UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM
BEREGOI SANDRINA
GR.1902

ECONOMIA JAPONIEI
Lucru individual

Autorul:Beregoi Sandrina
Conducător științific:
Bradu M.

Chișinău 2020
 Cuprins:

1.Actualitatea şi importanţa
1.1 Incursiune în istorie
2.Scopul
3.Obiectul
4.Metodologia de cercetare
5. Cuvinte-cheie
6.Subiectul 1.
7.Subiectul 2.
8.Concluzii şi recomandări
9.Bibliografie
10.Anexe
 1.Actualitatea şi importanţa

Japonia este o un stat interesant de studiat pentru că este un miracol pe scena

evoluţiei relaţiilor internaţionale. Ce inseamnă ideea de putere în  concepţia
japoneză şi  ce teorii stau la baza acestui concept? 

Ce factori au influenţat dezvoltarea Japoniei? De ce Japonia este

considerată la ora actuală o mare putere? Ce rol politic are pe scena
internaţională? În ce masură Japonia va influenţa relaţiile internaţionale în
viitor? Toate aceste întrebări sunt justificate în contextul în care scena relaţiilor
internaţionale este intr-o continuă schimbare.

 Istoria acestui stat este bogată şi este interesant de urmărit cum Japonia s-a
ridicat la un asemenea rang de mare putere. Totuşi trebuie reţinut că în cel de-al
doilea război mondial a suferit pierderi inestimabile, iar consecinţele au fost pe
termen lung. Dintre toate ţările de pe planetă, Japonia a fost cea mai aproape de
anihilare. Este singura naţiune care a suportat vreodată un atac nuclear.

Sosirea Japoniei în arena mondială a fost spectaculoasă. De la un tărâm

îndepărtat, obscur şi exotic de acum 150 de ani, ea a devenit rapid un rival de
primă mână pentru puterile imperialiste, o ameninţare militară pentru ordinea
mondială, şi apoi, după depăşirea crizei, o supraputere economică.

Totuşi succesele Japoniei se datorează atât circumstanţelor cât şi răspunsul dat

de ea acestora, deseori bazat pe valori şi practici adânc inrădăcinate.1

1.1 Incursiune în istorie

            Pentru a afla care este ideea generală de putere pe care a dezvoltat-o
Japonia trebuie făcută o scurtă incursiune în istoria acestui stat. De astfel merită
şi încercarea de a descoperi evenimentele care au o influenţă asupra aceste
dezvoltări de putere pe plan local şi internaţional.

            Pe de altă parte, sunt interesant de stabilit factorii care au determinat

această ascensiune a Japoniei până la transformarea ei în putere mondială. Acest

1
https://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/economia-japoniei-11424.html
fapt face din Japonia un stat de luat in seamă ca opinie şi factor politic
internaţional.

            Deşi îi respectă realizările economice mobilizatoare, majoritatea asiaticilor

nu i-au iertat incă Japoniei comportamentul din teritoriile dinaintea si din timpul
razboiului. Nu toate imaginile au fost, însă negative. Printre occidentali, la
începutul secolului XX, Japonia era respectată pentru victoriile militare asupra
Chinei şi Rusiei şi era considerată un aliat de către unele puteri. După
înfrângerea în al doilea război mondial a fost admirată pentru felul în care şi-a
asumat şi îndeplinit sarcina de reconstrucţie a naţiunii. “Miracolul economic”
care a urmat curând a devenit obiect de analiză şi imitatorii au cautat cheia
succesului în sistemul educaţional, în organizarea politică, dar mai ales în
practicile manageriale. Multe naţiuni asiatice încearcă să-şi modeleze economiile
naţionale după cea japoneză, în ciuda unor neajunsuri.

            Deşi în anii 1900 Japonia a pierdut ceva din prestanţă, este clar că actuala
imagine predominantă a ţării şi impactul său asupra lumii sunt în principal de
natură economică. Concentrarea Japoniei asupra creşterii economice pe
socoteala ignorării calităţii vieţii şi altor aspecte, a fost una dintre criticile majore
care i-au fost aduse.

            Pentru a înţelege cum a ajuns să fie o superputere economică nu este de

ajuns să examinăm numai dezvoltarea economică. Efortul postbelic al Japoniei
de a obţine supremaţia economică nu poate fi separat de cel antebelic de a căpăta
supremaţia imperialistă a ţării sau chiar de marile ambiţii din secolul al VII-lea
de a fi considerată în mod hotărât o naţiune civilizată. Este necesar să fie luat în
calcul progresul naţiunii sub cele mai largi aspecte. În secolul al XVIII-lea,
Japonia se putea lăuda cu oraşul cel mai mare din lume şi populaţia cea mai
afalbetizată.

            Astfel că pentru înţelegerea acestui statut de superputere pe care Japonia

şi l-a câştigat trebuie să înţelegem evoluţia istorică pe care a parcurs-o acest stat.

2. SCOPUL LUCRĂRII

 În cartea sa,   Marea tablă de şah, Brzezinski vorbeşte despre situaţia Japoniei
actuală la nivel internaţional, dar din punctul de vedere al SUA. Astfel că opinia
autorului este că Japonia necesită alianţe strategice cu SUA, alianţe îndeosebi
militare. Cât timp a deveni o putere dominantă în regiune nu este un obiectiv
viabil, iar fără o bază regională recunoaşterea ca putere mondială autentică este
nerealistă, rezultă că Japonia poate cel mai bine dobândi statutul de lider
mondial prin implicare active în menţinerea păcii şi dezvoltarea economică în
întreaga lume. Profitând de alianţa militară SUA – Japonia pentru a asigura
stabilitatea Orientului Îndepartat, Japonia işi poate croi liniştita o misiune
mondială, influentă şi distinctă, ca putere ce promovează apariţia unei cooperări
autentice internaţionale şi instituţionalizate într-un mod mai eficient.

Astfel că, Japonia poate fi considerată o putere atât regională, cât şi

internaţională, datorită factorilor economici, militari, educaţionali şi politici.
Această dezvoltare pe care a cunoscut-o, a făcut din Japonia o putere demnă de
luat în seamă, o putere care are un mare potenţial pe care şi-l afirmă pe toate
planurile, de la tehnologie la domeniul politic şi militar.

 Japonia a profitat de ce iniţial părea un dezavantaj pentru ea şi a reuşit să îşi

dezvolte capacităţile economice şi tehnologice, şi nu numai, pentru a se impune
ca o mare putere.

La ora actuală, Japonia este o naţiune în continuă ascensiune, un stat de care

marile puteri ţin seama, şi, de asemenea, un stat care are un cuvânt de spus pe
plan regional, cât şi international.2

3.Obiectul

Obiectul studiului redă domeniu economic al Japoniei pe plan mondial în

perioada contemporană, demonstrând că Japonia este un stat în continuă
ascensiune cu un mare potențial economic ce urmărește creșterea investițiilor
în domeniul dezvoltării economice pentru a stabiliza bunăstarea statului pe
plan economic.

4. Metodologia de cercetare
2
http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/INDRUMAR-DE-AFACERI-JAPONIA-2019.pdf
Reprezentanții MOF au arătat că reformele structurale implementate urmăresc atât

creșterea economică, cât și rezolvarea unor probleme sociale. Astfel, bugetul pentru anul

fiscal 2018 urmărește trei direcții: reforma în domeniul resurselor umane, creșterea

productivității și consolidarea fiscală. În ceea ce privește reforma în domeniul resurselor

umane, se urmărește creșterea investițiilor în capitalul uman prin: extinderea capacității

instituțiilor de îngrijire a copiilor, creșterea salariilor din domeniul îngrijirii copiilor,

educație preșcolară gratuită și creșterea alocației oferite prin burse care nu necesită

rambursare. Creșterea productivității urmărește măsuri care vor duce la o creștere

sustenabilă a salariilor și depășirea deflației: promovarea investițiilor IMM-urilor în

capitalul uman, implementarea unor reforme fiscale pentru creșterea salariilor și

îmbunătățirea productivității, sprijinirea cercetării-dezvoltării prin cooperarea dintre

companii, guvern și mediul academic, prioritizarea investițiilor publice în menținerea

infrastructurilor care contribuie la creșterea productivității.

“Odată cu creșterea numărului de creșe, femeile vor fi încurajate să lucreze”, arată

reprezentanții MOF, precizând că aceste cheltuieli suplimentare pentru creșterea

numărului de creșe publice vor fi susținute de creșterea TVA. Pe lângă creșterea

gradului de ocupare în rândul femeilor, reprezentanții MOF spun că este nevoie și de un

grad de ocupare mai mare a persoanelor în vârstă, pentru a fi depășită problema

îmbătrânirii populației. “Numărul persoanelor peste 75 de ani (6,3 milioane de persoane

în 2017) va crește rapid după 2020, când primii baby boomer vor depăși 75 de ani”, au

arătat reprezentanții MOF, adăugând că până în 2025 se estimează că numărul acestora

va ajunge la 21,8 milioane.

5. Cuvinte-cheie
Economie
Japonia
Mobilizare
Miracolul Economic
Deficit
Inflație
Finanțe
Buget
Preț
Fiscalitate

6. SUBIECTUL 1

   În spatele acestui expansionism se află un set de ideologii, utile pentru a

justifica această dezvoltare a Japoniei. Printre cele mai răspândite ideologii se
aflau conceptul de împărat absolut şi divin şi ideea unei Japonii care ocupă şi
controlează Asia pentru a o elibera-o idee specific japoneză de imperialism
antiiperialist.

            Unul dintre evenimentele care au marcat începutul puterii Japoniei a fost
interceptarea şi distrugerea flotei ruse in Strâmtoarea Tsushima de către vasele
japoneze aflate sub comanda amiralului Togo Heihachiro (1838 – 1934).  Această
victorie decisivă a pus Japonia într-o poziţie de forţă atunci când a cerut în secret
preşedintelui Theodore Roosevelt să medieze conflictul. Un conflict pe care
acesta l-a mediat cu succes. A fost un triumf eficient pentru Japonia.

            Dezvoltarea economică a Japoniei reprezintă un alt aspect al modernităţii

naţiunii care i-a impresionat pe vestici. Japonia se putea lăuda deja cu o sumă de
factori cheie ai producţiei la începutul perioade de bum economic, deţinând forţă
de muncă pe care o exploata la maximum. Astfel că Japonia deţinea forţă de
muncă în număr considerabil, forţă de muncă şcolită, forţă de muncă
ascultătoare, capital acumulat în sectorul privat, firme cu o oarecare experienţă, o
cantitate acceptabilă de surse energetice de bază. Ceea ce îi lipsea era tehnologia
şi întreprinzătorii.
            Deficitul de tehnologie, incluzând atât echipament cât şi expertiza, a fost
repede compensat. Aceasta s-a făcut în mare parte prin importarea de
echipament străin, angajarea de numeroşi consilieri tehnici occidentali şi
trimiterea japonezilor la studii în străinătate. Japonia pierduse trenul Revoluţiei
Industriale, dar pe de altă parte profitase de pe urma faptului că se dezvoltase
tarziu. Putuse în acest fel utiliza tehnologie de ultimă oră la care alte naţiuni
ajunseseră numai după un secol sau chiar mai mult de încercări şi eşecuri
costisitoare.

            Scopul Japoniei consta în construirea unei naţiuni puternice care să fie
egală sau chiar să poată întrece Occidentul. Pentru început Occidentul trebuia
făcut să ia Japonia în serios. Acest lucru însemna modernizare. Pentru a câştiga
recunoaşterea puterilor vestice era deosebit de important ca să urmeze un număr
de căi potenţial riscante. Printre aceastea se numărau receptivitatea la creştinism,
adoptarea instituţiilor economice şi politice occidentale şi demonstraţii de forţă
militare. În economie, cu ajutorul consilierilor şi tehnologiei occidentale şi cu un
guvern în stil japonez la conducere, Japonia a pofitat de pe urma propriilor atuuri
şi a devenit o mare naţiune producătoare cu un sector al industriei grele în plin
avânt.

            Din punct de vedere militar Japonia a învăţat rapid cum să lupte în stil
occidental cu arme moderne şi ce înseamnă o armată recrutată.3

7.  SUBIECTUL 2

            Un alt eveniment cheie în istoria Japoniei este, aşa cum aminteam mai
devreme, cele două atacuri atomice pe care le-a suferit această naţiune. Faptul că
americanii au gândit că doar în acest fel puteau să pună capăt războiului, denotă
că spiritul acestei naţiuni era unul destul de greu de înfrânt şi că aceasta era
singura modalitate de a înfrânge ambiţiile japonezilor şi a încheia conflitul
mondial.

            Ocuparea de către a americani a Japoniei după acest conflict a avut un rol
mai degrabă pozitiv decât negativ. Mulţumită protecţiei oferite de MacArthur,
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Japoniei
Hirohito nu a fost judecat drept criminal de război şi nici forţat să abdice. Au fost
adoptate unele reforme în stil occidental care au dus la îmbunătăţirea economiei
şi a traiului în general.

            În perioada războiului rece, Japonia şi-a refăcut cu abilitate forţele în aşa
fel încât a reuşit să ajungă un lider important pe scena mondială.

            Japonia este un stat-naţiune cu un sentiment adânc inrădăcinat  al

caracterului său unic şi al statutului său special. Istoria sa insulară, chiar şi
mitologia sa imperială a predispus poporul japonez, foarte muncitor şi
disciplinat, să se considere înzestrat cu un mod de viaţă distinct şi superior, pe
care la început Japonia l-a apărat printr-o splendidă izolare şi apoi, când în
secolul al XIX-lea lumea imitând imperiile europene, prin strădania de a-şi crea
unul propriu în Asia continentală.

            În opinia lui Brzezinski, Japonia este o ţară, în acelaşi timp bogată,
dinamică şi puternică, dar şi izolată pe plan regional şi limitată sub aspect politic
prin dependenţa securităţii sale de un aliat puternic care întâmplător este
principalul rival economic al Japoniei.

            Pe plan extern Japonia în perioada Războiului Rece era ghidată de cele
patru principii de bază enunţate de prim-ministrul Shigeru Yoshida, principii
care enunţau că:

 principalul scop al Japoniei trebuia să fie dezvoltarea economică

 Japonia trebuia să fie uşor înarmată şi să evite implicarea în conflicte
internaţionale
 Japonia trebuia să urmeze conducerea politică şi să accepte protecţia militară a 
SUA
 diplomaţia japoneză trebuia să se concentreze pe cooperarea internaţionala .4

 În ultimii ani a avut loc o proliferare de rapoarte şi studii speciale realizate de
diverse organisme japoneze publice sau private, precum şi apariţia unor cărţi
scrise de politicieni şi profesori, care trasează noi misiuni pentru Japonia în era
de după Războiul Rece.

Economia Japoniei a avut salturi spectaculoase, de la falimentul de după cel de-al

Doilea Război Mondial, la redresarea din perioada anilor ’60-’70, care a dus țara

4
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/japonia-un-miracol-de-la-nimic-la-o-putere-internationala
într-un “bubble” economic în anii ’80 și într-o criză începând cu prima parte a

anilor ’90, “deceniul pierdut”, ale cărui cauze și efecte au fost întoarse pe toate

părțile de analiștii economici, alături de măsurile luate pentru a lupta cu deflația.

Venirea la putere a guvernului condus de premierul Shinzo Abe, la începutul

anului 2013, a însemnat adoptarea unui pachet de măsuri de stimulare a
investițiilor și de susținere a companiilor autohtone. “Abenomics” a folosit trei
“săgeți” pentru a-și atinge obiectivele: politica monetară agresivă a Băncii
Centrale a Japoniei (Bank of Japan – BoJ), prin injectarea de lichidități pe piață,
țintind o inflație de 2%; măsuri fiscale adecvate, care să permită finanțarea de
lucrări publice; reforme pentru susținerea creșterii economice, prin stimularea
investițiilor din sectorul privat, combaterea șomajului, modernizarea
infrastructurii.

Economia Japoniei a crescut cu 2,5% în cel de-al treilea trimestru din 2017 (în Japonia

anul fiscal durează de la 1 aprilie până la 31 martie), peste așteptările analiștilor. Este al

șaptelea trimestru de creștere consecutiv, una dintre cele mai lungi perioade de

expansiune înregistrate după mijlocul anilor ’90, iar estimările arată că PIB-ul va crește

și în trimestrul IV. “În anul fiscal 2018, se estimează că PIB-ul real va crește cu

aproximativ 1,8%, iar PIB-ul nominal va crește cu aproximativ 2,5%”, arată

reprezentanții MOF, adăugând că PIB-ul a atins la finele lunii septembrie 2017 un nivel

record de 549,2 trilioane de yeni (aproximativ 5.000 de miliarde de dolari), comparativ

cu 493 trilioane de yeni în perioada pre-Abenomics (decembrie 2012).

În anul fiscal 2018, economia japoneză este așteptată să se redreseze, susținută de

creșterea cererii private. Măsurile din Noul Pachet privind Politica Economică vor duce

la extinderea ciclului de creștere economică cu îmbunătățirea condițiilor de ocupare a

forței de muncă și o creștere a veniturilor.5

Totodată, rata șomajului a atins nivelul de 2,7% (noiembrie 2017), fiind la cel mai scăzut

din ultimii 24 de ani, cu 1,6 puncte procentuale mai scăzut față de perioada pre-

Abenomics (4,3% în decembrie 2012). Cel de-al treilea record prezentant de

5
Managementul Japonez între tradiție și reformă - Camelia-Cristina Dragomir 2015
reprezentanții MOF este profitul corporațiilor japoneze, ajuns la 20,4 trilioane de yeni

(187 de miliarde de dolari) în trimestrul II al anului fiscal în curs (iulie-septembrie

2017).6

8.Concluzii şi recomandări

În atenția autorităților sunt și evoluția tehnologică și modul cum aceasta poate fi

implementată pentru dezvoltarea infrastructurii, creșterea sănătății populației sau

creșterea productivității companiilor. Potrivit reprezentanților MOF, inovațiile

Industriei 4.0 – Internet of Things, big data, robotizarea, sharing economy – vor ajuta la

rezolvarea unor probleme sociale. Spre exemplu, unele analize medicale pot fi făcute la

domiciliu datorită telemedicinei și a evoluțiilor tehnologice din domeniul medical.

Obișnuiți cu problemele aduse de inflație, am putea crede că opusul acestui fenomen

economic, deflația, ar fi ceva de dorit. Cazul Japoniei, însă, demonstrează că fenomenul

scăderii prețurilor poate fi chiar mai periculos decât creșterea lor. Problema este atât de

gravă, încât ministrul japonez de finanțe este însărcinat oficial cu “lupta contra

deflației”. Economia niponă se confruntă cu acest fenomen din 2001. Deflația

descurajează producția, duce la reducerea bugetelor companiilor și scăderea salariilor,

concedieri, scăderea creditării și a apetitului pentru investiții.

A treia bursă a lumii, Tokyo Stock Exchange (TSE) a început 2018 în forță. Prima

ședință de tranzacționare s-a încheiat la cel mai ridicat nivel din ultimii 26 de ani,

indicele Nikkei 225 ajungând la 23.500 puncte. Reprezentanții companiilor nipone se

așteaptă ca investitorii străini să își îndrepte tot mai mult atenția spre acțiunile

companiilor locale, în contextul economiei globale stabile și al reformelor fiscale din

SUA.7
6
https://ru.scribd.com/doc/72249790/Economia-Japoniei

7
Rodica Velciu-Conjunctura Economiei Mondial – 2011
Pe bursa din Tokyo sunt listate peste 3.600 de companii (la sfârșitul lunii ianuarie), cu o

valoare de piață cumulată de peste 5.200 miliarde dolari, fiind a treia astfel de instituție

financiară a lumii, după Londra și New York și cea mai importantă din Asia. Nu mai

puțin de 93 de companii au lansat oferte publice inițiale (IPO) în ultimul an pe bursa de

la Tokyo, potrivit oficialilor de la Tokyo Stock Exchange (TSE).

9.Bibliografie
 Îndrumar pentru Afaceri-Japonia 2015
 Rodica Velciu-Conjunctura Economiei Mondial – 2011
 Managementul Japonez între tradiție și reformă - Camelia-Cristina
Dragomir 2015

https://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/economia-japoniei-11424.html
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/japonia-un-miracol-de-la-
nimic-la-o-putere-internationala
https://ru.scribd.com/doc/72249790/Economia-Japoniei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Japoniei
http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/INDRUMAR-DE-
AFACERI-JAPONIA-2019.pdf
11. ANEXE