Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea Ştiinţe Reale Economice şi ale Mediului
Catedra Ştiinţe fizice şi inginereşti

Lucrare de laborator nr. 2

La disciplina „Organe de mașini”
Tema: „Studierea și analiza angrenajului”

A efectuat: studentul grupei

A verificat:

Bălţi, 2020

1.Scopul lucrării:
1.1 Studierea parametrilor geometrici ai angrenajului

1.2 Însușirea procedeelor de măsurare și calculare a acestor parametri.

2. Bazele teoriei angrenajului

Conform standardelor în vigoare (vezi STAS 915/2-81), angrenajul se defineşte ca fiind un

mecanism elementar format din două elemente dinţate (roţi, sectoare, sau bare dinţate), aflate
în mişcare rotativă / translantă absolută sau relativă, în care unul din elemente îl antrenează
pe celălalt prin acţiunea dinţilor aflaţi în contact succesiv şi continuu.
Angrenajele, sau mecanismele cu roţi dinţate, sunt practic cuple superioare (în general
de clasa a patra - C4), care au rolul de a transmite şi sau transforma mişcarea, prin reducerea
turaţiei (cu creşterea momentului), ori prin amplificarea vitezei unghiulare (cu scăderea
sarcinii), de la intrare către ieşire, cu păstrarea aproximativ constantă a puterii (cu pierderi
foarte mici, mecanice şi de fricţiune, datorită randamentelor mari şi foarte mari la care
lucrează mecanismele cu roţi dinţate).
Cele mai vechi, mai utilizate (mai răspândite), mai fiabile, funcţionând şi cu
randamente mai bune, sunt angrenajele cu axe fixe, care vor fi prezentate în acest capitol.
Există şi angrenaje cu axe mobile (fac obiectul unui capitol separat), sau mixte, care deşi
sunt mai uşoare şi mai compacte, funcţionează în schimb cu randamente mai scăzute, decât
cele cu axe fixe, şi sunt şi mai puţin rigide şi fiabile.
A- angrenaje cu axe paralele (angrenaje cilindrice)

B- angrenaje cu axe concurente (angrenaje conice)

C- angrenaje cu axe încrucişate (de tip melc-roată melcată, sau hipoide)

 Fig. 1. Clasificarea angrenajelor

Angrenajele cele mai simple constau din două roți pe suprafețele cilindrice ale cărora
alternează goluri și proieminenți dinți.Rota mai mică se numește pinion, iar cea mare –
roată. Angrenajele sunt folosite în diferite mașini și mecanisme , și se folosesc pentru
schimbarea vitezei unghiulare a elementului antrenat, raportul de transmitere rămînînd
constant. Pol de angrenare – se numește punctul de tangență a cercurilor de divizare a două
roți dințate angrenate și se notează prin ’’p’’

Cerc de divizare a unei roți dințate se numește cercul , pe care două roți dințate angrenate în
timpul rotirii se rostogolesc una pe alta fără alunecare.

Pas frontal al angrenării (pt) se numește distanța dintre flancurile de același fel a doi dinți
vecini măsurată pe arcul unui cerc concentric

Pas frontal de divizare – se numește distanța dintre flancurile de același fel a doi dinți vecini
măsurată de arcul cercului de divizare , iar pas frontal de bază (pb)- se va numi aceeași
distanță dar măsurată pe arcul cercului de bază .

Între pasul frontal și pasul normal există dependența:

pn
pn= p t cosβ , pt = (1)
cosβ

β - unghiul de înclinare a liniei dintelui

Dacă z- este numărul de dinți a unei roți dințate , iar pt- pasul frontal de angrenare,
atunci lungimea circumferinței :
L=z p t (2)

Dacă diametrul circumferinței este d – atunci lungimea ei : L=πd (3)

pt
Din 2 și 3 rezultă : πd= pt z orid = ∗z (4)
π

pt
Raportul =mt , a fost numit :modulul frontal de angrenare și atunci :d=mt z (5)
π

Între modulul normal al angrenării și modulul frontal avem relația:

mn
mt = și m n=m t cosβ (6)
cosβ

Parametrii principali ai unei roți dințate:

Modulul angrenării – m, numărul dinților –z, diametrul cercului de divizare d , diametrul

cercului de bază – db, diametrul cercurilor vîrfurilor –da, diametrul cercurilor golurilor –
df, , înălțimea capului dintelui – ha, înălșimea piciorușului dintelui- hf, înălțimea dintelui –
h, pasul angrenării –p, grosimea dintelui pe arcul cercului de divizare S, lățimea golului pe
arcul cercului de divizare- e.

3. Utilaj , instrumente , materiale.

Roți dințate cu dinți cu profil în evolventă ,un raportor universal cu vernier , șublere ,un
șubler pentru dantură.

4.Ordinea efectuării lucrării:

1. Se determină prin enumărare numărul dinților tuturor roților dințate – z1 . z2

z 1=18 ; z 2=81.

2. Cu ajutorul șublerului se măsoară lungimea segmentelor l1, l2, diametrele cercurilor de

vîrfurilor da1, da2 , înălțimea dintelui h, lățimea roților dințate b1, b2 , distanța interaxială
aw.:l 1=13 mm , l 2=22 mm , d a =63,11 mm , d a =263 mm , h=40 mm , b 1=28 mm , b 2=20 mm , aw=25 mm .
1 2

3. Cu ajutorul raportorului cu vernier de măsurat unghiul de înclinare a dintelui β =18 °

4. Cu ajutorul formulelor de mai sus de executat calculele respective:

Pb=l2 −l 1=22−13=9 mm

Denumirea parametrului Simbol Pinion Simbol Roată

Pasul frontal al angrenării Pt 9,51 mm Pt 9,51mm

Pasul normal al angrenării Pn 9 Pn 9

Numărul dinților Z1 18 Z2 81

Segmentul l 1 - 13 - 22

Segmentul l 2 - 13 - 22

Modulul normal al angrenării mn - mn -

Valoarea măsurată mn m 2,86 mn m 2,86

Valoarea standartă mn s 3 mn s 3

Modulul frontal al angrenării mt 3,17 mt 3,17

Diametrul cercului de divizare d 1 57,11 d2 2,57

Diametrul cercului de bază db 1 53,29 db 2 239,84

Diametrul cercului vîrfurilor da 1 - da 2 -

Valoarea măsurată da m 60 da m 250

1 2

Valoarea teoretică da t 63,11 da t 263

1 2

Diametrul cercului golurilor df 1 49,61 df 2 249,5

Înălțimea dintelui h - h -

Valoarea măsurată hm 6 hm 7

Valoarea teoretică ht 6,75 ht 6,75

Înălțimea capului dintelui ha 3 ha 9

Înălțimea piciorușului dintelui h f 3,75 hf 3,75

Grosimea cordală a dintelui Sc 1 4,97 Sc 2 4,98

h1 =(d ¿ ¿ a 1−d f )/2=(60−48)/2=6 ; h2 =(d ¿ ¿ a 2−d f )/2=(250−236)/2=7 ¿ ¿
1 2

h f =1,25 mn=1,25∗3=3,75;

Pn=mn∗π =3∗3,14=9,42 ; P t=mt∗π=3,17∗3,14=9,95.

90 ° 90
Sc =d1 sin
1 ( )
z1
=57,11∗sin( )
18
=4,97 ;

90 ° 90
Sc =d2 sin
2 ( )
z2
=257∗sin( )
81
=4,98

∆ mn =( m n−m t )∗100 % / mn =(3−3,17)∗100 % /3=5,66 %

Datele obținute le întroducem în tabel:

Concluzie: În lucrarea dată am studiat parametrii geometrici și cinematici a angrenajului.

Angrenajele sunt folosite în diferite mașini și mecanisme , și se folosesc pentru schimbarea
vitezei unghiulare a elementului antrenat, raportul de transmitere rămînînd constant.Pentru
ca raportul de transmisie să rămînă constant, profilul dinților roții dințate angrenate trebuie
să aibă formă ca în timpul rotirii roților polul angrenării să-și păstreze poziția pe lina
centrelor.

Fig.1. Reductor cu roți dințate cilindrice