Sunteți pe pagina 1din 21

Cuprins

Cuprins ...................................................................................................................................................... 1
Informații generale ..................................................................................................................................... 2
Formatul general al lucrării ........................................................................................................................ 3
Citările în text ............................................................................................................................................. 4
Citările scurte.......................................................................................................................................... 4
Citările lungi ........................................................................................................................................... 4
Parafrazarea ............................................................................................................................................ 5
Numele autorilor ..................................................................................................................................... 5
Citarea surselor indirecte ........................................................................................................................ 6
Surse electronice ..................................................................................................................................... 7
Note de subsol ............................................................................................................................................ 7
Bibliografie ................................................................................................................................................. 9
Listarea resurselor bibliografice apărute în periodice ........................................................................... 11
Listarea resurselor bibliografice apărute în cărţi .................................................................................. 13
Listarea resurselor bibliografice apărute în resurse electronice ............................................................ 14
Recomandări cu privire la stilul lucrării ................................................................................................... 16

1
Informații generale

Lucrarea de Disertație trebuie să îndeplinească două roluri majore pentru finalizarea cu


succes a studiilor masterale:

1. Trebuie să demonstreze o bună înțelegere a noțiunilor teoretice specifice


domeniului marketing prezentate pe parcursul programului de master, prin
scrierea capitolului teoretic introductiv;
2. Trebuie să demonstreze capacitatea voastră de a implementa acele noțiuni
teoretice în practică, prin prezentarea unui studiu de caz realizat de voi la nivelul
unui agent economic.
3. Lucrarea trebuie să conțină, în mod obligatoriu, secțiuni referitoare la: Stadiul
cunoașterii (sinteză a literaturii de specialitate), Metodologia cercetării,
Contribuții personale și Bibliografie.

 Lucrarea va fi susţinută public în faţa comisiei în perioada 01 – 03 iulie 2020.


 Atenție: înscrierea la Disertație și depunerea lucrării la Secretariatul Facultății de
Marketing se va realiza doar în perioada 25 - 26 iunie 2017.
 Lucrarea voastră trebuie să fie finalizată până pe data de 20 mai, pentru a agreea
din timp cu coordonatorul ştiinţific forma ei finală, înainte de a o da la tipărit şi
legat (de asemenea, veţi avea nevoie de notă la disciplina „Seminar științific”, tot
pe baza lucării). De asemenea, în perioada 01-10 iunie lucrarea trebuie încărcată
pe platforma de verificare antiplagiat a A.S.E. pentru eliberarea Certificatului de
originalitate!
 Lucrarea va fi tipărită în 2 exemplare – 1 exemplar va rămâne la autor (îl va folosi
la susţinerea publică, iar celălat fi predate la înscriere). De asemenea, va fi realizat
un CD cu varianta electronică a Lucrării, care va fi predat împreuna exemplarul
tipărite pentru arhiva ASE.
 Lucrarea va avea între 30 şi 50 de pagini (exclusiv Anexe, Cuprins şi paginile de
gardă).
 Lucrarea va fi redactată folosindu-se fontul Times New Roman, la dimensiunea
de 12 puncte, cu aliniere la ambele capete (justified), la un rând şi jumătate.
Pagina va fi de tip A4, cu margini de 2,5 cm, mai puţin în stânga, unde va fi de
3,5 cm. Lucrarea va fi tipărită doar pe o faţă a foii (nu şi pe verso).
 Lucrarea va avea 3 secţiuni:

1. Teorie, în care veţi rezuma (fără a copia) principalele aspecte teoretice


relevante pentru studiul practic – această secţiune va avea între 6 şi 15
pagini.

2
2. Prezentare organizaţiei în care este implementată lucrarea voastră (5 – 8
pagini): se va face o scurtă prezentare a specificului activităţii, al mediului
de marketing al organizaţei şi, eventual, al industriei asociate
societăţii/pieţei prezentate în studiul de caz.
3. Studiul de caz: aceasta este secţiunea principală a lucrarii voastre. Scopul
ei este de a demonstra că puteţi aplica practic cunoştinţele şi abilităţile
dobândite pe parcursul programului de master. De aceea, sfatul nostru este
să încercaţi să vorbiţi despre lucruri pe care le-aţi făcut voi, pentru că vor
fi mult mai apreciate decât descrieri ale unor activităţi, oricât de minunate,
făcute de alte persoane. Tot în această secțiune veți introduce și
metodologia cercetării.

Formatul general al lucrării

Numerotarea paginilor şi antet: în partea de sus a fiecărei pagini, notaţi o variantă a


titului alcătuită din 1-5 cuvinte. Paginarea se va face în partea de jos a paginii (mai puţin
pe prima pagină), fie pe centrul paginii, fie în exteriorul acesteia.

Ilustraţii: Ilustraţiile au în vedre tabelele şi figurile (precum grafice, scheme, diagrame,


şi fotografii) incluse în lucrare. Încercaţi să simplificaţi cât mai mult posibil fiecare figură
şi numerotaţi clar, cu cifre arabe (de ex: Tabelul 1, Tabelul 2, Figura 1, etc.) apoi treceţi
titlul acesteia. Numărul şi titlul ar trebui să apară deasupra tabelului, în partea stângă. Sub
tabel menţionaţi sursa datelor (sau a figurilor).

Bibliografie: Întocmiţi lista cu referinţele bibliografice pe o pagină separată după ultima


pagină a textului dumneavoastră. Centraţi titlul “Bibliografie” la două rânduri de
începutul paginii. Treceţi referinţele bibliografice în ordine alfabetică în funcţie de
numele de familie al autorilor (sau al primilor autori/coordonatori). Dacă lucrarea nu are
nici un autor sau editor, treceţi-o în funcţie de primul cuvânt din titlu (se vor exclude
articolele nehotărâte „o”, „un”, „vreun”, „vreo”, „nicio”, etc.).

3
Citările în text

Standarul citărilor în text presupune utilizarea numelui autorului şi data la care a fost
publicată lucrarea citată de fiecare dată când este citată o idee/comunicare a unei alte
persoane (ex.: Olteanu, 2007), o listare completă a lucrării în cauze trebuind incluse în
bibliografie.

Citările scurte

Paragrafele scurte citate într-o lucrare sunt totdeauna plasate între ghilimele. Dacă citaţi
direct dintr-o lucrare, va trebui să includeţi autorul, anul publicării, respectiv pagina la
care să găseşte textul citat (numărul paginii, precedat de „p.” sau „pp.” – „p.” se
utilizează doar atunci când resurse referită ocupă o singură pagină). Precedaţi citatul cu o
propoziţie sau o formulare care să includă numele autorului, urmat de anul publicării, în
paranteze:
În opinia lui Kotler (1998), "Studentilor le este dificilă citarea, mai ales când folosesc un anumit

standard pentru prima oară" (p.199).

Kotler (1998) crede că "studenţilor le este dificilă citarea" (p.199); ce implicaţii are acest fapt

pentru profesori?

În cazul în care numele autorului nu este precizat într-o formulare introductivă, atunci
numele acestuia, anul apariţiei lucrării publicate, respectiv numărul pagininii sunt
precizate la sfârşitul paragrafului citat, în paranteze.
"Studenţilo le este dificilă citarea," (Kotler, 1998, p.199), dar nu există studii ştiinţifice care să

documenteze cauzele acestui fapt.

Citările lungi

Citarea cuvintelor unei alte persoane este considerată lungă atunci când aceasta are mai
mult de 50 de cuvinte. În acest caz textul citat trebuie poziţionat într-un paragraf distinct,
cu o formatare care să îl evidenţieze (schimbarea fontului sau utilizarea unui text de tip
„italics”). În acest caz nu este necesară utilizarea ghilimelelor. Citarea începe totdeauna la
capăt de rând, paragraful fiind uşor indentat, în ansamblul său, faţă de marginile textului
din secţiunea respectivă. Paranteza finală (ce poate include numărul de pagină, sau
numele autorului, anul lucrării şi numărul de pagină, similar citărilor prezentate în cazul
paragrafelor scurte) se plasează după semnul de punctuaţie din paragraful original.
Studiul lui Kotler (1998) a evidenţiat următoarele:

4
Studentilor le este dificilă citarea, mai ales când folosesc un anumit standard de

citare pentru prima oară. Această problemă poate fi atribuită faptului că profesorii nu

insistă suficient de mult asupra modalităţii de citare a ideilor altor persoane, în

multe cazuri stilurile de citare fiindu-le necunoscute. (p.199)

Parafrazarea

În cazul în care parafrazaţi (utilizaţi) o idee sau un text găsit într-o altă lucrare, trebuie să
faceţi referire doar la autor şi la anul publicării în cadrul referinţei din text (cu toate că,
personal, vă încurajez să adăugaţi şi numărul paginii la care se află).
Conform lui Kotler (1998), citările reprezintă un instrument academic insuşit cu mare dificultate de

către studenţi, iar cei care folosesc standardele de citare pentru prima oară o fac de regulă

incorect.

Citările sunt dificile pentru studenţi. (Kotler, 1998, p.199).

Pe lângă textul citat propriu-zis, există o serie de reguli de citare ce fac referire la
modalitatea de identificare a autorului (sau a autorilor) lucrării citate.

Numele autorilor

O lucrare cu doi autori: Ambii autori sunt citaţi, fie în fraza introductivă, fie în
paranteza finală, de fiecare dată când este citată lucrarea în cauză, folosindu-se conjuncţia
„şi” între numele acestora.
Studii de Teodorescu şi Cătoiu (1998) au arătat că ...

(Teodorescu şi Cătoiu, 1998)

O lucrare cu trei până la trei autori: Sunt listaţi toţi autorii în fraza introductivă sau în
paranteza finală atunci când lucrarea este citată pentru prima oară în text:
(Anghel, Vegheş, şi Zaharia, 2004)

În citările ulterioare va fi folosit doar numele primului autor, urmat de particula "et al.",
fie în propoziţia introductivă, fie între parantezele de final.
(Anghel et al., 2004)

Patru sau mai mulţi autori: Se foloseşte doar numele primului autor, urmat de
construcţia „et al.”, fie în propoziţia introductivă, fie între parantezele de final.
Balaure et al. (2002) susţine că...

(Balaure et al., 2002)

5
Autor necunoscut: Dacă lucrarea citată nu are un autor direct idenficabil, se citează
sursa folosindu-se construcția „Anonim” sau „Anon.”.
Un studiu similar a fost făcut asupra studenţilor de la Academia de Studii Economice (Anon.,

2001).

Persoane juridice: În cazul în care autorul unei lucrări este indicat ca fiind o
persoană juridică (organizaţie, minister, întreprindere, etc.), numele organizaţiei va fi
precizat în fraza introductivă sau în paranteza ce încheie citarea.
Conforam American Marketing Association (2000),...

În cazul în care organizaţia are o abreviere binecunoscută, se include respectiva abreviere


între paranteze drepte în momentul când sursa este citată pentru prima oară, iar în citările
ulterioare se poate folosi doar abrevierea.
Prima citare: (Organizaţia Naţiunilor Unite [ONU], 2000)

Citările ulterioare: (ONU, 2000)

Două sau mai multe lucrări: Atunci când ideea sau textul citat de voi provine din două
sau mai multe lucrări, acestea sunt ordonate între parantezele finale alfabetic, separate
prin punct şi virgulă.
(Berndt, 2002; Olteanu, 1999) sau Berndt (2002) și Olteanu (1999)

Două sau mai multe lucrări ale aceluiaşi autor, apărute în acelaşi an: În cazul în care
aveţi două sau mai multe lucrări ale aceluiaşi autor apărute în acelaşi an, se folosesc litere
mici (a,b,c) după an pentru a stabili o ordine de apariţia a acestora în bibliografie.
Aceleaşi litere sunt folosite în text, atunci când este citată lucrarea în cauză
Studii de Olteanu (1999a) reliefează faptul că...

Comunicări personale: În cazul interviurilor, scrisorilor, e-mail-urilor sau alte tipuri de


comunicare interpersonală, se citează titlul comunicării în cauză, se specifică faptul că a
fost o comunicare personală, ca şi data la care aceasta s-a produs.
(C. Vegheș, e-mail, 20 noiembrie, 2012).

C. Vegheș susţine, de asemenea, că mulţi dintre studenţii săi nu sunt familiarizaţi cu

tehnicile de citare a textelor (comunicare personală, 20 noiembrie, 2012).

Atenţie: Comunicările personale nu sunt incluse în bibliografie.

Citarea surselor indirecte

6
În cazul în care citaţi o sursă la care nu aţi avut acces în original, ci prin intermediul
citării acesteia într-o altă lucrare, sura originală este citată în fraza introductivă, în timp ce
sursa pe care o aveţi la dispoziţie va fi citată atât în bibliografie, cât şi în parantezele
plasate după fragmentul citat.
Kotler susţine că...(citat în Cătoiu şi Teodorescu, 2000, pp.102).

Surse electronice

Dacă este posibil, sursele electronice sunt citate la fel ca în cazul surselor tipărite,
precizându-se autorul şi anul apariţiei.
Dumitru (2006) susţine că ...

Dată necunoscută

Dacă anul în care a fost publicată lucrarea citată nu este conoscut se utilizează abrevierea
„d.n.” (dată necunoscută).
Un alt studiu asupra formării deciziei de cumpărare în rândul adolescenţilor a demonstrat

faptul că informaţiile sunt acumulate mult mai uşor atunci când sunt prezentate de către un

tutore. ("Anon.", d.n.).

Surse fără pagini numerotate

Atunci când o sursă electronică nu include numerele paginilor, trebuie să încercaţi să


includeţi informaţii ce vor permite cititorilor să identifice textele citate. Atunci când un
document electronic include paragrafe numerotate, se utilizează simbolul ¶ sau
abrevierea „para.”, urmată de numărul paragrafului, pentru identificarea textului în cauză

Conform lui Munteanu (2005), ... (¶6).

Dacă paragrafele nu sunt numerotate şi dacă documentul include titluri, se specifică titlul
secţiunii din care a fost extras citatul respectiv, sau, acolo unde este posibil, atât titlul cât
şi paragraful din capitolul sau secţiunea în cauză.
Conform lui Munteanu (2005), ... (Proiectarea paginilor web, para. 6).

Note de subsol

Pentru că note lungi şi explicaţii laborioase pot distrage cititorii de la ideile pe care le
prezentaţi în cadrul unui lucrări, este recomandabil să utilizaţi note de subsol pentru a
face precizările dorite. În interiorul textului se plasează un numeral imediat după texul

7
căreia doriţi să-i asociaţi explicaţia în cauză, fiind formatat ca superscript. Notele de
subsol sunt nemerotate consecutiv, în ordinea în care apar în lucrare.

8
Bibliografie

Bibliografia voastră trebuie să apară la sfârşitul lucrării, pe o nouă pagină,


separată de textul propriu-zis al lucrării. Aceasta conţine informaţii necesare cititorilor
pentru a identifica şi a putea accesa sursele din care a fost inspirată lucrarea voastră.
Fiecare sursă citată în lucrare trebuie să fie inclusă în bibliografie şi fiecare apariţie din
bibliografie trebuie să fie citată în text.

O bibliografie trebuie alcătuită ţinându-se cont de următoarele reguli:

 fiecare rând ce urmează primului rând al unei referinţe bibliografice trebuie


indentat cu cel puţin 2 centimetrii faţă de primul rând (aceasta este denumită
indentare inversă).
 numele autorilor sunt inversate (numele de familie apare primul). Se
precizează numele de familie şi toate iniţialele pentru fiecare autor al unei
anumite lucrări, cu excepţia cazului în care numărul acestora este mai mare de
trei. În acest caz sunt listaţi primii trei autori, după care se foloseşte
construcţia „et al.” după numele celui de al treilea autor.
 în cazul în care lucrarea citată indică un coordonator al lucrării (valabil în
special în cazul tratatelor, al dicţionarelor şi al monografiilor), va fi indicat
numele acestuia (sau acestora), urmat de construcţia „(coord.)”.
 referinţele bibliografice vor fi ordonate alfabetic, în funcție de numele
primului autor, indiferent de formatul acestora (cărți, articole, resurse web,
etc.).
 în cazul în care sunt mai multe lucrări ce au acelaşi autor (sau aceiaşi autorii),
acestea for fi ordonate în funcţie de anul apariţiei, începându-se cu cel mai
vechi. În cazul în care sunt mai multe lucrări ale aceluiaşi autor (sau autori)
apărute în acelaşi an, anul apariţiei va primi un simbol literal („a”, „b”, „c”,
etc.), în funcţie de momentul apariţiei citării respectivei lucrări în text,
ordonarea având în vedere inclusiv această adăugire.
 prima literă din titlul lucrării citate este întotdeauna o majusculă.

De asemenea, există o serie de recomandări în ceea ce priveşte alcătuirea


bibliografiei, pornindu-se de la o serie de particularităţi, incluzând:

Format general

Toate citările presupun identificarea Numelui autorului, a inițialei (sau inițialelor


acestuia), anul apariției, denumirea resursei bibliografice (scrisă în font de tip italic),
ediție (nu este inclusă dacă este vorba despre prima ediție), orașul în care a fost publicată

9
și numele editurii. Titlul resursei, ediția și locul publicării sunt precedate de punct. Anul
este precedat de virgulă, iar editura de simbolul „:”.
Vegheș, C.P., 2003. Marketing direct, Bucureşti: Uranus.

Autor unic

Se utilizează numele de familie, urmat de toate iniţialele acestuia.


Orzan, G., 2001. Sisteme informatice de marketing, Bucureşti: Uranus.

Între doi şi trei autori

Autorii sunt listaţi folosindu-se numele de familie şi toate iniţialele acestora. Numele lor
sunt separate prin virgură, în timp ce numele ultimului autor din listă este precedat de
cuvântul de legătură „şi”.
Cornell, M. H., Berrey, A., şi Harllow, T, 1993. There's more to self-esteem than whether it is high

or low: The importance of stability of self-esteem. Journal of Personality and Social

Psychology, 65, pp.1190-1204.

Mai mult de trei autori

În cazul în care o anumită lucrare listează mai mult de trei autori, primii trei sunt
prezentaţi în ordinea din lucrare, listaţi folosindu-se numele de familie şi toate iniţialele
lor. Numele autorilor sunt despărţite prin virgulă, iar după numele celui de al treilea este
plasat simbolul „, et al.”.
Harris, M., Karper, E., Cruz, PP., et al., 2001. Writing labs and the Hollywood connection. Journal of

Film and Writing, 44(3), pp.213-245.

Autorii sunt persoane juridice


American Marketing Association., 2003).

Autor necunoscut
Anon, 1999. Dicţionarul explicativ al limbii române. Ed. a X-a. Bucureşti: Enciclopedica.

Două sau mai multe lucrări ale aceluiaşi autor

Se utilizează numele autorului pentru toate referinţele bibliografice, diferenţierea (şi


ordonarea) lor făcându-se după anul apariţiei (de la primele editate până la cele mai
recente.

10
Anghel, L., 2001.

Anghel, L., 2003.

Atunci când un autor apare atât ca unic autor, cât şi ca autor principal al unei lucrări
realizate în colectiv, se listează mai întâi referinţă bibliografică pentru situaţia de unic
autor.
Orzan, G., 2001. Sisteme informatice de marketing. Bucureşti: Uranus.

Orzan, G. şi Orzan, M., 2007. Cybermarketing. Bucureşti: Uranus.

Referinţe bibliografice care au acelaşi prim autor şi diferiţi co-autori sunt listate alfabetic,
ordonate începând cu numele autorului diferit.
Wagner, D. T., Pettit, R. E şi Pettit, R. E., 2000. Flexible corrections of juror judgments:

Implications for jury instructions. Psychology, Public Policy, & Law, 6, pp.629-654.

Wagner, D. T., Pettit, R. E. şi Klein, D. J., 1994. Effects of mood on high elaboration attitude

change: The mediating role of likelihood judgments. European Journal of Social

Psychology, 24, pp.25-43.

Două sau mai multe lucrări ale aceluiaşi autor, în acelaşi an

În cazul în care utilizaţi mai multe lucrări ale aceluiaşi autor (sau acelaşi grup de autori,
listaţi în aceiaşi ordine) publicate în acelaşi an, acestea sunt organizate în bibliografie în
ordinea în care sunt citate în text, pentru fiecare lucrare asigându-se, în momentul în care
este citată, o literă mică, în ordine alfabetică („a”, „b”, „c”, etc.) după anul apariţiei (ex.:
„Ionescu (1984a)” sau „Ionescu (1984b)”).
Ionescu, V., 1984a. Marketing Implementations of the Bass Model in Romanian Econmy. Developmental

Marketing, 17, pp.408-416.

Ionescu, V., 1984b. How to Sell in Communism. Developmental Marketing, 17, pp.529-541.

Listarea resurselor bibliografice apărute în periodice

Titlul unei lucrări, în cazul în care aceasta a apărut într-un periodic, este totdeauna listat
imediat după anul apariţiei sale, primul cuvând din titlu şi eventualele substantive proprii
conţinute de acesta fiind scrise cu literă mare. Titlul articolului este succedat de titlul
periodicului (revistei) în care acesta a fost inclus, de care este despărţit prin punct. Titlul
periodicului va fi, de asemenea, listat cu literă mare şi va fi succedat de numărul
periodicului, ambele fiind formatate italics. Prezentarea resursei bibliografice este
finalizată prin prezentarea paginilor la care se află resursa în cauză. Paginile şi numărul

11
volumului la care se găseşte lucrarea citată în periodicul prezentat sunt despărţite prin
virgulă.
Autor, A. A., Autor, B. B. și Autor, C. C., An. Titlul articolului. Titlul periodicului, numărul

volumului(sau numărul revistei), pagini.

Articole în periodice care apar în volume

Periodicele care apar în volume sunt, de regulă, renumerotate la fiecare început de an. De
asemenea, aceste periodice pun pagina 1 în primul volum şi apoi reiau volumele
succesive de la pagina la care s-a încheiat volumul anterior.
Harrow, H. F., 1993. Fundamentals for writing marketing articles. Journal of Comparative Marketing,

55, pp.893-896.

Articole în periodice numerotate independent

Periodicele ce au pagini numerotate independent se caracterizează prin faptul că fiecare


apariţie are paginile numerotate începând cu 1. În acest caz este precizat numărul
respectivului periodic, precedat de prescurtarea „Nr.”
Orzan, M., 2006. Principii de evaluare a satisfacţiei utilizatorilor unui site din Internet. Revista

Română de Marketing, Nr.1, pp.66-77.

Articol într-o revistă


Henry, W. A., 1990, 9 aprilie. Making the grade in today's schools. Time, Nr.135, pp.28-31.

Articol apărut în volumul unei conferinţe


Schnase, J.L., şi Cunnius, E.L., 1995. IT and Marketing. Apărut în Proceedings from CSCL '95: The First

International Conference on Computer Support for Collaborative Learning. New York, 24-27

mai 2011, Berlin: Verlag.

Articol într-un ziar

Spre deosebire de alte periodice, în cazul ziarelor, numărul paginilor este precedat de
unul dintre simbolurile „p.” sau „pp.”. „p.” este utilizat doar în cazul în care articolul
ocupă o singură pagină.
Stanciu, A., 2006. Frigiderul s-a împrietenit cu maşina de spălat şi cu aragazul. Cotidianul, 23

noiembrie, p.5.

12
Recenzii
Mihai, S., 2006. Voci despre Yourcenar [recenzie a cărţii Alexis de Marquerite Yourcenar]. Cotidianul,

25 septembrie, p.11.

Listarea resurselor bibliografice apărute în cărţi

Formatul standard pentru cărţi


Autor, A. A., Anul apariţiei. Titlul cărţii. Oraşul în care este înregistrată editura: Editura.

NOTĂ: Oraşul în care este înregistrată editura este de obicei suficient, dar în cazul în
care acesta nu este unul bine cunoscut, atunci se poate opta şi pentru precizarea
judeţului sau a ţării în care acesta se află.

O carte editată sau coordonată de către unul dintre autori


Cătoiu, I. (coord.), 2004. Cercetări de marketing. Ed. a II-a, Bucureşti: Uranus.

Ediţia a doua sau ediţiile succesive ale unei cărţi

Atunci când se citează o resursă bibliografică ce nu se mai află la prima ediţia, numărul
acesteia va fi precizat folosindu-se numerale romane, precedate de prescurtarea „Ed.”
Balaure, V. (coord.), 2002. Marketing. Ed. a II-a, Bucureşti: Uranus.

Articol sau capitol într-o carte compilată


Autor, A. A. și Autor, B. B., Anul publicării. Titlul capitolului. În Cătoiu, I. (coord.), Titlul cărţii

(paginile la care se află capitolul sau articolul). Oraşul în care este înregistrată

editura: Editura.

Un articol într-o enciclopedie


Bergmann, P.G., 1993. Relativity. Apărut în The new encyclopedia britannica. Ed. XXVI, pp. 501-508.

Chicago: Encyclopedia Britannica.

13
Listarea resurselor bibliografice apărute în resurse electronice

Articol apărut într-un periodic online sau blog

Resursele online se supun aceloraşi reguli ca şi resursele bibliografice clasice (tipărite).


Se recomandă includerea tuturor informaţiilor disponibile despre resursa în cauză,
inclusiv o eventuală adresă din Internet la care poate fi accesată respectiva resursă.
Autor, A. A. şi Autor, B. B., Anul publicării. Titul articolului. Apărut în Titlul publicaţiei online,

numărul volumului (numărul ediţiei, dacă sunt disponibile). Accesat la data: ziua, data,

anul, disponibil online la adresa: http://www.adresa.com/cale/url/

Selvidge, P. 1999. How long is too long to wait for a website to load? Apărut în Usability News.

Accesat 21 martie 2010, disponibil online la adresa:

http://psychology.wichita.edu/surl/usability/1s/time_delay.htm

Dacă articolul este disponibil şi în format tipărit, este preferabilă indicarea sursei tipărite.
Dacă acesta a fost consultat într-o variantă electronică, acest fapt este precizat între
paranteze drepte, după titlul articolului.
Whitmeyer, J.M., 2000. Power through appointment [variantă electronică]. Social Science Research, 29,

535-555.

Articol apărut pe un website


Autor, A. A. şi Autor, B. B., Titul articolului (sau titlul paginii web). Accesat la data: ziua, data,
anul, disponibil online la adresa: http://www.adresa.com/cale/url/

Anglia Ruskin University, 2014. Harvard System. Accesat 11 martie 2016, disponibil online la adresa:
http://libweb.anglia.ac.uk/referencing/harvard.htm

Articol dintr-o bază de date

Atunci când este listat un articol apărut într-o bază de date de specialitate (ce oferă
articole şi alte surse în format electronic) sunt precizate (dacă sunt disponibile)
informaţiile despre versiunea tipărită a lucrării în cauză (formatată la fel ca în cazul unei
citări obişnuite pentru tipul de sursă în cauză). După aceasta sunt adăugate informaţii
despre date accesării respectivei surse electronice, ca şi denumirea bazei de date utilizate,
permiţând şi altor persoane să acceseze articolul din baza de date în cauză, sau să încerce
să obţină o copie a versiunii tipărite a acestuia.
Chu, S. şi Keh, H., 2006. Brand value creation: Analysis of the Interbrand-Business Week brand value

rankings. Marketing Letters, 17(4). Accesat prin: Scopus < http://www.scopus.com>, în 20

martie 2013.

14
Raport, document sau pagină web

În cazul resurselor accesate pe Internet ar trebui listate cât mai multe dintre cerinţele de
mai jos (chiar dacă ele nu sunt disponibile în pagina pe care aţi accesat-o, încercaţi să le
identificaţi din pagina de gardă a sitului web în cauză sau din alte pagini incluse în site).
Autor, A. A. şi Autor, B. B., Anul publicării. Titlul documentului. Disponibil online la adresa:

http://adresa paginii, Accesat la data: ziua, luna, anul.

NOTĂ: Atunci când un document din Internet este format din mai mult de o pagină se
recomandă precizarea adresei paginii principale (home page) a documentului în
cauză. De asemenea, dacă data la care a fost publicată pagina în cauză nu este
disponibilă, se utilizează abrevierea „d.n.” (dată necunoscută).

Capitol sau secţiune dintr-un document web


Autor, A. A. şi Autor, B. B., Anul publicării. Titul articolului. Apărut în Titlul cărţii sau al

documentului web în care este inclus (numărul capitolului sau al secţiunii în care este

inclus). Disponibil online la adresa: http://adresa paginii, Accesat la data: ziua,

luna, anul.

Lynch, P.P. şi Horton, S., 2002. Web multimedia strategies. Apărut în Web Style Guide (capitolul 8).

Disponibil online la adresa: http://www.webstyleguide.com/media/strategies.html,

Accesat la data: 20 noiembrie 2006.

NOTĂ: Folosiţi o modalitate de identificare a capitolului sau a secţiunii uşor


identificabilă şi indicaţi o hiperlegătură directă către pagina în care se află
informaţia utilizată, nu către pagina principală a sitului în cauză.

15
Recomandări cu privire la stilul lucrării
Lucrarea pe care o veți realiza are o structură bine definită. Astfel, ar trebui să existe un fundal al
lucrării voastre (dat de capitolul de teorie), o punere în temă/prezentarea problemei (ce va fi inclusă în
partea a doua din lucrarea voastră) şi, în sfârşit, partea cea mai interesantă, soluţia propusă pentru
rezolvarea problemei (aplicaţia practică). În plus, deşi nu am precizat acest fapt foarte clar în structura
lucrării pe care v-am prezentat-o, este util ca lucrarea voastră să aibă o concluzie finală (nu mai lungă de o
pagină), extrasă ca urmare a experienţei voastre în rezolvarea problemei prezentate. De asemenea, gândiţivă
că lucrarea voastră va fi citită, iar din acest punct de vedere ar trebui să fie uşor de parcurs, fără fraze foarte
lungi şi complicate, fără referinţe neclare, atrăgând atenţia cititorului.

O primă recomandare în ceea ce priveşte stilul utilizat în scrierea Lucrării voastre de Disertaţie rezultă din
caracterul academic al acesteia, ceea ce presupune că necesită utilizarea unui limbaj specific domeniului
abordat şi întreaga lucrare trebuie scrisă la persoana a treia. Nefiind o lucrare beletristică dialogurile nu au
ce căuta, iar persoanele întâi şi a doua sunt considerate cu precădere colocviale şi nepotrivite pentru o
lucrare ştiinţifică.

Pentru a realiza o lucrare fluidă, uşor de citit, ar trebui să începeţi prin realizarea unei structuri schematice a
ideilor pe care doriţi să le prezentaţi. Apoi ordonaţile într-o succesiune logică şi prezentaţile pe fiecare într-
o manieră cât mai succintă, evitând construcţiile laborioase şi greoaie.

Spre exemplu, dacă ideea voastră ar fi că „timpul de încărcare al sitului este mult prea mare”, aţi putea
spune că „O deficienţă majoră a sitului analizat, în forma actuală, o reprezintă timpul mare de încărcare al
paginilor”. Continuaţi apoi prin a dezvolta fiecare idee, prin precizarea premiselor care au dus la formarea
respectivei idei: „utilizatorii s-au dovedit extrem de dezamăgiţi şi şi-au format o impresie negativă asupra
organizaţiei care deţinea situl în cauză datorită faptului că nu au reuşit să facă un instrument de
prezentare la nivelul minim existent în Internet”. În sfârşit, aceste idei pot fi apoi elaborate într-unul sau
mai multe paragrafe. În exemplul nostru s-ar putea preciza că „în aşteptarea încărcării unei pagini
utilizatorii îşi pierd foarte repede răbdarea, considerând că timpul lor, foarte preţios, ar putea fi utilizat
într-un mod mult mai plăcut sau mai util decât în faţa unei ecran gol; evoluţia explozivă a Internetului a
fost asociată cu o viteză de transfer a informaţiilor simţitor crescută, iar timpul îndelungat de aşteptare îi
face să se gândească pe mulţi dintre utilzatori, conform lui Nielsen (2002), la evul mediu al reţelei, de la
jumătatea anilor nouăzeci. În plus, se realizează o comparaţie defavorabilă cu eventualele situri ale
organizaţiilor competitoare, vizitate anterior de către utilizatori, încărcate într-un timp mult mai scurt.
Practic, cei mai mulţi dintre utilizatori consideră timpul mare de încărcare al unei pagini ca o dovadă de
diletantism şi de lipsă de respect pentru timpul lor.”

O altă tehnică utilizată pentru a obţine o succesiune fluidă a ideilor constă în menţinerea unor legături între
secţiuni consecutive ale lucrării. Astfel, fiecare ultim paragraf al unei secţiuni poate face referire la
informaţiile conţinute sau la titlul secţiunii următoare. O practică răspândită este utilizarea de formulări de
legătură care, fie la sfârşitul unui paragraf fac o mini-prezentare a ideilor din secţiunea (capitolul) următor,
fie la începutul noului capitol sunt reluate principalele idei din cel anterior.

Fluiditatea prezentării este adesea în suferinţă atunci când naratorul face paranteze sau foloseşte chiar
paragrafe întregi pentru a face referire la idei, materiale sau rezultate complementare sau asociate ideii
prezentate. Aceasta se întâmplă de regulă în secţiunile în care sunt prezentate idei noi sau abordări specifice
problemei investigate, claritatea prezentării având de suferit în mod serios în astfel de circumstanţe. În
acelaşi timp este foarte important pentru claritatea unei prezentări să nu plecaţi de la premisa că cititorul are
aceleaşi cunoştinţe ca şi voi asupra domeniului investigat – termenii şi abordările specifice domeniului
prezentat ar trebui clar prezentaţi, astfel încât cititorii să nu rămână cu impresia că lucrarea voastră este
esoterică şi/sau elitistă.

În plus, vă sfătuiesc să încercaţi să evitaţi materialele care nu se referă în mod direct la subiectul lucrării
voastre. Divagaţiile, prin însăşi natura lor, afectează fluiditatea prezentării, iar în cazul în care consideraţi

16
că respectivele materiale sunt necesare, pentru o înţelegere clară şi completă a subiectului lucrării voastre,
puteţi adăuga respectivele idei sau secţiuni în Anexele lucrării.

De asemenea, o idee bună în redactarea unei lucrări o reprezintă evitarea paragrafelor formate dintr-o
singură propoziţie. În cazul în care numărul acestora este mare efectul este chiar mai neplăcut, pagina fiind
presărată cu nenumărate spaţii goale, inducând un sentiment de discontinuitate la nivelul conţinutului
disertaţiei. În mod similar, evitaţi frazele lungi şi alambicate. Acestea sunt dificil de citit şi pot transforma o
idee simplă într-un concept neclar şi dificil de înţeles. În general, se recomandă ca o propoziţie să nu se
întindă pe mai mult de două, maxim trei rânduri. Semnele de punctuaţie bine aplicate pot transforma, la
rândul lor, o frază lungă şi neclară într-o serie de subcomponente mult mai uşor de urmărit, fiind însă
posibil şi efectul invers – utilizarea incorectă a semnelor de punctuaţie ducând la formulări aproape
incomprehensibile.

După cum aţi învăţat de foarte multă vreme, utilizarea repetată a unui cuvânt poate să facă o naraţiune
extrem de obositoare. Puteţi utiliza un dicţionar de sinonime pentru a vă ajuta să găsiţi cuvinte sau
construcţii care să înlocuiască un anumit termen. De asemenea, nu este o idee foarte bună să folosiţi cuvinte
bombastice, puţin utilizate în limbajul curent (formulările argotice sunt exceptate de la această regulă)
pentru a demonstra gradul vostru de cunoaştere al limbii române – nu acesta va fi evaluat şi apreciat de
către comisia de examinare (cu toate că varianta inversă poate fi adevărate – necunoaşterea gramaticii sau a
sintaxei corecte poate avea efecte neplăcute asupra textului vostru şi asupra succesului în transmiterea
informaţiilor dorite).

O altă recomandare importantă în redactarea Lucrării voastre de disertaţie face referire la vocea în care veţi
scrie. Astfel, construcţiile active (ex.: „Testarea sitului web diminuează probabilitatea realizării unui
instrument de promovare ineficient.”) duc la creşterea vitezei lecturii şi a ritmului de înţelegere a acesteia,
în timp ce construcţiile pasive (ex.: „Probabilitatea realizării unui instrument de promovare ineficient sunt
diminuate în cazul testării sitului web”). Deşi ambele formulări transmit acelaşi mesaj, prima este
percepută mai facil de către cititori, cea de a doua fiind considerată greoaie şi dificil de urmărit. Pe de altă
parte, atunci când prezentaţi o idee sau o abordare pentru care nu aveţi un suport solid este de preferat o
formulare pasivă, tocmai pentru a transmite mesajul că enunţul este supus unui anumit grad de
incertitudine.

În sfârşit, este important să respectaţi recomandările pe care vi le-am făcut în ceea ce priveşte formatarea
textelor. În cazul în care sunt utilizate dimensiuni prea mici ale fonturilor, sau tipuri de fonturi nestandard,
lectura devine anevoioasă şi deranjantă pentru cititori.

Partea a doua a lucrării voastre ar trebui să facă o punere în temă asupra domeniului problemei abordate în
ultima parte. Aceasta poate fi văzută şi ca o introducere, cu rolul de a stârni interesul cititorului asupra
secţiunii finale a lucrării. Astfel, în această secţiune puteţi să faceţi o prezentare a organizaţiei la nivelul
căreia veţi implementa soluţia practică propusă în partea a treia a lucrării, puteţi discuta motivele pentru
care soluţia propusă de voi este necesară şi aplicabilă în situaţia dată. De asemenea, nu ar fi o idee rea să
definiţi clar domeniul problemei pe care o rezolvaţi (sau pe care o eficientizaţi) prin soluţia propusă de
lucrarea voastră.

De asemenea, la nivelul acestui capitol puteţi face o scurtă trecere în revistă a principalelor subcapitole sau
idei/instrumente prezentate în partea a treia. Nu cădeţi însă în capcana de a intra prea mult în detaliu în
această fază, lăsaţi pentru capitolul final prezentarea detaliată a soluţiilor propuse.

Puteţi include la nivelul acestei părţi a Lucrării de Disertaţiei, în ultima secţiune, o serie de obiective pe
care vi le-aţi propus, urmând ca într-un eventual capitol de concluzii să evaluaţi gradul în care aplicaţia
practică pe care aţi realizat-o îndeplineşte obiectivele stabilite.

Sfatul meu ar fi să scrieţi această secţiune a lucrării la sfârşit, după ce aţi realizat deja capitolul final, având
în acest moment o idee destul de clară asupra lucrurilor pe care le veţi prezenta în secţiunea principală a
lucrării. În plus, puteţi evita formularea unor obiective nerealiste, la care veţi fi nevoiţi să renunţaţi ulterior
datorită faptului că nu au fost atinse.

17
Deşi nu a fost menţionată în mod expres în structura recomandată a Lucrării de Disertaţie, este foarte util să
nu pierdeţi din vedere realizarea unui ultim capitol de concluzii. Aceasta creează un sentiment de finalitate
al lecturii şi foarte mulţi dintre cei care vor încerca să evalueze pe scurt lucrarea voastră vor sări direct la
acest capitol, pentru a-şi face o idee asupra coţinutului. În plus, dacă aţi precizat în partea a doua a lucrării o
serie de obiective pe care doreaţi să le atingeţi în pagina de concluzii puteţi evalua gradul în care acestea au
fost îndeplinite.

Concluziile pe care le prezentaţi ar trebui să fie cât mai concise şi să rezulte în mod direct din lucrarea
voastră. Practic, o concluzie bine scrisă nu ar trebui să conţină mai mult de trei sau patru paragrafe, în care
vor fi reluate ideile principale într-o formă concisă sau puteţi prezenta propria viziune (personală) asupra
problemei abordatePropoziţiile ar trebui să fie cât mai scurtă, divagaţiile în această secţiune fiind
considerate ca o dovadă de imaturitate şi lipsă de capacitate de sinteză din partea autorului.

În cazul în care consideraţi necesar puteţi adăuga în această secţiune a lucrării o serie de recomandări sau
consideraţii asupra unor direcţii viitoare de dezvoltare pentru îmbunătăţirea soluţiei propuse de lucrarea
voastră. Sau puteţi face o foarte scurtă trecere în revistă a tendinţelor actuale din domeniul problemei
investigate care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea ulterioară a soluţiei propuse. Având în vedere
faptul că lucrarea voastră a fost realizată într-un timp destul de scurt, dar mai ales faptul că a fost limitată la
40 de pagini, probabil că foarte multe lucruri interesante din domeniul investigat au trebuit ignorate sau
tratate pe scurt, deci ar trebui să existe un număr semnificativ de recomandări pentru îmbunătăţirea
ulterioară a soluţiei propuse. În plus, puteţi demonstra înţelegerea mult mai largă a domeniului în cauză şi
puteţi face o plasare corectă a soluţiei propuse la nivelul acestuia.

Ultimele mele recomandări fac referire la capitolele şi subcapitolele lucrării. Secţiunile pe care vi le-am
recomandat (Cuprins, Stadiul cunoașterii teoretice, Prezentarea domeniului problemei, Implementarea unei
soluţii pentru rezolvarea problemei practice (metodologia cercetării și contribuții personale), Concluziile,
Bibliografia şi eventuale Anexe) nu trebuie să corespundă în mod necesar capitolelor lucrării voastre. În
mod particular, deşi apar în Cuprins, Bibliografia şi Anexele nu sunt considerate capitole ale lucrării.

Astfel, fiecăre capitol al lucrării va fi numerotat, titlul acestuia fiind precedat de cuvântul „capitol” (ex.:
Capitolul 1: Publicitatea pe Internet; Capitolul 2: Politica promoţională la SC Ionescu SRL). Subcapitolele
vor fi la rândul lor numerotate consecutiv, la nivelul fiecărui capitol fiind reluată numărătoarea de la 1,
numărul subcapitolului fiind precedată de numărul corespunzător capitolului în care se află (ex.: „1.1 Pe
scurt, despre publicitate” sau „4.6 Criterii de evaluare a eficienţei campaniei de marketing direct prin e-
mail”).

În sfârşit, Cuprinsul lucrării ar trebui să includă toate capitolele şi subcapitolele lucrării, însă atunci când
există mai mult de trei niveluri în structura ierarhică a lucrării (capitole, subcapitole şi sub-subcapitole)
cuprinsul devine complex şi dificil de citit, motiv pentru care vă recomand să menţineţi lucrarea doar la
aceste trei niveluri.

Toate figurile şi diagramele din Lucrarea voastră de Disertaţie trebuie identificate ca atare (prin cuvântul
„Figura”, utilizata generic pentru a face referire la toate ilustraţiile, desenele, graficele şi celelalte elemente
grafice prezentate în lucrare) şi vor fi indexate numeric la nivel de capitol, precizându-se şi numărul
capitolului în care se află (cu excepţia celor aflate în Anexele lucrării). Titlurile acestora vor fi centrate, vor
fi plasate sub figuri şi trebuie să fie suficient de descriptive, fără a fi însă foarte lungi. Spre exemplu, a doua
figură din capitolul 2 al lucrării este identificată în felul următor:

Figura 2.2: Evoluţia pieţei publicitare din România în perioada 2007 - 2017

18
De asemenea, toate tabelele şi listele prezentate în lucrare trebuie să fie identificate printr-un titlu şi să fie
numerotate, folosindu-se acelaşi sistem de numerotare ca şi în cazul figurilor (cuvântul „Tabel” va preceda
numărul şi titlul acestuia). Dar, spre deosebire de acestea, titlul va fi identificat în partea superioară, înainte
de conţinutul propriu-zis al tabelului. Ca exemplu putem considera un tabel care ar putea apare în capitolul
3:

Tabelul 3.4: Criterii de evaluare a eficienţei campaniilor de marketing direct prin e-mail

19
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE MARKETING
<DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER>

DISERTAŢIE

(Aceasta este coperta)

Coordonator ştiinţific:
Grad didactic Prenume Nume

Absolvent:
Nume Prenume

BUCUREŞTI
2017

20
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE MARKETING
<DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER>

Titlu lucrării
dumneavoastră

(Aceasta este prima pagină)

Coordonator ştiinţific:
Grad didactic Prenume Nume

Absolvent:
Nume Prenume

BUCUREŞTI
2017

21

S-ar putea să vă placă și