SEMINAR 6

Resursele financiare publice I

1. Analiza nivelului, structurii şi dinamicii veniturilor publice (indicatori de nivel, dinamică şi structură) –indicatorii
sunt similari cu cei prezentaţi la cheltuielile publice. În plus, la venituri apare indicatorul Rata fiscalităţii (Rf)
Rf (la nivel macroeconomic) = (Venituri fiscale/PIB) * 100
Rf (la nivel microeconomic) = (Total impozite, taxe, contribuţii / Venituri) * 100

2. Dubla impunere juridică internaţională (DIJI) – aspecte teoretice generale

Dubla impunere juridică internaţională (DIJI) constă în supunerea la impozit a aceleiaşi materii impozabile, aparţinând aceluiaşi
contribuabil, pentru aceeaşi perioadă de timp, de către autorități fiscale din state diferite. DIJI poate apărea numai în cazul
impozitelor directe.
Criterii ce stau la baza impunerii veniturilor şi averii obţinute într-un stat:
a) Criteriul naţionalităţii: în statele care aplică acest criteriu sunt supuse impunerii toate veniturile ce au fost realizate de
către naţionalii respectivului stat, indiferent de rezidenţa respectivelor persoane şi indiferent de locul de realizare a
veniturilor;
b) Criteriul rezidenţei (domiciliului fiscal): în statele care aplică acest criteriu sunt supuse impunerii toate veniturile ce au
fost realizate de către rezidenţii respectivului stat, indiferent de naționalitatea respectivelor persoane şi indiferent de
locul de realizare a venitului respectiv;
c) Criteriul teritorialităţii (originii veniturilor): în statele care aplică acest criteriu sunt supuse impunerii veniturile ce au fost
realizate pe teritoriul respectivului stat, indiferent unde îşi are rezidenţa beneficiarul lor şi indiferent de naţionalitatea
acestuia.
Modul în care sunt aplicate aceste criterii la nivel internaţional poate conduce la apariţia DIJI.
Metode de evitare a DIJI:
I. Metoda scutirii totale – presupune că venitul realizat de rezidentul unui stat pe teritoriul altui stat (denumit stat sursă
al venitului – SS) în care acesta a fost impus, nu se mai impune și în statul de rezidenţă (SR). (adică fiecare stat va
impune venitul realizat pe teritoriul său)
II. Metoda scutirii progresive – presupune ca venitul realizat de rezidentul unui stat în străinătate să se adauge
venitului realizat de acesta în statul de rezidenţă, identificându-se astfel cota progresivă aplicabilă veniturilor totale.
Însă, după identificarea cotei de impozitare corespunzătoare, aceasta se va aplica numai asupra venitului realizat în
statul de rezidenţă.
III. Metoda creditării totale – presupune deducerea integrală din impozitul datorat în statul de rezidenţă, a impozitului
plătit în străinătate pentru venitul realizat acolo.
IV. Metoda creditării ordinare (obişnuite) - presupune deducerea din impozitul datorat în statul de rezidenţă, a
impozitului plătit în străinătate pentru venitul realizat acolo, însă numai în limita impozitului datorat în ţară pentru un
venit similar (egal cu cel obţinut în străinătate).
Regula generală: În statul sursă se va determina și reține întotdeauna impozitul aferent venitului realizat pe teritoriul acestui stat.
 3. Aplicaţii
1. Un cetăţean rezident al ţării A, în care este aplicat criteriul rezidenţei, a obţinut în statul A un venit impozabil de 10.000 euro, iar în
statul B, în care este aplicat criteriul originii veniturilor, un venit de 7.500 euro. Cotele de impunere practicate în cele două state sunt:
Ţara A Ţara B
până la 5.000 euro 10% până la 3.000 euro 15%
5.001 – 8.500 euro 17% 3.001 – 5.500 euro 450 + 20% din ceea ce depăşeşte 3.000 euro
8.501 – 12.500 euro 22% peste 5.500 euro 950 + 25% din ceea ce depăşeşte 5.500 euro
peste 12.500 euro 25%
Să se determine impozitul total datorat, venitul net ce rămâne la dispoziţia contribuabilului, degrevarea fiscală de care beneficiază
acesta, precum și presiunea fiscală resimțită, dacă între cele două state există încheiată convenţie pentru evitarea dublei impuneri
juridice internaţionale, practicându-se:
a) metoda scutirii totale (iar în ţara A se practică impozitarea separată a veniturilor);
b) metoda scutirii progresive (iar în ţara A se practică impozitarea separată a veniturilor);
c) metoda creditării ordinare (iar în ţara A se practică impozitarea globală a veniturilor);
d) metoda creditării totale (iar în ţara A se practică impozitarea globală a veniturilor).

2. O persoană fizică rezidentă în Spania, obține în acest stat un venit în sumă de 2.000 euro. În aceeași perioadă obține în Italia un
venit egal cu 700 euro. Spania aplică la impunere următoarea scară de cote progresive simple: 0-500 euro 5%; 501 – 1000 euro
7%; 1001 – 1500 euro 10%; 1501 – 2100 12%; peste 2100 15%, iar Italia aplică o cotă procentuală proporțională de 10%.
Spania aplică la impunerea veniturilor criteriul rezidenței, iar Italia aplică la impunerea veniturilor criteriul de origine al veniturilor.
Determinați impozitul total datorat și presiunea fiscală resimțită de către persoana fizică, dacă:
a) între cele două state nu există nici o metodă de evitare a dublei impuneri și statul de rezidență aplică:
a1) impozitarea separată a veniturilor; a2) impozitarea globală a veniturilor;
b) între cele două state există ca metodă de evitare a dublei impuneri:
b1) scutirea totală (Spania practică impozitarea separată a veniturilor);
b2) scutirea progresivă (Spania practică impozitarea separată a veniturilor);
b3) creditarea obișnuită (Spania practică impozitarea globală a veniturilor);
b4) creditarea totală (Spania practică impozitarea globală a veniturilor).

3. Se cunosc următoarele date din bugetul general consolidat al României (2017-2018):

Indicatori Unităţi de 2017 2018
măsură (um)
Venituri publice totale neconsolidate (VPTneconsolidate), din care: Mil. lei 305.041,0 352.153,9
- venituri ale bugetului de stat (BS) Mil. lei 113.021,9 144.012,1
- venituri ale bugetului centralizat al unităţilor administrativ - teritoriale Mil. lei 74.653,6 73.496,1
(bugetelor locale – BL)
- venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) Mil. lei 58.018,1 63.800,5
- venituri ale bugetului asigurărilor pentru şomaj Mil. lei 2.216,7 2.609,0
- venituri ale fondului special pentru asigurări sociale de sănătate (FNUASS) Mil. lei 28.760,9 35.651,3
- venituri ale altor bugete Mil. lei 28.369,8 32.584,9
Transferuri între bugete (se scad la consolidarea veniturilor) Mil. lei 53.002,6 54.672,4
Operațiuni financiare (se scad la consolidarea veniturilor) Mil. lei 218,7 2.363,3
Indicele preţurilor de consum (IPC) % (2016 = 100) 101,34 106,03
PIB Mil. lei 842.500 949.600
Populaţia Mil. locuitori 19,531 19,415
Curs de schimb mediu anual (CS) lei/euro 4,5681 4,6535
Determinați:
a) structura veniturilor publice totale neconsolidate (VPTneconsolidate) în anul 2017, precum și în anul 2018;
b) veniturile publice totale general consolidate în anul 2017, respectiv 2018, exprimate în termeni nominali;
c) veniturile publice totale general consolidate în anul 2017, respectiv 2018, exprimate în termeni reali;
d) ponderea veniturilor publice totale general consolidate în PIB în anul 2017, precum și în anul 2018;
e) veniturile publice totale general consolidate, medii pe locuitor, exprimate în euro/locuitor (atât pentru 2017, cât și pentru 2018);
f) modificarea absolută a veniturilor publice totale general consolidate, în termeni nominali;
g) modificarea relativă a veniturilor publice totale general consolidate, în termeni reali;
h) modificarea absolută a ponderii veniturilor publice totale general consolidate în PIB;
i) modificarea relativă a veniturilor publice totale general consolidate medii pe locuitor exprimate în monedă străină;
j) indicatorul privind corespondența dintre modificarea veniturilor publice totale consolidate și modificarea PIB;
k) elasticitatea veniturilor publice totale consolidate față de PIB.