UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

BOLDIȘOR CORINA

Gr. 1903

BUGETUL DE STAT ȘI SPECIFICUL LUI ÎN REPUBLICA

MOLDOVA

Lucru Individual

Autorul: Boldișor Corina

Conducător științific:
Margareta Bradu
 CHIȘINĂU-2020

INTRODUCERE
Bugetul statului este un element al finanțelor, de o importanță aparte, având mai multe semnificații.
Astfel el reprezintă un element component al finanțelor publice, o multitudine de operații și fluxuri
financiare specifice, cea mai important lege dezbătută anual de către forul legislativ, o sinteză a diferitelor
opțiuni economico-sociale și politice, mijloc de manifestare al constrângerii financiare bugetare,
instrument de negociere cu diversele organisme financiare și altele. În Republica Moldova, ca de fapt, în
numeroase țări ale lumii, sistemul bugetar reprezintă o componentă de o semnificație greu de
supraapreciat pentru economia națională.
În acest context poate fi subliniată actualitatea temei cercetate și anume: bugetul de stat și
specificul acestuia în Republica Moldova, cu implicarea a diferitor metode și legi aprobate. Astfel s-a
desemnat nemijlocit o relevanță importantă a bugetului de stat, ca un plan financiar, ce sugerează ideea de
echilibru între două componente: venituri și cheltuieli. Deci, s-a explicat rolul primordial al sistemului
bugetului de stat la nivel macroeconomic, ce se evidențiază prin conexiunile dintre acesta și celelalte
componente ale bugetului general consolidat al statului.
Scopul lucrării constă în elaborarea măsurilor de monitorizare și determinare a gradului de
lichiditate a resurselor bugetare, precum și limitele acestuia pentru a fi monitorizată și asigurată suficiența
capitalului la nivelul sistemului bugetar, cât și redistribuirea resurselor financiare. Precum și
sistematizarea bugetului de stat în Republica Moldova: veniturile și cheltuielile bugetului de stat,
funcțiile, scopurile, principiile acestuia și etapele procesului bugetar.
Metodologia de cercetare. Lucrarea dată a fost elaborată utilizând următoarele metode de
cercetare: metoda observației, sinteză si comparație, inducție si deducția, analiza logică, gruparea și
selectarea.
Obiectivul îl constituie noțiunea de sistem bugetar si rolul economic cercetate sub aspect teoretico-
metodologic si practic, in baza exemplului Republicii Moldova.
Structura lucrării conform obiectivelor de cercetare și analizare, cuprinde: introducere, trei
capitole și concluzii. În introducere este argumentată actualitatea, semnificația, necesitatea și gradul de
studiere a temei de cercetare; sunt formulate scopul și sarcinile lucrării.
Capitolul I - ” Abordări teoretice despre bugetul de stat” - prezintă o sinteză asupra abordării
teoretice despre bugetul de stat.
Capitolul II - ” Analiza bugetului în Republica Moldova” - abordează procesul bugetar în
Republica Moldova.
Capitolul III - ”Probleme și soluții” - cuprinde succinct o analiză a problemei și propunerea unor
soluții.
Concluziile reprezintă o sinteză a temei analizate.
Analiza literaturii economice de specialitate a demonstrat că cercetătorii în domeniu nu prezintă
o părere unică despre bugetul de stat. Astfel, actualitatea și necesitatea studierii științifice a rolului
executării bugetului public național, în Republica Moldova, sunt generate de experiența pozitivă a
existenței organelor de stat.
Cuvintele cheie: buget de stat, sistem bugetar, structură bugetară, principii bugetare, elemente ale
bugetului de stat, execuție bugetară și altele.

2
CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE DESPRE BUGETUL DE
STAT
Bugetul de Stat la nivel general este definit sub 4 aspecte:
- Juridic - bugetul este un document financiar cu putere de lege care include anumite norme și normative
destinate gestiunii financiare clare și explicite.
- Contabil - bugetul reprezintă totalitatea conturilor prin care se gestionează resursele financiare ale
statului.
- Economic - bugetul reprezintă repartizarea PIB sub formă de impozite și cheltuieli.
- Politic - bugetul este expresia financiară a opțiunilor Guvernului
Însă , cele mai esențiale abordări sunt cele de ordin juridic și economic, de care depinde însăși activitatea
bugetului de Stat.
Astfel, sub aspect juridic , bugetul de Stat reprezintă un act prin care sunt prevăzute și autorizate
veniturile și cheltuielile anuale ale statului. “Bugetul de stat prevede și autorizează, în formă legislativă,
cheltuielile și resursele statului”. Astfel, această definiție pune în evidență necesitatea aprobării de către
Parlament a indicatorilor bugetari.
Bugetul de Stat reprezintă totalitatea veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate
pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale, cu excepția funcțiilor proprii sistemului public de
asigurări sociale și sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, precum și pentru stabilirea
relațiilor cu alte bugete. Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relații economice, care
iau naștere în procesul repartiției produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea funcțiilor statului.
Aceste relații se manifestă în dublu sens: pe de o parte ca relații prin care se prelevă resurse bănești la
dispoziția statului, pe de altă parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse. Din punct de vedere
material, bugetul de stat poate fi definit ca un fond centralizat de mijloace bănești pus la dispoziția
statului, în care se încasează veniturile și din care se efectuează cheltuieli din partea statului.
Rolul fundamental al bugetului de stat în cadrul finanțelor publice și al economiei naționale este
susținut și de următoarele considerente:
- bugetul participă în mod direct la îndeplinirea funcțiilor și a sarcinilor statului;
- bugetul asigură autonomia reală a colectivităților locale constituite în cadrul unităților administrativ-
teritoriale;
- bugetul garantează realizarea efectivă a protecției sociale a unor categorii importante în rândul
populației;
- bugetul asigură echilibrul financiar, monetar și valutar la statului;
- bugetul are un însemnat rol stabilizator al economiei naționale.
- implementarea strategiilor și obiectivelor economice, sociale și de altă natură ale guvernului;
- formarea fondurilor bănești necesare pentru finanțarea acțiunilor guvernului;
- asigurarea echilibrului bugetar necesar pentru menținerea unei situații macroeconomice stabile a
statului;

3
 - asigurarea administrării efective, calitative și responsabile a finanțelor aflate la dispoziția guvernului;
- expunerea în mod explicit a strategiilor și obiectivelor guvernului, care vor fi realizate de buget.
Pe lângă acestea, bugetul mai are 3 funcții de bază:
1. Funcția de alocare reflectă modul de alocare a resurselor fiecărui an bugetar. Statul se poate
manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activități industriale și comerciale proprii, fie
participând la finanțarea unor activități în sectorul privat. Existența lor ca bugete anexe se justifică: prin
caracterul industrial sau comercial al activității statului și prin scopul finanțării și natura beneficiarului
resurselor, atunci când se acordă subvenții sau se finanțează acțiuni sociale. Conturile speciale de
trezorerie sunt operațiuni în afara bugetului general determinate de condiții specifice privind finanțarea și
de caracterul lor provizoriu.
2. Funcția de (re)distribuție al bugetului este pus în evidență de natura lui specifică, respectiv aceea
de instrument ce reflectă relații de mobilizare a resurselor și de repartizare a acestora pentru finanțarea
unor activități și acțiuni determinate expres.
3. Funcția de stabilizare a vieții economice decurge din importanța bugetului de stat ca instrument
cu putere de lege, prin care se reflectă politica economică promovată de Guvern.
Conform Art. 14 din LEGE Nr. 847 din 24-05-1996 privind sistemul bugetar si procesul bugetar,
scopurile bugetului de stat sunt:
 implementarea strategiilor şi obiectivelor economice, sociale şi de altă natură ale Guvernului;
 formarea fondurilor băneşti necesare pentru finanţarea acţiunilor Guvernului;
 asigurarea echilibrului bugetar necesar pentru menţinerea unei situaţii macroeconomice stabile a
statului
 asigurarea administrării efective, calitative şi responsabile a finanţelor aflate la dispoziţia
Guvernului;
 expunerea în mod explicit a strategiilor şi obiectivelor Guvernului, care vor fi realizate de buget.
În economia contemporană bugetul public constituie veriga centrală a sistemului financiar al
oricărei țări, fiind expresia unui tip specific de relații financiare - relațiile bugetare - care se manifestă în
procesele formării, repartizării și utilizării fondurilor bugetare necesare organelor statale la nivel național
și local.
În teoria și practica economică, bugetul public este privit, de obicei, din două puncte de vedere - ca
o componentă obiectivă, de bază, a sistemului financiar și ca document de previzionare și de autorizare,
ca principala balanță financiară cu caracter operativ și obligatoriu a statului.
Ca verigă centrală a sistemului financiar, bugetul public reprezintă expresia sintetizată a relațiilor
economice ce se manifestă în procesele formării și utilizării principalului fond centralizat de mijloace
bănești al statului și a fondurilor unităților administrativ - teritoriale ,
în vederea finanțării activităților destinate creșterii calității vieții, a unor activități privind
dezvoltarea economică a țării, cercetarea științifică, amplificarea și perfecționarea infrastructurii,
constituirea rezervelor de stat, apărarea națională, ordinea publică și de drept.
Din punct de vedere economic, se poate remarca faptul ca fondurile care trec prin contul bugetar
reprezintă o pondere semnificativă din PIB și ca prin impozitele prelevate și cheltuielile efectuate statul
dispune de instrumente privilegiate de intervenție în viața economică și socială.

4
CAPITOLUL II. ANALIZA BUGETULUI ÎN REPUBLICA
MOLDOVA
Conform art.66(h) al Constituției, una din atribuțiile de bază ale Parlamentului este aprobarea
bugetului de stat și exercitarea controlului asupra lui, dar totodată bugetul de stat se administrează de
către Ministerul Finanţelor.
În ultimul deceniu, Republica Moldova a cunoscut o îmbunătăţire sesizabilă a
managementului finanţelor publice, fiind promovată o serie de reforme. Vectorul de bază al acestor
reforme îl constituie implementarea planificării bugetului pe termen mediu şi, concomitent, introdu-
cerea elementelor de bugetare în bază de programe şi performanţe.
Bugetul public național a înregistrat un deficit de 1,5 miliarde de lei pe durata primelor nouă luni
ale anului curent. În perioada corespunzătoare a anului trecut, Bugetul de Stat, dimpotrivă, a avut un
excedent (un surplus) în mărime de 1,8 miliarde de lei. Creșterile veniturilor la Buget au rezultat din
majorarea încasărilor din impozite, taxe și prime de asigurări obligatorii.
Bugetul de stat este una din componentele majore ale sistemului financiar prin ponderea mare – 25-
30% – pe care o reprezintă in produsul intern brut, dar şi prin rolul pe care îl are in funcţionarea unor
pârghii financiare (fiscală, vamală, a cheltuielilor publice), ca şi in acţiunile de predicţie şi planificare
macroeconomică realizate cu ajutorul unor instrumente cum sunt:
 programele de dezvoltare economică, cu durate de 5 ani şi peste,
 balanţele financiare de sinteză, cu durate de 3-5 ani, vizând resursele financiare şi destinaţia lor,
consumul public, transferurile in exterior, etc.,
 bugetul economiei naţionale, cu orizont de 2 ani, vizând resursele financiare ale societăţii şi
simularea efectelor unor măsuri economico-financiare.
Aspectul formal al bugetului de stat rămâne, in economia modernă, o chestiune literalmente
secundară, deoarece conceperea şi utilizarea lui ii conferă poziţia de instrument financiar de predicţie şi
planificare macroeconomică. Componenta de program pe termen scurt este adesea completată cu cea de
program financiar pe termen mediu, ca urmare a includerii cheltuielilor publice de investiţii, al căror
orizont este de cel puţin 2-3 ani.
Cheltuielile publice constituie pârghii de reglare in special pentru consum şi producţie. O cotă
relativ însemnată a acestor cheltuieli o reprezintă cele salariale prin care se poate influenţa consumul
privat, implicit cererea şi in consecinţă producţia. Similar funcţionează o altă cotă însemnată reprezentând
cheltuielile pentru consumul public, precum şi cea reprezentând investiţiile publice. Pe de altă parte,
cheltuielile publice au influienţă asupra importului şi inflaţiei.
Cheltuielile publice se materializează în plăţi efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite
căi pentru achiziţii de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale
politicii statului:
1.Servicii publice generale;
2.Acţiuni social-culturale;
3.Întreţinerea armatei

5
 4.Acţiuni economice
La caracterizarea cheltuielilor publice, un interes deosebit prezintă cunoaşterea tendinţelor şi
dinamicii lor, pe ansamblu şi pe categorii în diferite etape ale evoluţiei societăţii umane, în elemente
specifice pe grupuri de ţări şi de la o ţară la alta. Dinamica cheltuielilor publice a fost determinată de
procese inflaţionist.
Cheltuielile publice cuprind:
• Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare publice constituite în:
-bugetul administraţiilor centrale de stat;
-bugetul asigurărilor sociale;
-bugetele locale
• Cheltuieli extrabugetare acoperite din resurse financiare publice constituite în afara bugetului de
stat
• Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinaţia specială (fondul pentru asigurări sociale).
• Cheltuieli ale întreprinderilor, instituţiilor financiar-bancare cu capital de stat.
• Cheltuielile cu caracter public ale organizaţiilor internaţionale, finanţate din resursele mobilizate de
la membrii acestora, respectiv de la statele membre ale acestor organizaţii.
Bugetul de stat al Republicii Moldova constituie principala componentă a sistemului bugetar. Din
punct de vedere juridic, bugetul de stat este definit ca un act în care se înscriu veniturile și cheltuielile
probabile ale statului pe o perioadă de un an (1 ian. - 31 dec.).
În Republica Moldova, bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanţelor. Ministerul
Finanțelor este responsabil pentru elaborarea bugetului, cu contribuția ministerelor de resort și a altor
agenții. Acest exercițiu este gestionat de către Direcția politici bugetare și sinteză bugetară a Ministerului
Finanțelor.

Ministerul Finanțelor elaborează Bugetul pentru cetățeni pentru a îmbunătăți accesul publicului la
informațiile bugetare, în scopul promovării responsabilității și transparenței în gestiunea finanțelor
publice. Bugetul pentru cetățeni prezintă bugetul într-un limbaj simplu, evidențiind caracteristicile sale
importante, facilitând astfel înțeleagerea bugetului și a informațiilor sale de bază pentru cetățenii de rând.
Potrivit articolului 26 al Legii nr. 181 privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale,
bugetul public național al Republicii Moldova include bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
fondurile obligatorii de asigurări sociale de sănătate, bugetele locale.

6
 Ministerului Finanțelor este responsabil pentru elaborarea bugetului, prin contribuția ministerelor
de resort și a altor agenții. Acest exercițiu este gestionat, în mod obișnuit, de către Direcția Generală de
Sinteză Bugetară a Ministerului Finanțelor.
Nivelul de performanță a cheltuielilor bugetare în anul 2014 a fost unul mediocru. Din total 809
indicatori de performanță raportați pe programe, au fost realizați circa 549, ceea ce constituie 64%. Din
grupele de cheltuieli cel mai înalt procent de realizare a indicatorilor respectivi a fost la știință și
inovare de circa 92%, iar cel mai rău rezultat a fost înregistrat la gospodăria comunală și gospodăria de
exploatare a fondurilor de locuințe. Totodată, trebuie de menționat că asupra gradului de realizare
a acestor indicatori influențează nu doar eforturile instituțiilor, dar și distribuirea lor neuniformă în
cadrul grupurilor de cheltuieli. Astfel, în cazul programelor pentru gospodăria comunală, la bază au stat 5
indicatori de performanță, doar unul din ei fiind îndeplinit ceea ce a dus la un procentaj minim, în timp ce
în alte grupuri numărul de indicatori este cu mult mai mare.

Conform prevederilor Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25
iulie 2014, rapoartele privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia se
întocmesc și se publică lunar, semianual și anual.
Administratorii bugetelor componente ale bugetului public național întocmesc și publică rapoarte
privind executarea bugetelor pe care le administrează.
Ministerul Finanțelor întocmește și publică raportul privind executarea bugetului public național.

7
 Conform legii privind modificarea legii bugetului de stat pentru anul 2019 nr. 303 din 30.11.2018,
nr. 112 din 04.09.2019, art.1(1) ,,Bugetul de stat pentru anul 2019 se aprobă la venituri în sumă de
40633531,5 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 46336817,6 mii de lei, cu un deficit în sumă de
5703286,1 mii de lei.’’

CAPITOLUL III. PROBLEME ȘI SOLUȚII

Parlamentul a votat pe 4 septembrie, în lectură finală, modificările la Legea Bugetului de Stat
pentru anul 2019, aprobând un deficitul bugetar de peste 5,7 miliarde de lei (aroximativ 325 de milioane
de dolari), venituri în valoare de 40,6 miliarde de lei și cheltuieli de 46,3 miliarde de lei.
Astfel, capitolul „venituri” a fost redus cu 1,5 miliarde de lei, iar capitolul „cheltuieli” a fost
diminuat cu 1,3 miliarde de lei. Deficitul bugetar a sporit cu 164,6 milioane de lei.
În plenul Parlamentului, președintelui Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe,
Igor Munteanu, a declarat atunci că, în prima jumătate a anului, Bugetul public a avut un deficit de 2,1
miliarde de lei – 1,01% din valoarea Produsului Intern Brut (PIB), prognoza inițială fiind de 2,74% din
PIB.
Din punct de vedere politic, bugetul este considerat ca expresie a opţiunilor Guvernului în
ansamblul domeniilor care relevă competenţele sale (politica economică, socială, educativă,
culturală, militară etc.). Pentru a îmbunătăți situația, Guvernul are următoarele priorități:
1. Intensificarea politicilor de promovare a schimburilor de mărfuri cu noi piețe de desfacere.
2. Dezvoltarea continuă, încurajarea și susținerea înterprinderilor din sectorul privat.
3. Dezvoltarea sectorului real al economiei, prin favorizarea investițiilor interne și atragerea
investițiilor străine directe în economia națională.
4. Promovarea inițiativelor fiscal și implementarea reformelor menite să consolideze baza fiscal
și să eficientizeze procesul de colectare a veniturilor la bugetul public national.
5. Asigurarea financiară a domeniilor cu un impact major asupra dezvoltării durabile a țării
(educație, justiție, drumuri etc.)
Cu toate că procesul de planificare a bugetului a fost îmbunătăţit substanţial ca procedură
odată cu introducerea CCTM şi a planificării în bază de programe, oferind bugetului un caracter
strategic şi de perspectivă şi deplasând accentul de la cheltuirea cu orice preţ a alocaţiilor bugetare
de către administratorii de buget spre utilizarea raţională a banului public, totuşi agenda acestor
re-forme este una foarte încărcată. În scopul realizării transferului de la sistemele de planificare
bugetară bazate pe categorii de cheltuieli către sisteme de bugetare bazate pe politici şi performanţă a fost
evident necesară revizuirea întregului proces bugetar şi a calendarului de pregătire a bugetului de
stat. Implementarea acestor reforme necesită introducerea de noi paşi în procedurile bugetare, de noi
documente, de noi instrumente de planificare şi raportare, de noi proceduri de dezbatere şi de luare a
deciziilor, de noi sisteme de contabilitate etc. Dificultăţi organizatorice nu constituie singurele
impedimente în faţa reformei. În condiţiile în care bunele practici internaţionale în domeniul bugetului
nu înseamnă neapărat importarea unor modele din ţările mai avansate, este nece-sar de a adapta
reforma la specificul naţional, sistemul bugetar autohton fiind afectat negativ de factori precum
instabilitatea politică, interesele private, instabilitatea macroeconomică etc. Reforma bugetară este în
mare măsură un proces de învăţare din mers. Iată de ce rezultatele reformei trebuie urmărite
continuu. În Republica Moldova, se propune de a analiza: veniturile şi cheltuielile reale în comparaţie
cu bugetul de stat rectificat şi cel iniţial aprobat, structura cheltuielilor executate în comparaţie cu
bugetul iniţial aprobat, soldul şi monitoriza-rea restanţelor la efectuarea plăţilor. Planificarea strategică a
bugetului este, astfel, un prim pas de aliniere a Republicii Moldova la cele mai bune practici
europene, dar şi internaţionale în domeniul planificării bugetului. Reformarea procesului de
planificare a bugetului public este un proces complex şi de durată, însă unul absolut necesar.

8
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În concluzie, putem afirma că în Republica Moldova au fost promovate o serie de măsuri în
domeniul gestiunii finanțelor publice. Urmărind practica Țările membre UE, se recomandă instituirea
unui Consiliu Bugetar-Fiscal Independent în Republica Moldova, care ar putea contribui la o mai mare
transparență în domeniul finanțelor publice și, respectiv, o responsabilizare a părților implicate în
planificarea strategică a bugetului public în Republica Moldova.

9
BIBLIOGRAFIE
1. Articolul 26 al Legii nr. 181 privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale
2. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=88795&lang=ro
3. http://mf.gov.md/ro/buget/bugetul-public-na%C8%9Bional/bugetul-de-stat
4. https://www.expert-
grup.org/ro/biblioteca/item/download/1421_3be803a37f589a2ccb3d53f2f1a0d582
5. http://mf.gov.md/ro/buget/bugetul-public-na%C8%9Bional
6. https://conspecte.com/Finante-Publice/bugetul-de-stat.html
7. https://sputnik.md/analytics/20191031/28034875/Problemele-Bugetului-Stat-2019-Deficit-mare-
granturi-putine.html
8. http://aap.gov.md/files/publicatii/revista/articole/90/ro/Dragomir.pdf
9. https://mf.gov.md/sites/default/files/Bugetul%20pentru%20cet%C4%83%C8%9Beni%202019.pd
f
10. https://statistica.gov.md/

10
CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................2
CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE DESPRE BUGETUL DE STAT........3
CAPITOLUL II. ANALIZA BUGETULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA............5
CAPITOLUL III. PROBLEME ȘI SOLUȚII...........................................................8
CONCLUZII ȘI PROPUNERI..................................................................................9
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................10

11