Sunteți pe pagina 1din 3

The Medieval city

Norman Pounds

Prezentare de carte

În prezentarea pe care o voi enunța în paginile ce vor urma, voi încerca să ofer o imagin00e de
ansamblul a orașului în Evul Mediu și a rolului acestuia de-a lungul timpului, acest subiect
având legătură și cu lucrarea mea de licență și a interesului meu față de istoria urbană și socială,
de aceea am ales să prezint lucrarea lui Norman Pounds intitulată The Medieval City, aceasta a
apărut la editura Greenwood, la Londra, în 2005. Am vrut să realizeze o comparație a spațiului
european cu cel românesc sau mai bine spus moldovenesc în acele vremuri.
Norman Pounds, este istoric englez, fost profesor la Cambrige și Indian University a fost
popular în rândul studenților, reușind să susțină cursuri fascinante, iar printre alte lucrările ale
sale se numără și “A History of English Parish(1200) .”
Lucrarea de față face parte dintr-o serie a mai multor cercetări cu privire la Evul Mediu,
propunându-și să prezinte imparțial și veridic subictele. Printre cercetări se numără și cea
referitoare la mongoli și la conducătorul lor Genghis Khan și la faptul că, până acum au fost
aduse în prim-plan doar acțiunile lor distrugătoare care se pare au avut un rol în unificarea
triburilor turco-mongole, apoi despre Magna Carta fiind importantă în ceea ce privește istoria
constituțională, castelele medievale care au reprezentat mai mult decât o construcție impunătoare
ci era un sediu al puterii centrale și un sediu economic cu fortificații.
Revenind la cercetarea întreprinsă de Norman Pounds, aici sunt puse în balanță mai multe
aspecte legate de oraș, cum ar fi originea acestuia pentru a vedea cum a influențat aceasta
evoluția lui, anumite instituții care și-au păstrat într-o anumită măsura rolul și în
contemporaneitate cum ar fi Biserica. De aceea, tema abordată de Pounds este una de actualitate,
fiind importantă pentru înțelegerea acelor timpuri și cu atât mai mult a oamenilor ce au trăit
atunci.
Cartea este structurată pe opt capitole printre care, Originile, Cum se trăia în mediul urban,
Biserica în oraș, Planul urban-străzile și structura, pe lângă asta avem și un glosar, o
bibliografie foarte bine structurată, lucrările folosite sunt împărțite pe teme precum urbanism,
istoria vieții sociale, lucrări cu privire la arheologie, fiind de mare ajutor și în alcătuirea unor
scrierii proprii și pentru completarea informațiilor găsite aici la care se adaugă și câteva studii de
caz. Referitor la originile orașului, acestea sunt situate în Preistorie mai exact în Epoca
bronzului, unde se observă deja unele semne ale urbanismului prin grija purtată pentru
proprietate și realizarea acelor șanțuri de jur împrejurul construcției, apoi procesul este mai
vizibil în Antichitate, unde avem construcții durabile, străzi bine definite, pietruite, sistem de
apă și canalizare și apoi avem perioada Evului Mediu unde orașul capătă un alt sens. Orășeanul
în această perioadă nu era protejat în totalitate sau lipsit de griji pentru că pe atunci la fel ca în
zilele noastre, infracționalitatea era crescută, apa nu era potabilă ba mai mult decât atât era o
sursă de îmbolnăvire, casele erau înguste și alungite pentru că spațiul era redus. Mortalitatea în
acea vreme era și ea crescută pentru că spitalele existente nu tratatau bolile ci erau mai mult un
spațiu unde cei infirmi sau cu patologii grave își dădeau ultima suflare.Bolile erau tratate
folosindu-se de informații de la autori antici precum Hipocrates și Galenus
Biserica reprezenta o formă de conducere paralelă cu cea laică, având un rol important în
dezvoltatarea culturală a vieții urbane, acest lucru se poate observa și prin acele catedrale semn al
puterii unui episcop. În ceea ce privește studiile de caz de la finalul lucrării, acestea ne prezint
aplicat modul de viață de atunci, ne prezintă care erau cutumele pe care ei le respectau, cine
avea puterea și de ce. Spre exemplu, legile din Bretuil, care au fost create pentru a atrage mai
mulți coloniști, orașul avea nevoie de ei pentru a continua să existe, apoi prezintă provincia
Champagne unde se defășurau târguri care durau până la 6 săptămâni și unde Biserica a avut un
rol important la dezvoltarea acestora.
Direcțiile majore ale lucrări le reprezintă, evoluția orașului, rolul acestuia în diverse procese și
mentalitatea orășenilor. Punctele forte le reprezintă, documentarea temeică în realizarea lucrări
ceea ce arată veridicitatea celor scrise, împărțirea capitolelor în mai multe subcapitole
reprezentative.și obiectivitatea autorului. Nu știu dacă demersul autorului este unul original, însă
este bine realizat. Unul dintre fragmentele care mi-a atras atenția în text este acea definiție sau
ce înseamnă pentru Aristotel orașul “When several villages are united in a single complete
comunity large enaough to nearly or quite self-sufficing, the [city]-states comes into existence,
originanting in the bare need of life and contiung in existence for the sake of a good life.”
În cele ce urmează ,mi-am propus să fac și scurtă o comparație a orașului din spațiului
european cu cel românesc, pe lângă ideea pe care am regăsit-o în cartea lui Pounds am consultat
și lucrarea lui L. Rădvan intitulată Orașele din Țările Române în Evul Mediu(sfârșitul secolului
al XIII-lea-începutul secolului al XVI-lea) pentru a observa dacă există o diferență majoră.
Astfel că, pentru Pounds, orașul este o oglindă a activităților oamenilor, reflectând atitudini, dar
și locul unde se formează o societate care este într-o continuă schimbare. De cealaltă parte, L.
Rădvan, susține că era o societate de oameni liberi, priviligiați, pentru care comerțul și
producerea de obiecte de uz comun sau de lux reprezentau un mod de viață, deținând totodată și
o importantă funcție culturală.1 De asemenea, în spațiul românesc în perioada Evului
Mediu, nu cred că putem vorbi despre orașe în adevăratul sens al cuvântului, ci mai mult de
așezări pre-urbane care nu sunt nici sate, nici orașe, dar care au anumite caracteristici specifice
orașului.2 Există asemănări în ceea ce privește spațiul european și cel românesc prin simplu fapt
că, spațiul nostru a împrumutat unele elemente din-afară, cum este cazul breslelor de
meșteșugari.
În concluziile sale, Orașul în istorie, autorul subliniază faptul că orașul și civilizația sunt
inseparabile, fiind un loc unde viața este mai sigură citândul pe Isidor din Sevilee. Totodată,
prezintă cum a luat nașterea burghezia, acea clasă distinctă față de aristocrație prin avere, prin

1
Laurențiu Rădvan, Orașele din Țările Române în Evul Mediu ( sfârșitul secolului al XIII-lea –începutul secolului al
XVI-lea), Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011, p. 13.

2
Ibidem, p. 18.
ocupația sa și prin nivelul de educație și care participau la procesul de guvernare.Totul începe
odată cu domnia regelui Eduard I al Angliei care dă poruncă pentru a se aduna la Palatul
Westminster câte doi reprezentanți ai fiecărui oraș formând astfel primul Parlamentul englez și
totodată european și astfel de la termenul bourg ce era folosit pentru a desemna orașul s-a format
denumirea de burghez, orășean, reprezentantul locuitorilor.
Concluzionând, lucrarea lui Norman Pounds este bine strucurată, reușind să surprindă toate
aspectele legate de oraș în perioada Evului Mediu și nu numai pentru că pleacă de la
prezentarea acestuia încă din Preistorie, apoi Antichiatate și Evul Mediu ultima perioadă
ocupând un spațiu mai vast.