor minerale importante precum fierul, zincul, calciul.

Proteine
Necesarul zilnic estimat pentru copii:
0 – 6 luni: 9 g 7– 12 luni: 11 g
Proteinele reprezinta o combinatie de 20 de aminoacizi - o parte sunt sintetizati de catre organism, insa 9
dintre ei trebuie suplimentati exclusiv din dieta, nefiind realizati de catre corp. Acestia se mai numesc si aminoacizi
esentiali: Histidina (His), Izoleucina (Ile), Leucina (Le), Lizina (Lys), Metionina (Met), Fenilalanina (Phe), Treonina
(Thr), Triptofanul (Trp) si Valina (Val). De asemenea, inca doi aminoacizi mai sunt considerati indispensabili: cisteina
(Cis) si tirozina (Tyr).
Proteinele pot servi ca sursa de energie atunci cand alimentatia nu ofera suficiente calorii din carbohidrati sau
grasimi. Un deficit de proteine poate duce la o serie de boli precum Kwashiorkor, kwashiorkor marasmic, marasmul si
malnutritia protein-calorica, insa acestea sunt intalnite in special in tarile in curs de dezvoltare, unde copiii nu sunt
hraniti corespunzator.
Surse de proteine pentru sugar:
• in primele sase luni de viata, laptele matern sau formula contine suficiente proteine
• dupa diversificare, pe langa lapte, sugarul are nevoie de proteine din carne, carne de pui, peste, galbenusuri
de ou, branza, iaurt, legume si cereale integrale

"In primele luni de existenta, continutul de proteine al organismului se multiplica de 4 ori, iar cel de minerale
(in special calciu) de 5 ori" (fragment din cartea "Sanatatea are gust", dr. Mihaela Bilic, 2011, Editura Curtea Veche)
Lipide
Necesarul zilnic estimat pentru copii
0–6 luni 31 g 7–12 luni 30 g
Lipidele sunt un grup de substante ce include grasimi, uleiuri si colesterol. Acizii grasi esentiali sunt acidul
linoleic, acidul alfa-linolenic si acidul arahidonic.
De ce sunt lipidele esentiale pentru bebelusi?
• Sunt o sursa majora de energie
• Promoveaza acumularea de grasimi in organism care servesc ca izolatie pentru a reduce pierderea caldurii
corporale
• Permit absorbtia vitaminelor liposolubile: A, D, E, K
• Ofera acizi grasi esentiali pentru dezvoltarea creierului, a ochilor, a parului si a pielii. De asemenea, acestia
confera rezistenta organismului impotriva infectiilor si bolilor.
Surse de lipide pentru sugar:
• lapte matern si formula
• dupa diversificare: carne, branza si alte lactate, galbenus de ou, uleiuri adaugate la mancare

Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, pentru copiii mai mici de 2 ani nu sunt restrictii cu privire la
nivelul de grasimi si colesterol din dieta, intrucat acestia au nevoie de astfel de substante pentru a asigura o crestere si
o dezvoltare optima.
"In primele luni bebelusul creste cu 1 g/ora (24-25 g/zi)".
(fragment din cartea "Sanatatea are gust", dr. Mihaela Bilic, 2011, Editura Curtea Veche)
Alimentatia unui nou-nascut este bazata in special pe lipide (55% grasimi) si pe carbohidrati (39% glucide), in
timp de proteinele reprezinta un procent de numai 6% din aportul caloric total.
ATENTIE:
• sugarul trebuie sa primeasca elementele nutritive potrivite varstei sale
• nu trebuie suprasolicitat sistemul digestiv si nici rinichii
• lipsa de fier este principala problema nutritiva ce poate aparea in acest interval de varsta, in special in cazul
prematurilor.
Surse de fier pentru sugari:
• lapte matern
• lapte formula fortificat cu fier
• cereale de bebelusi imbogatite cu fier
• suplimente de fier
De ce este fierul important?
Datorita rolului sau in formarea hemoglobinei, cea care duce oxigenul prin sange la celule si tesuturi.
Deficienta de fier poate da iritabilitate, apatie si anemie. De asemenea, studiile au aratat faptul ca fierul este esential
pentru o dezvoltare mentala corespunzatoare.
Vitaminele si mineralele
In primul an de viata alimentatia unui sugar nu ar trebui suplimentata medicamentos cu vitamine si minerale
decat daca este indicat de medicul pediatru. Atentie insa la cantitate, intrucat supradozarea poate fi toxica si chiar
letala.
Vitaminele si mineralele pentru copii
Laptele matern provenit de la mame hranite corespunzator, ofera toate vitaminele, cu exceptia D si K. De
asemenea, doza de vitamina D luata din alimentatie este mica, de aceea este bine sa fie suplimentata prin expunerea la
soare. Dupa etapa diversificarii, bebelusii pot primi necesarul de vitamine si minerale si din alimentatie.
Vitamina A: esentiala pentru crestere si dezvoltare, piele si ochi sanatosi, dar si pentru functiile imune.
Surse: ficat, peste gras, lapte integral, branza si unt. Carotenul, care este convertit in vitamina A, poate fi gasit
mai ales in morcovi, legume cu frunze verzi si fructe si legume portocalii.
Vitamina D: esentiala pentru absorbtia calciului. Deficit: afecteaza cresterea oaselor si rahitism.
Surse: peste gras, ficat, oua si cereale integrale
Vitamina E: importanta in metabolism
Surse: uleiuri vegetale, migdale, alune, spanac (atentie la alune pentru ca sunt alergenice)
Vitamina K: importanta pentru mentinerea fluxului sangvin
Surse: spanac, brocoli, varza, grau integral, fasole verde
Vitaminele B: importante in metabolizarea energetica
Surse: orez brun, banane, fasole, oua, carne
Vitamina C: necesara pentru crestere si dezvoltare. Are rol in formarea colagenului, o proteina ce dezvolta
pielea, tendoanea, ligamentele si vasele sangvine. De asemenea, este importanta pentru absorbtia fierului.
Surse: se gaseste aproape exclusiv in plante. Ardei, brocoli, varza de Bruxels, fructe de padure, portocale,
mango si kiwi.
Laptele matern este sarac in sodiu (sare) si bogat in fier si zinc. Comparativ cu laptele de vaca, acesta din urma
contine cantitati foarte mici de fier, vitamina C si vitamina E, avand in schimb doze mai mari de sodiu, proteine si
grasimi greu de digerat de catre un sugar.
Calciu: esential pentru cresterea oaselor, contractia musculara, procesul fiziologic de coagulare sangvina si de
transmitere nervoasa.
Surse: cea mai buna optiune pentru copii este laptele, dar se gaseste si in celelalte produse lactate, brocoli,
seminte de floarea soarelui, de susan, stafide, fasole verde, etc.
Fier: important pentru functiile metabolice, inclusiv transportarea oxigenului la celulele rosii. Deficit: anemie.
Surse: carne rosie (cel mai usor de absorbit de catre organism), fructe uscate, fasole, linte, legume cu frunze
verzi (brocoli, spanac)
Anemia laptelui poate aparea in urma unui consum excesiv de lapte (peste 900 ml/zi), facut in detrimentul
altor alimente bogate in fier.
Continutul de fier din laptele matern este destul de mic, insa, in primele 4-5 luni, sugarul se bazeaza si pe
depozitele realizate inainte de nastere. Dupa 6 luni, cand incepe si etapa diversificarii, bebelusul depinde de dieta
pentru a-si asigura necesarul de fier.

Fosfor: esential pentru cresterea oaselor


Surse: lapte, iaurt, peste gras, carne, oua

Zinc: esential pentru crestere, dezvoltare si functii imune


Surse: carne, peste, leguminoase, cereale integrale, branza, oua si lapte