DIP

Drept International Public

TRUE/FALSE

1. Activitatea statelor în spatiul extraatmosferic se poate desfăsura fără restrictii, deoarece pentru acest
spatiu nu sunt adoptate principii si reguli care să guverneze activitatea acestora . Enuntul este Adevărat
sau Fals?

2.
Dreptul international stabileste în totalitate regimul juridic aplicabil străinilor ce se află pe teritoriul unui stat.
Enuntul este Adevărat sau Fals?

3.
Frontierele pot fi clasificate, în raport cu elementele componente ale teritoriului de stat, în frontiere terestre, fluviale,
maritime si aeriene. Adevărat sau fals?

4.
Stabilirea frontierei de stat se realizează prin operatiuni de delimitare si de demarcare. Enuntul este Adevărat sau
Fals?

5. Apele interioare sunt supuse regimului juridic intern al statului respectiv. Enuntul este Adevărat sau
Fals?

6. Apele maritime interioare reprezintă zona acvatică situată între tărm si liniile de bază de la care se
măsoară marea teritorială a unui stat riveran. Enuntul este Adevărat sau Fals?

7. În marea teritorială statul riveran nu are competenta de a-si exercita suveranitatea, deoarece această
zonă maritimă nu constituie teritoriu de stat. Enuntul este Adevărat sau Fals?

8. În platoul continental statul riveran exercită drepturi suverane de explorare si exploatare a resurselor
sale naturale. Enuntul este Adevărat sau Fals?

9. Dreptul de trecere inofensivă al navelor comerciale străine prin marea teritorială este reglementat prin
legislatia internă a statului riveran. Enuntul este Adevărat sau Fals?

10. Zona contiguă este portiunea din mare care se întinde dincolo de limita exterioară a mării teritoriale
până la o distantă de 12 mile marine de la liniile de bază spre larg. Enuntul este Adevărat sau Fals?

11.
Marea teritorială nu face parte din teritoriul de stat, fiind situată dincolo de liniile de bază de la care se măsoară
aceasta. Enuntul este Adevărat sau Fals?
 12. Conceptul de zonă economică exclusivă a fost formulat pentru prima oară, în termeni juridici, după cel
de-al doilea război mondial, când unele state sudamericane, interesate în protejarea resurselor lor
piscicole, au instituit anumite zone de protectie de până la 200 mile marine în larg. Enuntul este
Adevărat sau Fals?

13.
Limita exterioară a zonei economice exclusive este situată la 24 mile marine de la liniile de bază de la care se
măsoară marea teritorială. Enuntul este Adevărat sau Fals?

14.
Zona economică exclusivă nu face parte din teritoriul statului riveran, dar acesta exercită unele drepturi suverane
de explorare si exploatare a resurselor din această zonă. Enuntul este Adevărat sau Fals?

15.
Marea liberă nu are regim de zonă demilitarizată, cu toate că aceasta trebuie folosită în scopuri pasnice. Enuntul
este Adevărat sau Fals?

16.
Principiul libertătii mării nu se referă si la dreptul de survol al spatiului aerian de către aeronavele comerciale sau
oficiale. Enuntul este Adevărat sau Fals?

17. Strâmtorile internationale sunt căi de navigatie construite între portiuni de uscat ce formează treceri
înguste pentru navigatie între două portiuni ale mării libere. Enuntul este Adevărat sau Fals?

18. Canalele maritime internationale sunt căi de navigatie naturale, construite pentru a lega două mări sau
oceane în scopul scurtării rutelor de navigatie. Enuntul este Adevărat sau Fals?

19.
Prin dispozitiile Conventiei de la Belgrad din anul 1948 este reglementat regimul actual al navigatiei pe Dunăre.
Enuntul este Adevărat sau Fals?

20.
Antarctica este o zonă polară constituită din Oceanul Înghetat de Nord, ce nu este supusă de jure sau de facto
suveranitătii vreunui stat. Enuntul este Adevărat sau Fals?

21. Cutuma internatională nu are calitatea de izvor principal de drept international, cu toate că normele
dreptului international clasic s-au format pe cale cutumiară. Enuntul este Adevărat sau Fals?

22.
Dreptul international public este strâns legat de dreptul intern al statelor, fiind aproape identic cu acesta. Enuntul
este Adevărat sau Fals?
 23.
Cutuma internatională presupune existenta unui element de natură obiectivă (de ordin faptic), precum si de natură
subiectivă (de ordin psihologic). Enuntul este Adevărat sau Fals?

24.
Principiile fundamentale ale Dreptului international public au valoarea de izvor de drept international, cu toate că
acestea nu sunt mentionate expres în continutul art. 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie.
Enuntul este Adevărat sau Fals?

25.
Uniunea personală reprezintă o formă de stat unitar care are calitatea de subiect distinct de drept international.
Enuntul este Adevărat sau Fals?

26. Abtinerea si impartialitatea sunt elementele ce caracterizează situatia unui stat unitar. Enuntul este
Adevărat sau Fals?

27.
Recunoasterea are drept obiect atât aparitia unui nou subiect de drept international, cât si a unui nou guvern.
Enuntul este Adevărat sau Fals?

28. Caracterul constitutiv de drepturi al recunoasterii, în sensul că statele ar exista numai dacă ar fi
recunoscute de către alte state, este contrar principiilor actuale ce guvernează relatiile dintre state.
Enuntul este Adevărat sau Fals?

29. Apatridia este rezultatul unui conflict pozitiv de legi în materie de cetătenie. Enuntul este Adevărat sau
Fals?

30. Refugiatii sunt persoane străine care beneficiază de protectie internatională, în baza unui pasaport
international, cunoscut sub denumirea de Pasaportul Nansen. Enuntul este Adevărat sau Fals?

MULTIPLE CHOICE

1. Pentru a fi guvernate de normele dreptului international, relatiile dintre state trebuie să fie:
a. relatii cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de altă natură
b. relatii ce au ca subiecte statele, în care acestea apar ca purtătoare ale suveranitătii
c. relatii de drept intern ce generează drepturi si obligatii reciproce

2. Obiectul de studiu al dreptului international este constituit din:

a. totalitatea relatiilor internationale cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de altă
natură
b. totalitatea relatiilor juridice stabilite între organizatiile internationale interguvernamentale
c. relatiile internationale dintre state sau dintre acestea si alte subiecte de drept international,
 în care statele apar ca purtătoare ale suveranitătii

3. Fundamentul juridic al dreptului international public îl constituie:

a. acordul de vointă al natiunilor care luptă pentru eliberare natională
b. acordul de vointă al persoanelor care stabilesc relatii internationale
c. acordul de vointă al statelor suverane care compun, la un moment dat, societatea
internatională

4.
Raportul dintre dreptul international public si dreptul intern al statelor se caracterizează prin faptul că:

a. cele două ramuri de drept sunt identice

b. dreptul intern este subordonat dreptului international
c. cele două ramuri de drept se influentează reciproc

5. Izvoarele principale ale dreptului international public sunt următoarele:

a. conventiile internationale, cutuma internatională, principiile generale de drept si
jurisprudenta internatională
b. conventiile internationale, generale si speciale, cutuma internatională si principiile
generale de drept
c. conventiile, cutuma, principiile generale de drept, jurisprudenta si doctrina

6. Sursele auxiliare ce contin norme de drept international public si sunt analizate în cadrul cursului de
bază recomandat în programă sunt următoarele:
a. actele organizatiilor internationale neguvernamentale, declaratiile unilaterale ale statelor si
legea internă a statelor
b. actele organizatiilor internationale interguvernamentale, actele unilaterale ale statelor si
legea internă a statelor
c. actele organizatiilor internationale interguvernamentale, legea internă a statelor si
jurisprudenta internatională

7. Tratatul international este considerat:

a. un izvor secundar de drept international
b. un document international ce nu are relevantă în dreptul international
c. cel mai important izvor de drept international

8. Cutuma internatională este:

a. o practică generală, relativ îndelungată si neuniformă, considerată de către state ca
exprimând o regulă de conduită cu fortă juridică obligatorie
b. o practică generală, relativ îndelungată si uniformă, considerată de către state ca
exprimând o regulă de conduită cu fortă juridică obligatorie
c. o practică regională, relativ îndelungată si neuniformă, considerată de către state ca
exprimând o regulă de conduită cu fortă juridică obligatorie

9.
Prevalenta dreptului international fată de sistemul de drept intern este sustinută prin:

a. doctrina dualistă, care îl are ca fondator pe Heinrich Triepel

b. doctrina monistă, în conceptia scolii normativiste, care îl are ca principal autor pe Hans
Kelsen
 c. doctrina monistă, în conceptia scolii functionalismului juridic, inspirată din conceptiile
filosofice ale lui Hegel

10. Doctrina si practica dreptului international recunosc drept subiecte ale dreptului international
următoarele entităti:
a. statele, organizatiile internationale interguvernamentale, miscările de eliberare natională,
corporatiile transnationale si persoanele fizice
b. statele, organizatiile internationale neguvernamentale, miscările de eliberare natională si
persoanele fizice
c. statele, organizatiile internationale interguvernamentale si miscările de eliberare natională

11. În Tratatul de la Montevideo din anul 1933 încheiat între SUA si statele latino-americane cu privire la
drepturile si obligatiile statelor se stipula că pentru a fi subiect de drept international, statul trebuie să
întrunească următoarele conditii
a. o populatie permanentă, un teritoriu determinat si o autoritate guvernamentală
b. o populatie permanentă, un teritoriu determinat, un guvern si capacitatea de a intra în
relatii cu alte state
c. un teritoriu determinat, un guvern si capacitatea de a intra în relatii cu alte state

12. Prin Conventia semnată la Roma în anul 1950, a fost instituită:

a. Curtea Europeană a Drepturilor Omului
b. Curtea Internatională de Justitie
c. Curtea Permanentă de Justitie Internatională

13. Calitatea de subiect unic de drept international revine, în federatie:

a. statelor membre si federatiei, care participă fiecare, în nume propriu, la relatiile
internationale
b. federatiei, care participă în nume propriu la relatiile internationale
c. statelor membre, care participă atât în nume propriu, cât si împreună cu federatia la
relatiile internationale

14.
În cadrul principalelor forme de state dependente, calitatea de subiect de drept international revine:

a. statului vasal, ce constituie o formă de dependentă tipică evului mediu

b. statului protector, care era abilitat să protejeze statul în relatiile externe
c. statului protejat, căruia i se recunostea, comparativ cu statul vasal, o anumită autonomie

15.
Potrivit conceptului de neutralitate diferentiată, statul respectiv are:

a. posibilitatea să modifice drepturile si obligatiile statului neutru fată de toate statele

comunitătii internationale
b. dreptul si obligatia de a oferi ajutor victimei agresiunii sau statelor membre ale ONU ce
iau parte la actiunea armată legală, numai cu mijloace ce nu implică participarea la
ostilităti
c. posibilitatea să participe la orice conflicte armate ar interveni, ducând o politică generală
în acest sens
 16. Recunoasterea internatională constă într-un act:
a. act juridic, care generează unele efecte practice în relatiile dintre state
b. administrativ, care nu generează efecte juridice între state
c. politic, unilateral si cu caracter declarativ, generator de raporturi juridice între state

17.
Actul de nerecunoastere a unui stat poate fi considerat, în lipsa unei motivări temeinice:

a. un act neamical, ce creează dificultăti în relatiile normale dintre state

b. un act legal, conform normelor dreptului international contemporan
c. o sanctiune diplomatică pentru comiterea unor acte ilegale în plan international

18. Personalitatea juridică a organizatiilor internationale interguvernamentale este caracterizată de:

a. principiul universalitătii, deoarece acestea au un caracter universal sau regional
b. principiul specialitătii, ce presupune scopuri si functii limitate si specializate, conform
obiectului lor de activitate
c. principiul transparentei, deoarece acestea trebuie să-si desfăsoare activitatea pe baza
normelor dreptului international public

19.
Organizatiile internationale interguvernamentale pot avea calitatea de:

a. subiecte fundamentale de drept international

b. subiecte principale ale dreptului international
c. subiecte derivate de drept international

20. Regimul juridic aplicabil străinilor asigură acestora, potrivit normelor dreptului international:
a. drepturile fundamentale, exceptând drepturile politice si pe cele de a ocupa functii publice
b. drepturile politice, respectiv dreptul de a participa la alegeri si de a fi ales
c. dreptul de a ocupa functii în administratia publică

21. Cetătenia prin naturalizare se dobândeste:

a. imediat după acordarea azilului politic
b. prin căsătorie, adoptie, rezidentă, la cerere si pe bază de optiune, în cazul transferului de
teritorii
c. prin nastere, potrivit unuia din principiile recunoscute de dreptul international

22. Potrivit clauzei natiunii celei mai favorizate, străinilor li se acordă:

a. drepturile identice cu ale cetătenilor statului respectiv
b. drepturile recunoscute pe plan international tuturor străinilor
c. regimul cel mai favorabil acordat, în baza unor tratate internationale, pentru cetătenii unui
stat tert aflati pe teritoriul statului respectiv

23. Declaratia universală a drepturilor omului, adoptată sub egida Natiunilor Unite, a fost semnată la:
a. 14 iulie 1789, la Paris
b. 16 decembrie 1966, la New York
c. 10 decembrie 1948, la Paris

24.
Potrivit cursului de bază recomandat în bibliografia obligatorie, teritoriul de stat reprezintă:

a. spatiul geografic în limitele căruia un stat îsi exercită suveranitatea sa deplină si exclusivă
b. ideea de suprematie teritorială, respectiv expresia autoritătii exercitate de stat asupra unui
teritoriu
c. forma de manifestare a deplinătătii si exclusivitătii suveranitătii nationale

25. Conceptul de condominium reprezintă:

a. forma de exercitare normală a suveranitătii de stat asupra propriului teritoriu
b. exceptie de la exercitarea, în mod exclusiv, a suveranitătii unui stat asupra propriului
teritoriu, acesta fiind supus suveranitătii a două sau mai multe state
c. exceptie de la exercitarea, în mod exclusiv, a suveranitătii unui stat asupra propriului
teritoriu, acesta fiind supus suveranitătii a două sau mai multe state

26. Frontiera maritimă reprezintă:

a. limita extremă a mării teritoriale, spre larg, ce poate fi de până la 12 mile marine măsurate
de la liniile de bază stabilite prin legislatia internă
b. frontiera stabilită în largul mării la 24 mile marine măsurate de la liniile de bază stabilite
prin legislatia internă
c. linia trasată prin întelegere cu autoritătile internationale ce poate fi de până la 12 mile
marine măsurate de la liniile de bază stabilite prin legislatia internă

27.
Frontiera fluvială este linia care desparte apele unui fluviu sau râu de granită, astfel:

a. prin conventie internatională, ce stabileste modalitatea de trasare a frontierei fluviale

b. pe senalul navigabil al fluviului (talveg), astfel încât ambele state să beneficieze de dreptul
de navigatie pe fluviu
c. pe linia mediană a fluviului, indiferent dacă fluviul sau râul de granită este navigabil sau
nenavigabil

28.
Lătimea mării teritoriale poate fi stabilită, potrivit conventiilor internationale, astfel:

a. până la 12 mile marine în larg, măsurate de la tărm

b. până la 12 mile marine în larg, măsurate de la liniile de bază stabilite potrivit dreptului
intern
c. stabilită de fiecare stat în parte, potrivit dreptului intern

29. Pentru ca trecerea navelor comerciale străine prin marea teritorială să fie inofensivă, aceasta trebuie să
fie:
a. efectuată după plata taxelor aferente
b. continuă si rapidă
c. autorizată de statul riveran, în orice situatie

30. Regimul juridic actual al mării teritoriale este stabilit prin:

a. Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului mării, semnată la Montego Bay, în anul 1982
b. conventii bilaterale încheiate între state cu privire la delimitarea mării teritoriale
c. legislatia internă a statelor riverane
 31.
Trecerea navelor militare prin marea teritorială este supusă unei aprobări prealabile din partea statului riveran?

a. Da, întrucât există reguli imperative general acceptate în acest sens în dreptul international
b. Da, întrucât există reguli imperative general acceptate în acest sens în dreptul international
c. Nu, deoarece conventiile internationale stabilesc că navele au acces liber în apele
teritoriale ale statelor membre, în orice situatie

32. Statul riveran îsi exercită jurisdictia civilă, penală sau administrativă asupra navelor străine care se află
în marea teritorială, astfel:
a. în nici o situatie, deoarece navele se supun numai jurisdictiei statului de pavilion
b. în orice situatie, în virtutea suveranitătii statului în marea teritorială
c. în anumite conditii, stabilite prin Conventia asupra dreptului mării, semnată la Montego
Bay, în anul 1982

33. În situatia în care o navă de război ori de stat afectată unor scopuri necomerciale, cu pavilion străin, se
află în marea teritorială si încalcă legislatia statului riveran, nava poate fi:
a. arestată si obligată să remedieze orice prejudiciu produs de navă sau de echipaj
b. retinută si condusă în porturile nationale până la clarificarea situatiei
c. obligată să părăsească marea teritorială

34.
Conceptul de zonă economică exclusivă a fost consacrat, sub aspect juridic, prin dispozitiile:

a. Conventiilor de la Geneva din anul 1958 si anul 1960 privind dreptul mării
b. Conventiei asupra dreptului mării adoptată la Montego Bay, în anul 1982
c. Conventiei cu privire la marea liberă, adoptată la Geneva, în anul 1958

35. Principiul mării libere s-a impus în dreptul international prin:

a. vointa si practica statelor în materie de navigatie
b. teoria juristului olandez Hugo Grotius, formulată în anul 1609, în lucrarea intitulată Mare
liberum
c. teoria juristului englez John Selden, formulată în anul 1635, în lucrarea intitulată Mare
clausum

36. Conceptul de zonă internatională a teritoriilor submarine:

a. este fundamentat prin Conventia asupra dreptului mării de la Montego Bay din anul 1982
b. este reglementat prin rezolutii ale Adunării Generale a Natiunilor Unite, care a instituit un
moratoriu asupra exploatării zonei
c. nu este fundamentat încă, această zonă constituind subiect de analiză în cadrul Natiunilor
Unite

37. Regimul juridic actual stabilit pentru Strâmtorile Mării Negre, Bosfor si Dardanele, este determinat de:
a. legislatia internă a Turciei
b. Conventia de la Montreux din anul 1936
c. Conventia de la Lausanne din 1923

38. Canalul de Suez, construit în perioada 1859 – 1869, asigură legătura între:
a. Marea Mediterană si Oceanul Atlantic, prin Strâmtoarea Gibraltar
 b. Marea Mediterană si Oceanul Indian, prin Marea Rosie
c. Marea Mediterană si Marea Neagră, prin Marea Marmara

39.
Potrivit Acordului dintre SUA si Panama, încheiat în anul 1977, cele două state au hotărât:

a. stabilirea imediată a unui regim de neutralitate permanentă pentru statul panamez

b. închiderea canalului până la transferul suveranitătii către SUA
c. transferul suveranitătii către statul panamez până în anul 1999

40. Navigatia pe Dunăre se desfăsoară, în prezent, potrivit dispozitiilor:

a. Conventiei de la Belgrad din anul 1948
b. Conferintei de la Barcelona din anul 1921
c. Congresului de la Viena din anul 1815

41. Organismul international care coordonează, în prezent, colaborarea statelor riverane Dunării este:
a. Comisia Internatională a Dunării, cu sediul la Sulina
b. Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Belgrad
c. Comisia Dunării, cu sediul la Budapesta

42. Portiunea navigabilă actuală a fluviului Dunărea este stabilită între:

a. Ulm si Delta Dunării, prin cele trei brate navigabile
b. Ulm si Marea Neagră, prin Bratul Sulina
c. Kelheim si Marea Neagră, urmând Bratul Sulina, cu acces prin Canalul Sulina

43. Potrivit dispozitiilor Conventiei pentru reducerea cazurilor de apatridie din anul 1961:
a. un copil cu părinti apatrizi, va obtine la nastere cetătenia părintilor, pe baza principiului
jus sangvinis
b. un copil cu părinti apatrizi, născut pe teritoriul unui stat, va obtine cetătenia statului
respectiv
c. un copil cu părinti apatrizi nu va obtine nicio cetătenie, deoarece niciunul dintre părinti nu
detine o cetătenie

44. Organizatia Aviatiei Civile Internationale, institutie specializată a Natiunilor Unite, a fost înfiintată
prin dispozitiile :
a. Conventiei asupra navigatiei aeriene, semnată la Paris, în anul 1919
b. Conventia referitoare la navigatia civilă internatională, semnată la Chicago, în anul 1944
c. Conventiei pentru reprimarea capturării ilicite de aeronave, semnată la Haga, în anul
1970

45. Zonele demilitarizate sunt:

a. spatii geografice în care nu este permisă producerea, detinerea, utilizarea sau
experimentarea de arme nucleare
b. spatii geografice în care statele îsi asumă obligatia ca în timp de război să nu desfăsoare
operatii militare si să nu amplaseze baze militare
c. zone de teritoriu în care nu este permisă prezenta unor forte armate sau a unor instalatii
militare
46. Prin Protocolul Aditional din anul 1998, au devenit părti la Conventia privind regimul navigatiei pe
Dunăre, cu drepturi depline:
a. Croatia, Cehoslovacia si Ucraina
b. Croatia, Germania si Republica Moldova
c. Austria, Croatia si Republica Moldova

47. Regimul international al fluviului Dunărea a fost recunoscut, pentru prima dată, prin:
a. Congresul de la Viena din anul 1815
b. Conventia de la Paris din anul 1921
c. Tratatul de pace de la Paris din anul 1856Tratatul de pace de la Paris din anul 1856

48. Regimul juridic actual al Canalului Kiel, ce asigură legătura între Marea Baltică si Marea Nordului
este:
a. determinat de legislatia internă a Germaniei, fiind construit pe teritoriul acestei tări
b. restabilit după anul 1945 si are statut international
c. stabilit în baza Tratatului de pace de la Versailles din anul 1919 si are statut international

49. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost instituită prin:

a. Conventia europeană a drepturilor omului, semnată la Roma în anul 1950
b. Declaratia universală a drepturilor omului, semnată la Paris în anul 1948
c. Carta Socială Europeană, semnată la Torino în anul 1961

50. Potrivit Conventiei referitoare la statutul apatrizilor, adoptată de Natiunile Unite în anul 1954,
apatrizii au dreptul de:
a. a nu fi expulzati sau extrădati
b. a circula liber în orice tară, acestea fiind obligate să le acorde regimul de refugiat sau de
azilant
c. a beneficia de protectia pe care statul o datorează propriilor cetăteni cu privire la libertatea
religioasă si educatia religioasă a copiilor lor

51. Potrivit dispozitiilor art. 15 din Declaratia universală a drepturilor omului, adoptată de Natiunile
Unite la 10 decembrie 1948:
a. legislatia unui stat în materie de cetătenie poate să nu fie în deplin acord cu normele
internationale recunoscute în materie de nationalitate
b. cetătenia exprimă un raport politic cu privire la persoana omului si a membrilor de familie
ai acestuia
c. nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetătenia sa ori de dreptul de a-si schimba
cetătenia

52. Prin dispozitiile Conventiei de la Viena din anul 1978 sunt stabilite reguli principale pentru:
a. Asigurarea solutionarea cazurilor referitoare la succesiunea statelor în ce priveste
bunurile, arhivele si datoriile acestora
b. solutionarea cazurilor de succesiune a statelor în domeniul tratatelor
c. solutionarea cazurilor generate de desfăsurarea relatiilor diplomatice si consulare

53. Conceptul de neutralizare implică:

a. stabilirea unui spatiu geografic în care statele se angajează ca, în timp de război, să nu
desfăsoare operatii militare în spatiul respectiv si să nu-l transforme într-o bază militară
b. stabilirea unor zone în care statele se angajează să nu producă, comercializeze, utilizeze
sau experimenteze arme nucleare
 c. stabilirea unor portiuni de teritoriu în care nu este permisă prezenta unor forte armate sau a
unor instalatii militare, în timp de pace

54. Statutul de zonă denuclearizată se instituie numai prin:

a. rezolutii ale Consiliului de Securitate
b. declaratii ale Adunării Generale a Natiunilor Unite
c. tratate internationale, prin care statele se angajează să nu producă / achizitioneze / detină /
utilizeze / amplaseze / experimenteze arme nucleare

55. Antarctica are un statut international potrivit căruia este:

a. o zonă internatională, sub autoritatea Adunării Generale a Natiunilor Unite
b. o regiune ce poate fi supusă suveranitătii statelor, în baza principiului primului
descoperitor
c. o zonă demilitarizată, neutralizată si denuclearizată

56. Conventia asupra navigatiei aeriene, semnată la Paris, în anul 1919, stabilea în mod expres că:
a. statele au drepturi asupra spatiului aerian situat deasupra teritoriului de stat doar în scopuri
de autoapărare
b. fiecare stat are suveranitate deplină si exclusivă asupra spatiului aerian situat deasupra
teritoriului său
c. spatiul aerian de deasupra teritoriului de stat nu este supus suveranitătii acestuia

57.
Regimul juridic al spatiului extraatmosferic este reglementat, în principal, prin dispozitiile:

a. întelegerilor bilaterale dintre statele care posedă aparate cosmice, ce stabilesc cooperarea
pentru utilizarea spatiului extraatmosferic
b. Rezolutiilor Consiliului de Securitate referitoare la activitatea statelor în spatiul aerian
c. Tratatului de bază adoptat în anul 1967, cunoscut sub denumirea de Tratatul spatial

58. Potrivit principiilor aplicabile pentru utilizarea spatiului extraatmosferic, folosirea acestuia trebuie să
se efectueze cu respectarea:
a. regimului stabilit pentru orice zonă demilitarizată, denuclearizată si neutralizată
b. dreptului international si a prevederilor Cartei Natiunilor Unite
c. legislatiei statului care trimite obiectele de zbor în spatiul cosmic, deoarece constituie
proprietatea acestora

59.
Suveranitatea asupra spatiului extraatmosferic este reglementată, potrivit dispozitiilor Tratatului spatial si ale
celorlalte acorduri privind spatiul cosmic, astfel:

a. nu este reglementată în niciun fel

b. nu poate apartine niciunui stat, spatiul extraatmosferic fiind declarat patrimoniu comun al
umanitătii
c. apartine în mod limitat statelor care folosesc obiecte de zbor cosmic

60. Colaborarea internatională pentru reprimarea infractiunilor săvârsite la bordul aeronavelor sau care
afectează securitatea zborurilor internationale este stabilită, în principal, prin dispozitiile:
a. Conventiei referitoare la navigatia civilă internatională si ale Acordurilor suplimentare
 privind tranzitul aerian si serviciile aeriene internationale, semnate la Chicago, în anul
1944
b. Conventiei asupra navigatiei aeriene, semnată la Paris, în anul 1919
c. Conventiei pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securitătii navigatiei civile,
semnată la Montreal, în anul 1971

61.
Izvoarele dreptului international sunt:
A. principiile generale de drept
B. cutuma internatională
C. jurisprudenta internatională
D. principiile fundamentale ale dreptului international public

a. A+C+D
b. A+B+C
c. A+B+D

62.
Principiile fundamentale ale dreptului international public:
A. sunt identice cu principiile generale de drept international public
B. sunt norme imperative, făcând parte din categoria normelor jus cogens
C. nu au caracter general, fiind aplicabile numai în natiunile civilizate
D. sunt norme de maximă generalitate, cu aplicabilitate universală, a căror respectare este
obligatorie pentru toate statele si celelalte subiecte de drept international

a. A+B
b. A+C
c. B+D
d. C+D

63.
Identificati principiile fundamentale ale dreptului international public:
A. principiul cooperării internationale
B. principiul solutionării pe cale pasnică a diferendelor internationale
C. principiul dreptului la autoapărare, individuală sau colectivă
D. principiul neamestecului în treburile interne ale altor state

a. A+C+D
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+B+C

64.
Suveranitatea statelor întruneste următoarele trăsături:
A. caracterul originar si inerent, suveranitatea apartinând statului fără a-i fi atribuită din exterior
B. caracterul deplin, puterea de stat manifestându-se în toate domeniile
C. caracterul neexclusiv, istoria consemnând exercitarea, pe acelasi teritoriu, a suveranitătii mai
multor state
D. caracterul indivizibil, pe acelasi teritoriu putând fi exercitată în acelasi timp doar
suveranitatea unui stat
 a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D

65.
Personalitatea juridică a statelor ca subiecte de drept international public se caracterizează prin faptul că acestea
sunt:
A. subiecte de drept derivate si speciale
B. subiecte de drept tipice si fundamentale
C. subiecte de drept universale

a. A+B
b. B+C
c. A+C

66.
Potrivit conceptului prezentat în cursul de drept international public recomandat în bibliografia obligatorie,
populatia unui stat reprezintă:
A. o comunitate umană permanentă, organizată si relativ numeroasă
B. ratiunea si substanta unui stat
C. totalitatea natiunilor care locuiesc, la un moment dat, pe teritoriul national

a. A+B
b. B+C
c. A+C

67.
Identificati documentele internationale prin care sunt stabilite libertătile aerului:
A. Conventia referitoare la navigatia civilă internatională, semnată la Chicago, în anul 1944
B. Conventia referitoare la infractiuni si alte acte săvârsite la bordul aeronavelor, semnată la Tokyo,
în anul 1963
C. Conventia asupra navigatiei aeriene, semnată la Paris, în anul 1919
D. Acordurile suplimentare referitoare la tranzitul aerian si la serviciile aeriene internationale,
semnate la Chicago, în anul 1944

a. A+B
b. B+C
c. A+D
d. Toate variantele de la A-D

68.
Principalele obligatii ale statelor care si-au declarat statutul de neutralitate permanentă sunt:
A. să nu permită folosirea teritoriului lor pentru amplasarea de baze militare străine, rampe de
lansare a rachetelor si alte asemenea obiective militare
B. să nu detină armată sau alte forte cu destinatie militară
C. să ducă o politică de colaborare pasnică si să întretină relatii amicale cu celelalte state
D. să nu participe la nici un fel de aliante politice sau militare ori să-si asume obligatii care au
drept scop pregătirea războiului

a. A+B+C
 b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D

69.
Problema succesiunii statelor se pune în cazul:
A. reunirii mai multor state într-unul singur, prin fuziune sau absorbtie
B. solutionării mostenirilor monarhilor
C. dezmembrării unui stat
D. transferului de teritorii de la un stat la altul

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. nicio variantă din cele prezentate la a-c

70.
Principalele probleme care se ridică în cadrul succesiunii statelor se referă la:
A. tratatele internationale
B. datoriile de stat
C. bunurile si arhivele
D. cetătenie, în unele cazuri

a. Toate variantele de la A-D

b. Nicio variantă din cele prezentate la a si c-d
c. A+C+D
d. B+C+D

71.
Cetătenia reprezintă:
A. ansamblul obligatiilor pe care o persoană fizică le are fată de statul al cărui cetătean este
B. o optiune a statului de a acorda cetătenia persoanei născute pe teritoriul său
C. o legătură permanentă si efectivă dintre o persoană fizică si un stat
D. o legătură politică si juridică dintre o persoană fizică si un stat

a. A+B
b. B+C
c. C+D
d. Toate variantele de la A-D

72.
Principiile ce se aplică la dobândirea cetăteniei prin nastere sunt:
A. jus loci (dreptul locului nasterii)
B. sistemul mixt, cu accent pe unul din principiile de bază
C. jus gentium (dreptul gintilor)
D. jus sangvinis (dreptul sângelui)

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. Nicio variantă din cele prezentate la a-c
 73.
Libertătile fundamentale ale spatiului aerian sunt următoarele:
A. libertatea de a debarca mărfuri, pasageri si corespondentă pe teritoriul statului a cărui
nationalitate o are aeronava
B. libertatea de survol fără escală
C. libertatea de a îmbarca mărfuri, pasageri si corespondentă pe teritoriul statului a cărui
nationalitate o are aeronava
D. libertatea de a îmbarca sau debarca mărfuri, pasageri si corespondentă provenind de pe sau
având destinatia pe teritoriul unui alt stat

a. Toate variantele de la A-D

b. A+B+D
c. A+B+C
d. B+C+D

74.
Potrivit dreptului international, regimurile internationale ce pot fi acordate persoanelor străine sunt:
A. regimul clauzei natiunii celei mai favorizate
B. regimul de azilant politic
C. regimul standardelor internationale
D. regimul national

Potrivit dreA+B+C
a.

b. A+C+D
c. B+C+D
d. Toate variantele

75.
Azilul diplomatic a fost acordat, în anumite situatii persoanelor solicitante, pe baza criteriilor stabilite prin:
A. Conventia Natiunilor Unite privind statutul refugiatilor, din anul 1951
B. Conventia de la Havana, din anul 1928
C. Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice, din anul 1961
D. Conventia de la Caracas, din anul 1954

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+B+D
d. Nicio variantă din cele prezentate la a-c

76.
În dreptul international contemporan, statutul juridic al refugiatilor este reglementat prin:
A. Carta Natiunilor Unite, semnată în anul 1945
B. Protocolul aditional la Conventia din 1951, adoptat în anul 1967
C. Regulamentul Comitetului pentru refugiati al Ligii Natiunilor Unite din 1921
D. Conventia ONU privind statul refugiatilor din anul 1951

a. A+B
b. A+D
c. B+D
 d. C+D

77.
Adunarea Generală a Natiunilor Unite a adoptat Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, în
anul 1966, document în care sunt consacrate, printre altele, si următoarele drepturi civile si politice:
A. Interzicerea torturilor si a tratamentelor inumane
B. Dreptul la grevă si la securitate socială
C. Dreptul la muncă, inclusiv la un salariu echitabil
D. Libertatea de opinie si de exprimare

a. A+B+C
b. B+C+D
c. toate variantele de la A-D
d. nicio variantă din cele prezentate la a-c

78.
Natura juridică a teritoriului de stat este fundamentată în doctrina dreptului international public, printre alte teorii si
prin următoarele:
A. Teoria competentei, conform căreia teritoriul reprezintă sfera de validitate în spatiu a ordinii juridice
nationale, în care statul îsi exercită nu atributii de suveranitate, ci doar competente stabilite de
dreptul international
B. Dominium, conform căreia teritoriul este considerat proprietatea exclusivă a monarhului
C. Imperium, conform căreia teritoriul este considerat expresie a autoritătii pe care un stat o exercită
asupra unui teritoriu

a. A+B
b. B+C
c. A+C
d. toate variantele de la A-C

79.
Formele teritoriului de stat sunt:
A. spatiul terestru
B. spatiul acvatic
C. spatiul cosmic
D. spatiul aerian

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D

80.
Regimul frontierei de stat se stabileste prin legislatia internă a statului, în conformitate cu tratatele internationale.
Acest regim reglementează, în principal, următoarele probleme:
A. modul de trecere a frontierei si controlul la frontieră
B. demarcarea si delimitarea frontierei de stat
C. paza frontierei de stat si zonele adiacente acesteia
D. conditiile de folosire a terenurilor din apropiere

a. A+B+C
b. A+C+D
 c. B+C+D
d. A+B+D

81.
Apele maritime interioare sunt compuse din:
A. mările interioare, adică mările închise sau mările semi-închise
B golfurile si băile cu o deschidere spre mare mai mică de 24 mile maritime
C. apele deltei sau, după caz, a estuarului unor fluvii care se varsă în mare
D. golfurile „istorice", desi au o deschidere mai mare de 24 mile maritime

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D

82.
În marea teritorială, statul riveran are următoarele drepturi:
A. drepturile care decurg din competenta jurisdictională de a solutiona orice litigii privind această
zonă maritimă si de a sanctiona încălcările aduse regimului juridic stabilit
B. dreptul de protejare a propriei securităti
C. dreptul de a reglementa navigatia
D. dreptul de a interzice trecerea inofensivă

a. A+B+D
b. A+B+C
c. B+C+D
d. A+C+D

83.
Navele militare străine sau cele de stat, afectate unor scopuri necomerciale:
A. se bucură de imunitate de jurisdictie în marea teritorială
B. pot fi obligate să părăsească marea teritorială a statului riveran pentru încălcarea legislatiei acestuia
C. nu se bucură de imunitate de jurisdictie în marea teritorială
D. trebuie să solicite aprobare prealabilă, într-un mare număr de state, între care si România, pentru
trecerea prin marea teritorială

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D

84.
În platoul continental, statul riveran exercită următoarele drepturi suverane:
A. interzicerea actiunilor altor state referitoare la instalarea de conducte si cabluri submarine
B. explorarea si exploatarea resurselor din această zonă
C. implementarea de insule artificiale sau alte instalatii destinate explorării si exploatării resurselor
din zonă
D. stabilirea măsurilor de protectie pentru acest teritoriu de stat, în virtutea suveranitătii nationale
depline si efective asupra zonei

a. A+B+D
 b. B+C+D
c. A+B+C
d. A+C+D

85.
Drepturile statului riveran în zona economică exclusivă sunt, în principal, următoarele:
A. explorarea si exploatarea resurselor zonei
B. construirea si utilizarea de insule artificiale si instalatii în scop economic
C. desfăsurarea cercetării stiintifice în zonă
D. stabilirea măsurilor pentru conservarea mediului marin

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. toate variantele de la A-D

86.
Libertătile mării libere sunt reglementate, în prezent, prin:
A. Conventia asupra mării libere, adoptată la Geneva în anul 1958
B. Conventia asupra mării teritoriale si platoului continental, adoptată la Geneva în anul 1958
C. Conventia privind dreptul mării, adoptată la Montego Bay, în anul 1982
D. Tratatul din 1963 privind interzicerea amplasării de arme nucleare pe fundul mărilor si
oceanelor

a. A+B
b. A+C
c. B+D
d. C+D

87.
Libertătile mării libere consacrate prin conventiile internationale sunt următoarele:
A. libertatea de navigatie si libertatea de survol
B. libertatea de manevre militare
C. libertatea de a pescui
D. libertatea cercetării stiintifice

a. toate variantele de la A-D

b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D

88.
În marea liberă statele sunt obligate să coopereze si să ia măsuri pentru:
A. interzicerea turismului clandestin
B. interzicerea pirateriei
C. reprimarea traficului de persoane si de stupefiante
D. interzicerea emisiunilor neautorizate de radio si televiziune transmise din această zonă

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
 d. nicio variantă din cele prezentate la a-c

89.
În privinta navigatiei pe Dunăre, prin Tratatul de pace de la Paris din anul 1856 s-au stabilit următoarele:
A. recunoasterea rolului si locului României privind dreptul de administrare asupra fluviului
Dunărea
B. împărtirea fluviului în sectoare administrative de navigatie, respectiv în Dunărea maritimă si
Dunărea fluvială
C. utilizarea fluviului Dunărea numai în scopuri exclusiv pasnice
D. libertatea de navigatie pe fluviul Dunărea pentru toate statele riverane si neriverane

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D

90.
Potrivit Tratatului asupra Antarcticii, încheiat la Washington în anul 1959, regimul juridic al zonei este următorul:
A. Zonă care va fi folosită exclusiv în scopuri pasnice
B. Zonă în care se permite tuturor statelor prospectarea si mineritul
C. Zonă demilitarizată, denuclearizată si neutralizată
D. Zonă în care, atâta timp cât tratatul va fi în vigoare, nici un stat nu are dreptul de a emite noi
pretentii asupra Antarcticii

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D

91.
Situatia unui stat neutru poate fi caracterizează prin următoarele elemente:
A. impartialitatea, respectiv obligatia statului neutru de a păstra o strictă egalitate de tratament
pentru a nu crea o situatie mai avantajoasă din punct de vedere politic sau militar vreuneia din
părti
B. neutralizarea armamentelor aflate pe teritoriul declarat neutru
C. abtinerea, respectiv obligatia statului neutru de a nu acorda, direct sau indirect, nici un fel de
ajutor în ducerea războiului unuia sau altuia dintre statele beligerante
D. demilitarizarea totală sau partială a teritoriului neutru

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D

92.
Identificati principiile care stau la baza stabilirii regimul juridic al spatiului cosmic:
A. libertatea accesului la spatiul cosmic, la exploatarea si utilizarea acestuia de către toate statele, în
conditii de egalitate
B. suveranitatea partială asupra spatiului cosmic poate fi declarată numai de către statele care detin
aparate de zbor cosmic
C. folosirea spatiului cosmic trebuie să se facă în scopuri exclusiv pasnice
D. astronautii trebuie considerati trimisi ai umanitătii în spatiul cosmic
 a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D

93. Operatiunile pentru stabilirea frontierelor de stat sunt urmatoarele:

A. Negocierea tratatului de frontiera cu statul vecin
B. Încheierea tratatului de buna vecinatate cu statul respectiv
C. Delimitarea frontierei de stat
D. Demarcarea frontierei de stat

a. A+B
b. A+C
c. C+D
d. toate variantele de la A-D

94. Potrivit Conventiei de la Constantinopole din anul 1888, regimul juridic al Canalului de Suez era
definit prin:
A. libertatea de trecere pentru toate categoriile de nave ale tuturor statelor, atât în timp de
pace, cât si în timp de razboi, fara oprire si debarcare
B. posibilitatea instituirii unor masuri restrictive de catre Egipt, daca aprecia ca securitatea sa ar fi fost
amenintata
C. nationalizarea de catre Egipt dupa o perioada de exploatare de 99 de ani
D. stabilirea unei zone neutralizate de 3 mile pe ambele maluri care nu putea fi transformata în teatru
de razboi si nici supusa blocadei

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D

95. Problema suveranitatii statelor asupra Antarcticii este reglementata, în sensul stabilirii conditiilor
privind formularea de pretentii asupra zonei, prin dispozitiile:
A. Tratatului asupra Antarcticii, semnat la Washington, în anul 1959
B. Conventiei privind conservarea resurselor marine vii din Antarctica, semnata la Canberra,
în anul 1982
C. Conventiei asupra reglementarii activitatii privind resursele minerale ale Antarcticii,
semnata la Wellington, în anul 1988
D. Protocolului asupra protectiei mediului în zona Antarcticii, semnat la Madrid în anul 1991

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. nicio variantă din cele prezentate la a-c

96. Sunt declarate zone denuclearizate, prin tratate internationale, urmatoarele teritorii:
A. solul si subsolul marilor si oceanelor, prin Tratatul din anul 1963
B. America Latina, prin Tratatul de la Tlatelolco din anul 1963
C. spatiul extraatmosferic, prin Tratatul spatial din anul 1967
D. continentul european, prin Tratatele de înfiintare a Uniunii Europene
 a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D

97. În privinta reglementarii navigatiei pe Dunare, Conventia semnata la Paris, în anul 1921, a stabilit
urmatoarele:
A. înfiintarea Comisiei Europene a Dunarii, pentru Dunarea maritima, de la varsare pâna la
Braila
B. instituirea unui regim international pe toata portiunea navigabila a fluviului, de la Ulm pâna
la varsarea în mare, precum si asupra principalilor afluenti ai Dunarii
C. înfiintarea Comisiei Dunarii, cu sediul la Galati
D. înfiintarea Comisiei Internationale a Dunarii, pentru portiunea de la Braila la Ulm

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D

98. Potrivit Conventiei privind regimul navigatiei pe Dunare, semnata la Belgrad, în anul 1948, statele
riverane au:
A. dreptul la libera navigatie pentru navele militare ale statelor neriverane, fara plata taxelor
stabilite pentru navele comerciale straine
B. suveranitatea deplina a statelor riverane asupra portiunilor de fluviu aflate în limitele
granitelor lor
C. dreptul de realizare a colaborarii statelor riverane si de adoptare a recomandarilor privind
regulile de navigatie în cadrul Comisiei Dunarii
D. obligatia mentinerii în stare de navigatie a sectorului fluvial din zona teritoriului national
propriu

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. toate variantele de la A-D

99. Principalele drepturi si obligatii ale statelor riverane Marii Negre referitoare la navigatia prin Bosfor si
Dardanele, potrivit dispozitiilor Conventiei de la Montreux din anul 1936, sunt urmatoarele:
A. navele militare ale altor state au dreptul de a trece prin strâmtori în timp de pace, cu unele
restrictii
B. Turcia poate închide strâmtorile, în timp de razboi, pentru navele militare inamice
C. statele riverane Marii Negre pot trece prin strâmtori orice nava militara, inclusiv submarine
D. circulatia navelor comerciale prin strâmtori este libera, în timp de pace, pentru toate statele
lumii

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D
100. Delimitarea platoului continental se realizeaza, potrivit Conventiei asupra dreptului marii din anul
1982, astfel:
A. pâna la limita exterioara a taluzului continental sau pâna la o distanta de 200 mile marine
masurate de la liniile de baza, în situatia în care limita exterioara a taluzului continental nu ajunge pâna
la aceasta distanta
B. pâna la maximum 350 mile marine masurate de la liniile de baza, în situatia în care taluzul
continental se întinde pe distante foarte mari
C. pâna la maximum 100 de mile marine dincolo de punctul în care adâncimea apelor marii
este de 2.500 metri, în situatia în care taluzul continental se întinde pe distante foarte mari
D. se stabileste de catre fiecare stat riveran, cu acordul institutiilor specializate în dreptul marii
din cadrul Natiunilor Unite

a. toate variantele de la A-D

b. A+B+C
c. B+C+D
d. A+B+D

101. Trecerea unei nave comerciale prin marea teritoriala a unui stat nu mai este inofensiva în urmatoarele
situatii:
A. nava efectueaza manevre sau exercitii cu arme de orice fel
B. nava îmbarca, debarca sau lanseaza tehnica militara, scafandri sau alte instalatii subacvatice
C. culege informatii pentru protejarea mediului marin, fara a prejudicia apararea sau suveranitatea
statului riveran
D. îmbarca / debarca marfuri, bani sau persoane cu nerespectarea reglementarilor statului
riveran

a. toate variantele de la A-D

b. A+B+C
c. A+B+D
d. B+C+D

102. Regimul juridic al apelor portuare este determinat, în principal, pe baza urmatoarelor reguli:
A. statul riveran permite accesul navelor comerciale în porturile deschise potrivit cutumelor
internationale si dispozitiilor Conventiei privind regimul international al porturilor maritime, adoptata
la Geneva în anul 1923
B. statul riveran are dreptul exclusiv de a stabili conditiile în care are loc accesul navelor comerciale în
porturile sale
C. statul riveran poate impune restrictii cu privire la accesul navelor militare sau al navelor de
stat folosite în scopuri necomerciale în porturile sale
D. statul riveran are competenta de a interzice accesul oricaror nave în unele porturi pe care le
declara închise

a. toate variantele de la A-D

b. A+C+D
c. A+B+D
d. A+B+C

103. Frontiera fluviala este stabilita prin acordul statelor riverane fluviului, pe baza urmatoarelor reguli de
drept international:
A. pe bratul principal, daca fluviul are mai multe brate
B. la o distanta de minim 500 metri de linia frontierei terestre, pentru a se respecta zona de
siguranta a frontierei de stat
 C. linia talvegului sau al senalului navigabil, în cazul unui fluviu navigabil
D. linia mediana, în cazul fluviului nenavigabil

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. C+D+E

104. Conditiile pentru stapânirea de catre marile puteri a altor teritorii situate în afara granitelor, stabilite la
Congresul de la Berlin din anul 1885, sunt urmatoarele:
A. stabilirea unei autoritati responsabile cu functii de guvernare în teritoriul respectiv
B. ocuparea efectiva a teritoriului, cu posesia reala si intentia de a-si exercita suveranitatea
C. notificarea ocupatiei catre alte state, cu precizarea limitelor geografice ale teritoriului
ocupat
D. respectarea drepturilor si principiilor teoriei primului descoperitor

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. nicio variantă din cele prezentate la a-c

105. Principalele trasaturi ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului consacrate în
doctrina sunt:
A. combaterea si reprimarea încalcarilor masive si flagrante ale drepturilor omului
B. regionalitatea drepturilor omului, respectiv recunoasterea acestora în cadrul organizatiilor
regionale
C. egalitatea în drepturi a tuturor persoanelor
D. universalitatea drepturilor omului

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. toate variantele de la A-D

106. Principalele documente ce contin reglementari referitoare la drepturile si libertatile fundamentale ale
omului, adoptate dupa înfiintarea Organizatiei Natiunilor Unite sunt, în principal, urmatoarele:
A. Declaratia drepturilor omului si cetateanului, din anul 1789
B. Declaratia universala a drepturilor omului, din anul 1948
C. Magna Charta Libertatum, din anul 1215
E. Habeas Corpus Act, semnat în anul 1679

a. A+C+D
b. B+C+D
c. A+B+D
d. nicio variantă din cele prezentate la a-c

107. Expulzarea este o masura ce poate fi caracterizata astfel:

A. este o masura dispusa de organele judiciare si se executa prin organele de ordine publica
B. este o masura de siguranta cu caracter administrativ
C. nu poate fi dispusa, în principiu, împotriva propriilor cetateni
 D. nu poate fi contestata, cetateanul expulzat fiind obligat sa paraseasca teritoriul în cel mai
scurt timp

a. A+B+C
b. B+C+D
c. B+D+E
d. toate variantele de la A-D

108. Extradarea persoanelor este o masura:

A. care se poate dispune de un stat daca sunt îndeplinite anumite conditii de fond
B. interzisa prin conventiile internationale si regionale pentru recunoasterea si aplicarea
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
C. stabilita prin conventii internationale multilaterale pentru sanctionarea crimelor împotriva
pacii, a umanitatii si a celor de razboi
D. dispusa pentru fapte de natura penala sau pentru executarea unei pedepse

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. nicio variantă din cele prezentate de la a-c

109. Principalele conditii de fond pentru solicitarea / acceptarea cererii de extradare a unei persoane sunt:
A. sa nu fi intervenit prescriptia incriminarii sau a executarii pedepsei
B. sa nu fi fost dispusa masura scoaterii persoanei de sub urmarire penala pentru fapta în cauza
C. îndeplinirea cerintelor principiului specialitatii
D. îndeplinirea cerintelor principiului dublei incriminari

a. A+B+C
b. A+B+C
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D

110. În structura Organizatiei Natiunilor Unite sunt urmatoarele organisme:

A. Curtea Penala Internationala
B. Consiliul de Securitate
C. Consiliul Economic si social
D. Adunarea statelor membre, inclusiv cele cu statut de observator

a. A+B+D
b. A+C+D
c. nicio variantă din cele prezentate la a-c
d. B+C+D

111. Modificarile teritoriale ce pot surveni între state în dreptul international contemporan pot consta, în
principal, în:
A. cedarea teritoriului unui stat catre alt stat prin donatie, vânzare-cumparare sau alt mod
potrivit dreptului comun
B. reunirea mai multor state într-unul singur
C. transferul de teritorii de la un stat la un alt stat
D. dezmembrarea unui stat, proces în urma caruia se formeaza mai multe state independente
 a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D

112. În dreptul international, institutia recunoasterii guvernelor este conturata, în principal, prin urmatoarele
teorii:
A. doctrina Estrada, formulata de catre ministrul de externe mexican, în prima jumatate a
secolului al XX-lea
B. doctrina monista, formulata în principal de H. Trieppel, în secolul al XIX-lea
C. doctrina Tobar, formulata de ministrul de externe ecuadorian la începutul secolului al XX-
lea
D. doctrina dualista, fundamentata de H. Kelsen si de catre alti adepti ai Scolii de la Bonn, în
secolul al XIX-lea

a. nicio variantă din cele prezentate la b-d

b. A+B+C
c. A+B+D
d. A+B+C

113. Principalele drepturi si obligatii fundamentale ale statelor sunt stabilite prin dispozitiile:
A. Cartei de la Bogota din anul 1948
B. Declaratiei Adunarii Generale a Natiunilor Unite referitoare la principiile dreptului
international privind relatiile prietenesti si cooperarea între state, adoptata în anul 1970
C. Cartei drepturilor si îndatoririlor economice ale statelor, adoptata în anul 1974
D. Conventiei de la Montego Bay din anul 1982

a. A+C+D
b. B+C+D
c. A+B+C
d. toate variantele de la A-D

114. Egalitatea suverana a statelor presupune:

A. obligatia de a încheia tratate internationale pentru stabilirea drepturilor si obligatiile între
state
B. obligatia de a respecta deplin si cu buna-credinta toate obligatiile sale internationale
C. egalitate din punct de vedere juridic
D. dreptul de a alege si dezvolta în mod liber propriul sistem politic, social, economic si
cultural

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. toate variantele de la A-D

115. Principalele deosebiri dintre dreptul international si dreptul intern se manifesta, în special, în
urmatoarele domenii:
A. Calitatea de subiect de drept intern sau de drept international
B. Obiectul de reglementare
C. Modul de elaborare si adoptare a normelor juridice
D. Sistemul politic si social
 a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D

116. Capacitatea de a intra în relatii cu alte state presupune:

A. Asumarea raspunderii în plan international pentru actiunile comise
B. Capacitatea de a fi parte la tratate sau alte instrumente juridice internationale
C. Dreptul de a deveni membru al organizatiilor internationale
D. Capacitatea de a stabili relatii diplomatice si consulare cu alte state

a. A+B+C
b. B+C+D
c. toate variantele de la A-D
d. A+B+D

117. Principalele obligatii ale statelor cu statut de neutralitate permanenta sunt:

A. asigurarea securitatii armelor nucleare sau de distrugere în masa din dotare, fara a le
comercializa sau utiliza într-un conflict armat
B. sa nu participe la nici un fel de aliante politice sau militare ori sa-si asume obligatii care au
drept scop pregatirea razboiului
C. sa duca o politica de colaborare pasnica si sa întretina relatii amicale cu celelalte state
D. sa nu participe la nici un conflict armat

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. nicio variantă din cele prezentate de la a-c

118. Formele recunoasterii internationale pot fi urmatoarele:

A. de jure si de facto
B. exprese si tacite
C. directe si indirecte
D. prin admiterea participarii unui stat la o organizatie internationala, la o conferinta
internationala sau la un tratat multilateral

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. nicio variantă din cele prezentate de la a-c

119. În cazul transferarii unui teritoriu, în materie de succesiune a statelor se aplica urmatoarele reguli:
A. pe teritoriul transferat îsi înceteaza aplicabilitatea tratatele încheiate de statul de la care s-a
facut transferul
B. bunurile de stat aflate pe teritoriul cedat trec în proprietatea statului dobânditor
C. datoriile se transfera, de regula, în baza unui acord între cele doua state
D. pe teritoriul transferat intra în vigoare tratatele statului dobânditor

a. toate variantele de la A-D

b. A+B+C
 c. A+C+D
d. B+C+D

120. La personalitatea juridica a organizatiilor internationale interguvernamentale pot fi evidentiate

urmatoarele elemente:
A. acestea au calitatea de subiect principal de drept international, recunoscuta în principiu si de
Curtea Internationala de Justitie
B. personalitatea juridica internationala se manifesta în raporturile de drept international ale
organizatiei cu toate statele si celelalte subiecte de drept international
C. principiul specialitatii determina ca acestea sa-si propuna scopuri si functii limitate,
specializate, potrivit obiectului lor de activitate
D. personalitatea juridica de drept intern se manifesta în raporturile organizatiei cu statul pe
teritoriul caruia îsi are sediul

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. toate variantele de la A-D

121. Principalele institutii specializate ale ONU sunt:

A. Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA)
B. Organizatia Aviatiei Civile Internationale (OACI)
C. Comitetul International al Crucii Rosii (CICR)
D. Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO)

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+B+D
d. toate variantele de la A-D

122. Dupa aria de actiune, organizatiile internationale interguvernamentale pot fi:

A. organizatii cu vocatie universala
B. organizatii cu caracter general
C. organizatii deschise
D. organizatii cu caracter umanitar

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. nicio variantă din cele prezentate de la a-c

123. Masura retragerii cetateniei:

A. se poate dispune împotriva unui cetatean cu domiciliul în strainatate pentru conduita
neloiala fata de statul de origine prin savârsirea unor fapte grave
B. este o masura exceptionala, cu caracter de sanctiune
C. este o masura uzuala si poate fi dispusa inclusiv împotriva membrilor familiei persoanei
vinovate de conduita neloiala
D. poate fi aplicata în cazul în care cetatenia a fost obtinuta în mod fraudulos

a. A+B+C
b. A+B+D
 c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D

124. Potrivit Conventiei referitoare la statutul apatrizilor din anul 1954, fiecare apatrid are:
A. dreptul la acelasi regim aplicabil tuturor apatrizilor, fara discriminari privind rasa, religia
sau tara de origine
B. dreptul la libera circulatie în toate statele, fara obligatii semnificative fata de acestea
C. obligatii fata de tara în care se gaseste, fiind tinut sa respecte legile acesteia si masurile
vizând mentinerea ordinii publice
D. dreptul la libertatea religioasa si educatia religioasa a copiilor lor, ca si proprii cetateni

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D

125. În raport de elementele componente ale teritoriului de stat, frontierele de stat sunt:
A. Frontiere terestre
B. Frontiere naturale
C. Frontiere astronomice
D. Frontiere fluviale

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. nicio variantă din cele prezentate la a-c

126. Pâna la Conventia din 1982 asupra dreptului marii, principalele reglementari asupra regimului juridic
al strâmtorilor internationale aveau caracter punctual si s-au referit la:
A. Strâmtorile Bosfor si Dardanele
B. Strâmtorile Sun, Beltul Mare si Beltul Mic
C. Canalul de Suez
D. Strâmtoarea Magellan

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D

127. În marea teritoriala, statul riveran exercita, conform legislatiei proprii de politie fiscala sau vamala,
urmatoarele drepturi:
A. de confiscare a produselor interzise aflate la bordul navei
B. de vizita, de retinere sau de captura a navelor comerciale straine
C. de control al documentelor navei, al încarcaturii acesteia si al documentelor echipajului
D. de exercitare a jurisdictiei penale, pentru infractiuni savârsite la bordul navei împotriva
membrilor echipajului

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D
 128. Pentru exploatarea resurselor din platoul continental, statul riveran are dreptul sa:
A. efectueze cercetarea stiintifica
B. stabileasca zone de securitate, de pâna la 500 metri, în jurul instalatiilor de exploatare
C. interzica altor state sa instaleze cabluri si conducte submarine
D. implementeze insule artificiale sau alte instalatii destinate explorarii si exploatarii
resurselor din zona

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. toate variantele de la A-D

129. Zona economica exclusiva:

A. nu face parte din teritoriul national al statului riveran
B. face parte din teritoriul national al statului riveran
C. este supusa jurisdictiei statului riveran numai pentru unele drepturi economice de
exploatare a zonei
D. are regimul juridic stabilit prin dispozitiile Conventiei asupra dreptului marii din anul 1982

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. Toate variantele

130. Exploatarea zonei internationale a teritoriilor submarine este gestionata printr-un mecanism
institutional format din:
A. Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, ca organism
jurisdictional
B. Întreprinderea
C. Autoritatea internationala a teritoriilor submarine
D. Tribunalul penal international

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+B+D
d. A+C+D

131.
.....
........., ca element al existentei unui stat, reprezintã totalitatea structurilor institutionale care exercitã prerogativele
puterii asupra ansamblului populatiei si a teritoriului.
a. Presedintele
b. Guvernul
c. Parlamentul

132. Frontiera de stat reprezintă .............................. a teritoriului de stat

a. limita generală
b. limita externă
c. limita juridică
 133. Zona internatională a teritoriilor submarine ............................... patrimoniu comun al umanitătii.
a. constituie
b. va constitui, după adoptarea unei noi conventii privind dreptul mării,
c. nu este considerată, încă,

134. ................................ reprezintă asocierea a două state suverane, complet autonome, pentru a fi conduse
de un singur monarh, ca urmare a succesiunii la tron, a unor aliante matrimoniale, sau a unor
aranjamente speciale, fiecare stat membru mentinându-si propriul sistem de organizare internă.
a. Uniunea reală
b. Uniunea personală
c. Asociatia federală

135.
Recunoasterea are un ........, constituind un act de constatare a aparitiei unui stat nou, ca subiect de drept
international.
a. caracter general
b. caracter apolitic
c. caracter declarativ

136. Consiliul Europei a fost creat în anul ..................., având drept scop promovarea unitătii europene în
domenii cum sunt democratia pluralistă, garantarea drepturilor si libertătilor omului, social si cultural.
a. 1993
b. 1949
c. 1951

137.
.... ................ defineste dreptul unui stat suveran de a aproba intrarea si stabilirea pe teritoriul său a unor
străini supusi persecutiilor sau urmăriti în tara lor pentru activităti politice ori pentru conceptiile lor
care nu sunt în concordantă cu regimul politic si juridic intern al statului de origine.

a. dreptul intern al statelor

b. suveranitatea statelor
c. dreptul de azil

138. În esentă, ................. este un străin sau o persoană fără cetătenie care pentru variate motive de
persecutie nu poate sau nu doreste să se întoarcă în tara de origine, fiind astfel lipsită de protectia
acesteia.
a. apatridul
b. apatridul
c. extrădatul

139.
......, adoptată în 1789, consacra drepturile naturale si imprescriptibile ale omului precum egalitatea în fata
legii, garantia împotriva oricărei arestări abuzive, prezumtia de nevinovătie, libertatea de opinie,
libertatea religioasă, libertatea de exprimare, dreptul de proprietate s.a.

a. Declaratia drepturilor omului si ale cetăteanului

b. Declaratia universală a drepturilor omului
 c. Conventia europeană a drepturilor omului

140.
Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si Pactul international cu privire la drepturile
economice, sociale si culturale au fost adoptate de Adunarea Generală a Natiunilor Unite la
.........................

a. 16 decembrie 1966
b. 10 decembrie 1948
c. 26 iunie 1945

141. Organizatia Natiunilor Unite constituie o organizatie internatională cu ............................ care are ca
scop principal mentinerea ............................... internationale.
a. cu vocatie universală / păcii si securitătii
b. competentă regională / colaborării
c. cu vocatie universală / relatiilor

142. Spatiul aerian reprezintă ........................... situată deasupra ................................ si a spatiului acvatic al
unui stat.
a. zona atmosferică / scoartei terestre
b. coloana de aer / teritoriului terestru
c. zona aeriană / râurilor, lacurilor

143. Platoul continental este solul si subsolul spatiilor submarine, care se întinde dincolo de ................. a
mării teritoriale de-a lungul prelungirii naturale a teritoriului terestru până la ......................, sau până la
........................ de la liniile de bază ale mării teritoriale acolo unde limita exterioară a taluzului
continental nu ajunge până la această distantă.
a. linia de bază / taluzul continental / o distantă de 200 mile marine
b. limita exterioară / limita exterioară a taluzului continental / o distantă de 200 mile marine
c. limita exterioară / taluzul continental / o distantă maximă de 350 mile marine

144. ................... este acea parte a mărilor si oceanelor care nu apartine mării teritoriale sau apelor interioare
ale unui stat si asupra căreia ........................... suveranitatea vreunui stat, fiind deschisă tuturor
natiunilor.
a. marea liberă / se exercită
b. zona economică exclusivă / nu se exercită
c. marea liberă / nu se exercită

145.
Experientele nucleare în marea liberă si în spatiul aerian de deasupra acesteia....... prin dispozitiile ............

a. sunt, în general, interzise / Cartei Natiunilor Unite, din anul 1945

b. sunt interzise / Conventiei asupra dreptului mării, din anul 1982
c. sunt interzise / Tratatului încheiat în anul 1963

146.
Federatia este o .............................. în care fiecare membru îsi păstrează o anumită .......................... dar cu organe
comune permanente cu caracter legislativ, administrativ si judiciar, cu competentă generală asupra
teritoriului si populatiei.

a. asociere de state / independentă proprie

b. uniune de state / organizare proprie
c. uniune de state / suveranitate

147.
Canalul de Suez a fost construit între anii ...................... pentru a lega pe o rută mai directă ......................., prin
Marea Rosie, cu Marea Mediterană.

a. 1945-1955 / Oceanul Indian

b. 1859-1869 / Oceanul Indian
c. 1859-1869 / Marea Marmara

148.
Fluviile internationale sunt ........................... care traversează sau separă teritoriile a două sau mai multe state si
sunt ......................... până la vărsarea lor în mare.

a. ape curgătoare / navigabile

b. ape stationare / nenavigabile
c. ape curgătoare / partial navigabile

149.
Prin tratatul de la ..................... din 1856 se stabilea pentru prima dată un regim juridic general privind navigatia pe
.................

a. Adrianopole / Marea Neagră

b. Viena / Dunăre
c. Paris / Dunăre

150.
Zonele demilitarizate sunt portiuni de teritoriu în care nu este permisă prezenta unor .................. sau a unor
....................

a. nave - aeronave militare / arme nucleare

b. forte armate / instalatii militare
c. forte armate / arme nucleare