QUANTITATIVE EASING

RELAXAREA CANTITATIVA

Introducere

Solutia clasica de reducere a ratelor dobanzilor pe termen scurt nu se dovedeste a fi un

instrument eficient care poate fi folosit pentru a echilibra impactul economic urias al crizei
financiare care a zguduit sistemul In 2008. Aceasta lipsa de eficienta la limita inferioara a impus
ca Banca Centrala sa ia masuri. In concordanta cu alte banci centrale majore, Rezerva Federala a
dezvoltat un mare entuziasm in implementarea unor astfel de masuri, propunand o serie de banci
de actiune care indeplinesc clasificarea generala a relaxarii cantitative.
Primul pas a fost la sfarsitul anului 2008, cand Rezerva Federala a anuntat lansarea asa-
numitului QE1. Planul include achizitionarea de MBS si componente ale datoriei de la companii
sustinute de guvern, cu un buget de 600 de miliarde de dolari. Aceasta suma este comparabila cu
urmatoarele actiuni intreprinse in 2009, care au adus impactul relaxarii cantitative la 1,75
trilioane USD pana in martie 2010.

Date si metode

Avand in vedere faptul ca analizam tipurile GARCH, metoda aceasta incepe cu

investigarea proprietatilor statistice ale datelor pentru a determina daca datele corespund
cerintelor modelarii GARCH. Prin urmare, suntem atenti la dinamica de baza a preturilor si a
profiturilor, la momentul central al profiturilor, la gradul de simplitate si la gradul automat al
randamentelor patrate. De atunci, am calibrat urmatoarele modele care apartin familiei GARCH
pentru fiecare activ financiar: GARCH, EGARCH, GJR-GARCH, APARCH, TARCH,
NAGARCH, IGARCH si FIGARCH. Fiecare model are patru tipuri de erori, si anume: normal,
student - T, GED si skew. Cu alte cuvinte, am calibrat 32 de modele pentru 118 active financiare.
Rezultat

Analiza se concentreaza pe determinarea impactului evenimentelor de relaxare cantitativa

si deflatie asupra unui numar mare de indici ai pietei bursiere. Prima etapa a fost in mai 2013. In
acel moment, avand in vedere ca piata muncii anunta o dezvoltare mai sanatoasa, presedintele
Fed a sugerat ca ar putea reduce treptat planurile de cumparare de active. Rezultatele modelului
GJR-GARCH cu erori normale indica diferenta neobisnuita in ziua in care a fost lansat utilitarul
DOW JONES.
In plus, am descoperit un impact semnificativ asupra multor active financiare intr-o
perioada de timp dupa inceperea evenimentului, in care am observat: BIST NATIONAL 100,
FTSE 100, IDX COMPOSITE, MSCI PACIFIC SUA, pretul mediu al stocului NIKKEI 225,
Filipine SE I (PSEi), Piata Elvetiana (SMI), TOPIX, TSE.

Impact

In general, politica monetara a bancii centrale se bazeaza pe controlul ratelor dobanzii

nominale pe termen scurt, care afecteaza economia in multe feluri. Acest control al ratei
nominale a dobanzii pe termen scurt conduce la modificari ale ratei reale a dobanzii pe termen
scurt, modificand astfel preturile activelor si tendinta de a imprumuta, consuma sau investi. Cu
toate acestea, agitatia globala in urma prabusirii pietei subprime a SUA si a suferintei sistemului
financiar international arata ca acest mecanism este ineficient in aceasta situatie.

D'Amico si colab. (2012) a dovedit capacitatea achizitiilor de active la scara larga ca

masura a politicii monetare in contextul impactului programului LSAP al Fed asupra
randamentului pe termen lung al Trezoreriei SUA. Estimarile lor indica faptul ca primul program
LSAP de 300 de miliarde de dolari implementat in 2009 a redus randamentul Trezoreriei SUA pe
termen lung cu 35 de puncte de baza. Cel de-al doilea plan a fost implementat intre 2010 si 2011
si a implicat 600 miliarde USD cu acelasi efect, reducand randamentele trezoreriei pe termen
lung cu aproximativ 45 puncte de baza. Introducerea politicii de relaxare cantitativa a Bancii
Centrale Europene are un impact asupra riscului de credit al tarilor analizate, variind de la
73,78% la 86,58%. Tarile cele mai sensibile la aceste politici sunt Bulgaria si Ucraina, In timp ce
cele cu cel mai putin impact asupra Austriei.
In general, politicile de relaxare cantitativa vor declansa cresterea si scaderea nivelurilor
de risc de credit asociate cu instrumenttele de swap implicite. In cazul Turciei, Bulgariei,
Austriei, Ungariei, Poloniei si Germaniei, numarul cazurilor in care reducerea cantitativa a redus
riscul de credit este mai mare decat numarul cazurilor in care reducerea cantitativa a riscului de
credit a fost redus. In Germania, se observa cel mai eficient impact al reducerii riscului de credit.
Rezultatele Romaniei, Ucrainei si Rusiei indica faptul ca politica de relaxare cantitativa a Bancii
Centrale Europene a dus la o crestere a riscului de credit, cu cel mai mare impact observat in
Rusia.

Impact individual

Am avut in vedere impactul general al politicilor de relaxare cantitativa asupra

instrumentelor CDS. Investigam care din cele 62 de emise ale celor patru emitenti are cel mai
mare impact asupra riscului de credit. Din cele opt incidente de reducere cantitativa impotriva
Bancii Centrale Europene, rezultatele arata ca intentia Bancii Centrale Europene de a achizitiona
60 de miliarde de euro in obligatiuni garantate in euro si anuntul ulterior de 12 luni au cel mai
mare impact asupra randamentelor anormale. Operatiunile de refinantare pe termen lung
(reprezentand 94,03% din totalul zilelor din fereastra activa). Politica determina, de asemenea,
extinderea maxima a riscului de credit.
Presedintele Bancii Centrale Europene, M. Draghi, a anuntat ca Banca Centrala
Europeana va declansa cel mai mare grad de activitati de reducere a riscului de credit, banca a
spus ca va extinde achizitionarea de datorii suverane. Rezultatele modelului econometric arata ca
evenimentul de relaxare cantitativa a Bancii Angliei, care are cel mai mare impact asupra riscului
de credit, este intentia de a achizitiona cel mult 375 miliarde de lire sterline (91,86%) de active.
Evenimentul cu cel mai mare impact asupra reducerii riscului de credit a fost decizia de a
cumpara 325 miliarde de lire sterline de active realizate pe 9 februarie 2012.
Concluzie

Desi literatura despre impactul relaxarii cantitative asupra diverselor aspecte ale pietelor
financiare este in crestere, exista o atentie academica redusa asupra instrumentelor de credit sau a
riscului de credit. Se incearca sa se umple acest decalaj analizand impactul politicii de relaxare
cantitativa a Bancii Centrale Europene asupra swap-urilor de credit suverane. Rezultatele arata
ca aceste politici monetare neconventionale afecteaza in mod evident dinamica instrumentelor
CDS. Pentru fereastra de eveniment a celor opt anunturi de politica de relaxare cantitativa, acest
impact a fost transformat intr-un procent, cuprins intre 73,17% si 92,68%. In principiu, datele
arata ca, in medie, toate CDS analizate au un risc mai mare in intervalul (-11, -8) si un risc mai
mic in intervalul (-1, 3).
In general, patratul randamentelor anormale care indica faptul ca piata are incertitudini
legate de evaluarea corecta a instrumentelor financiare este pozitiva si este insotita de o
schimbare brusca a semnelor de rentabilitate anormala.