Problemele psihiatrice

Consecinte:
• Cresc suferinta pacientilor
• Impiedica posibilitatea ajungerii la numitor comun cu
boala, a rezolvarii poblemelor testamentare
• Ingreuneaza comunicarea cu ceilalti
• Indirect, pot afecta apartinatorii sau personalul implicat
in ingrijire
Jennifer Barraclough, ABC of palliative care
 Anxietatea
Definiţie: Stare afectivă neplăcută ce asociază
senzaţia de pericol iminent. Poate fi acută /
tranzitorie sau cronică / persistentă.
 Obiective
• Sa defineasca anxietatea
• Sa descrie atacul de panica
• Sa enumere cauzele de anxietate
• Sa explice utilizarea benzodiazepinelor in functie
de timpul de injumatatire in tratamentul anxietatii
• Sa stabileasca un plan de management care sa
includa atat metode farmacologice cat si
nefarmacologice de tratament
 Manifestări:

Tensiune, încordare Agitaţie psihomotorie

Insomnie Nelinişte
Incapacitate de concentrare Dispnee
Ameţeli Îngrijorare
Iritabilitate Transpiraţie
Tremor Atac de panică
Atacul de panică
perioadă scurtă de teamă sau disconfort intens, care apare
brusc, atingând apogeul în maxim 10 minute, însoţită
de patru sau mai multe din următoarele simptome:

· Palpitaţii · Transpiraţie
· Tremurături · Frisoane sau bufeuri
· Dispnee · Dureri precordiale
· Greaţă · Parestezii
· Ameţeli · Depersonalizare
· Teamă de moarte
 Cauze de anxietate
Cauze situaţionale:
• reacţii emoţionale de ajustare exagerate
• teama de spital, tratament oncologic,
investigaţii
• griji pentru familie, probleme materiale
 Cauze de anxietate
Cauze psihiatrice:
• Atac de panică
• Fobii
• Depresie
• Delir
 Cauze de anxietate
Cauze organice:
 durere  insomnie
 greaţă  dispnee
 slăbiciune
 hipercalcemie

 tumori cerebrale  glob vezical

 hipoxie  septicemie
 embolie pulmonară  deshidratare
 insuficienţă cardiacă, respiratorie
 Cauze de anxietate
Cauzată de medicamente:
• Steroizi
• Neuroleptice
• halucinaţii induse medicamentos:
benzodiazepine, opioide
• sindrom de abstinenţă la benzodiazepine,
alcool
• bronhodilatatoare
 Cauze de anxietate
Cauze date de gândurile pacientului:
• gânduri despre trecut: oportunităţi irosite, vină.
• gânduri despre viitor: teama de durere, de
inactivitate, de pierderea independenţei şi
lucidităţii, gânduri legate de moarte.
 Evaluarea anxietăţii
1. De cât timp durează? - întrebaţi rudele
2. Când şi unde apare? - când soţul / soţia nu sunt acasă
- când vin prietenii în vizită
- când se discută despre internare, tratament
3. Există o teamă sau o îngrijorare specifică (legată de
ceva)?
- a apărut un nou simptom
- frica de dependenţă
- pacientul a cunoscut pe cineva care a murit de cancer
 Evaluarea anxietăţii
4.Cât cunoaşte / înţelege pacientul despre boală,
prognostic?
- neagă boala?
5.Afectează somnul sau capacitatea de concentrare?
- coşmaruri – se impune povestirea lor, este o cale simplă de
exteriorizare a spaimelor
6.Tratamente asociate ce dau manifestări fizice:
- transpiraţii
- tremurături
- palpitaţii
 Studiu de caz…
La vizita de dimineaţă, asistenta din schimbul de
noapte raportează că pacienta ta de 53 de ani,
cu melanom metastatic, a cerut de câteva ori în
timpul nopţii medicaţie ca să se ‘relaxeze’, chiar
dacă avea un bun control al durerii după
internare. Asistenta mai menţionează că era
anxioasă când rămânea singură. Pacienta pare
mai calmă de dimineaţă, dar obosită. A fost
internată în hospice ieri datorită durerii
necontrolate care a apărut de la nodulii noi
subcutani în partea stângă a pieptului.
Melanomul original a fost prezent pe piciorul
drept.
 … Studiu de caz
• Care ar putea fi motivul pt anxietatea ei?
• De ce a fost anxioasă noaptea?
• Cum aţi explora cu ea temerile pe care le
are?
• În ce măsură anxietatea îi intensifică
suferinţa?
• Ar trebui să primească medicaţie pt
anxietate?
 Studiu de caz …

O femeie de 83 de ani cu mielom multiplu

e internată în hospice cu confuzie
accentuată şi agitaţie. Fiica ei care
locuieşte cu ea i-a dat doze crescânde de
lorazepam pt a-i calma agitaţia. Când se
întreabă despre agitaţie, fiica spune că
mama ei s-a plâns de durere şi insomnie,
aşa că i-a dat lorazepam de teamă să nu-i
dea “prea multă morfină”
 … Studiu de caz
• Cum a afectat teama fiicei de opioide
suferinţa mamei?
• Cum s-a adăugat această complicaţie la
suferinţa deja existentă în această familie?
• Cum acţionează delirul ca filtru prin care se
alterează percepţia suferinţei? Pt mamă? Pt
fiică?
• E de preferat delirul de origine necunoscută
faţă de durerea necontrolată?
 Studiu de caz …
O femeie de 38 de ani, mamă a doi copii (de
12 şi 15 ani) cu cancer de col avansat cu
metastaze, care e extrem de caşectică, e
ţintuită la pat de 5 zile şi întâmpină dificultăţi
în înghiţirea medicaţiei. Soţul ei şi copiii sunt
prezenţi în cea mai mare parte din timp lângă
patul ei, priveghiând. Este vioaie şi pare
calmă când familia este prezentă. Asistenta
ei spune, că totuşi a fost extrem de anxioasă
şi s-a tânguit în timpul în care familia nu a
fost prezentă.
 … Studiu de caz
• Care sunt componentele psihologice
majore ale suferinţei ei?
• Cum este amplificată suferinţa ei?
• Cum pot să-i uşureze îngrijitorii
suferinţa?
• Ar trebui să i se dea medicaţie pt a-i fi
uşurată suferinţa?
 Studiu de caz...
O femeie de 75 de ani cu leucemie
limfocitică cronică e destul de anxioasă şi
agitată când vine pt o consultaţie de
reevaluare. A citit pe internet despre boala
ei şi îţi spune că a descoperit că evoluţia
bolii poate fi foarte variabilă cu o potenţială
progresie rapidă spre moarte. Afirmă că
din consultaţiile anterioare avea impresia
că boala nu e atât de ameninţătoare de
viaţă. Apoi spune că nu poate să trăiască
cu asemenea incertitudine.
 … Studiu de caz
• Cum v-aţi adresa anxietăţii ei?
• De ce incertitudinea e atât de greu de
suportat?
• Nu e oare aliatul negării?
• E posibil ca negarea şi incertitudinea să
coexiste la acelaşi individ şi în acelaşi
timp?
• Cum se leagă incertitudinea de teamă?
 Tratamentul anxietăţii
Tratamentul medicamentos:
• Controlul durerii şi al altor simptome care pot cauza anxietatea.
• Benzodiazepine:
– timp de acţiune foarte scurt - Midazolam 10-60 mg / zi
– timp de acţiune scurt - Lorazepam 0,5-2 mg x 3-4 / zi
- Oxazepam 10-15 mg x 3-4 /zi
-Alprazolam 0,25-0,5 mg x3-4/zi

– timp de acţiune lung

- Diazepam 2-10 mg x 2-4 / zi

- Clonazepam 0,5-2 mg x 2-4 / zi
Tratamentul anxietăţii-medicamentos
• Antihistaminice
• Ne-benzodiazepine:
-Hidroxizină 25-50 mg la 4-
- Buspiron 5-20 mg x 3 / zi 6 ore
• Neuroleptice:
- Haloperidol 0,5-5 mg la 2-
12 ore • Antidepresive triciclice
- Levomepromazina 10-20
mg la 4-8 ore
- Clorpromazină 12,5-50 mg -amitriptilină 25-100 mg / zi
la 4-12 ore -imipramină 10-150 mg / zi
- Tioridazină 10-75 mg la 6-8
ore
 Sprijin emoţional şi psihoterapie
Aceste intervenţii au ca scop
• îmbunătăţirea moralului, a respectului de sine,
regăsirea controlului asupra unor situaţii dificile,
• dezvoltarea unor strategii de acomodare,
• ajustare, scăderea suferinţei emoţionale.
 Sprijin emoţional şi
psihoterapie
Intervenţiile echipei medicale se
adresează cauzelor anxietăţii:
• Informarea pacientului asupra bolii, stadiului bolii,
tratamentelor (efecte, reacţii secundare).
• Discutarea măsurilor simple de îngrijire care stau la
îndemâna familiei, atunci când pacientul este îngrijit
la domiciliu.
• Oferirea unor broşuri informative.
• Descoperirea şi clarificarea concepţiilor greşite şi a
prejudecăţilor.
 Sprijin emoţional şi
psihoterapie
• Descoperirea unor strategii de ajustare care au fost benefice
în trecut – “Ce v-a ajutat înainte să treceţi peste această
problemă?”, “Cum vă putem ajuta acum?”
• În atacul de panică se recomandă prezenţa unei alte
persoane – “Ştiu că vă este frică. Voi sta cu
dumneavoastră.”
• Incurajare .
• Metodele de psihoterapie trebuie aplicate de către un
psihoterapeut
 Sprijin emoţional şi
psihoterapie
• Ascultarea activă a temerilor, a emoţiilor
pacientului, prin folosirea răspunsurilor
empatice, reflecţiei, clarificării, întrebărilor
deschise – “Vă este teamă că veţi devni o povară
pentru familie?”
• Implicarea rudelor apropiate în discuţii,
îngrijire.
 Terapii complementare de
relaxare:
• Masaj, exerciţii fizice – se urmăreşte eliberarea
tensiunilor musculare.
• Tehnici de relaxare – factorii din mediul extern
percepuţi ca fiind stresanţi sunt diminuaţi prin concentrarea
atenţiei în lumea interioară.
• Exerciţii de respiraţie - reprezintă exerciţii care impun
un ritm lent, relaxat şi controlat al respiraţiei care relaxează
şi scad ritmul cardiac, diminuând astfel anxietatea.
 Terapii complementare
de relaxare:
• Meloterapie –.
• Aromaterapie
• Tehnici de vizualizare şi imaginaţie