UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE

SPECIALIZAREA PROFESOR
ASISTENȚĂ SOCIALĂ EUGENIA UDANGIU
ANUL I

STUDENT
SANDU CARMEN-MIHAELA
 CEI TREI PURCELUȘI

VARIANTA DUPĂ FRAȚII GRIMM

La marginea unei păduri, trăiau odată trei purceluși.Cel mare era harnic și
ascultător, dar frații mai mici nu se gândeau la altceva decât la distracții.Când a
sosit toamna, fratele cel mare le spuse:
-În curând va veni iarna, iar voi nu vă gândiți decât la joacă în loc să vă faceți un
adăpost în care să vă puteți ascunde de lupul cel rău care va ieși din adâncul
pădurii pentru a-și căuta hrană și vă va mânca!
-Lupul, zici? Chicotiră într-un glas cei doi.Nouă nu ne e frică de caraghiosul ăla!
-Chiar și așa, unde vă veți adăposti pe timpul iernii geroase?Faceți și voi ca mine
și construiți-vă câte o căsuță adevărată și rezistentă!
-O casă adevărată?-se strâmbă atunci Nif-Nif.Dar și una de paie care să aibă în
loc de ușă o draperie veche cred că ar fi la fel de bună și drăguță.
-Nu-i așa că am dreptate?
-Sigur că ai dreptate, Nif-Nif! Dar dacă va trece pe aici o cireadă de vaci
înfometate, crezi că va mai rămâne mare lucru din căsuța ta? În schimb Nuf-Nuf
se hotărâse să-și construiască o căsuță din lemn,numai că, în scurt timp s-a
dovedit a fi un tâmplar nepriceput.
-Of, nu prea am timp pentru detalii! își spuse în sinea sa văzând că treaba nu era
deloc ușoară.Iarna se apropie cu repeziciune și atâta timp cât căsuța mea stă în
picioare, totul e bine.Trebuie să-i mai bat doar câteva cuie și gata.Acum mă voi
grăbi să termin ca să pot merge să mă joc cu Nif-Nif!
 Ce bucurie! Când s-au trezit într-o dimineață, au văzut că zăpada se așternuse
peste tot în jur.
Nif-Nif îi spuse atunci lui Nuf-Nuf:
-Hai să mergem să ne dăm cu săniuța!
-Aveți grijă să nu vă îndepărtați prea mult ca să nu vă întălniți cu lupul! le-a spus
Naf-Naf auzindu-i ce puneau la cale.
-Of, tot timpul ne bate la cap morocănosul ăsta!
Naf-Naf avusese însă dreptate, căci deodată, din spatele unui copac s-s ivit
lupul.Când l-au văzut, cei doi purceluși au rupt-o la fugă înspăimântați și s-au
ascunsîn prima căsuță care le-a ieșit în cale.Din nefericire, aceasta era căsuța lui
Nif-Nif care era constuită din paie.Când lupul a tras aer în piept cu putere și a
suflat peste ea, s-a spulberat numaidecât.
-Să fugim repede la mine acasă! a strigat atunci Nuf-Nuf.Căsuța mea este
construită din lemn și este mult mai rezistentă.
-Așteaptă-mă și pe mine și nu închide ușa, căci lupul e chiar în spatele meu!
-Intră repede, frățioare, ca să putem închide ușa!Lupul poate să sufle cât
dorește, căci nu va reuși să-mi dărâme căsuța, pentru că e făcută din scânduri și
cuie.
-Chiar dacă materialele ar fi de calitate, în ceea ce privește constructorul, nu mai
încape nici o îndoială! Zise lupul râzând și imediat se apucă să lovească cu piciorul
în ușa căsuței.După doar câteva lovituri,căsuța se prăbuși.Cei doi purceluși rămași
din nou fără apărare, abia au mai avut timp să-și ia tălpășița pentru a-și salva
viața.Au alergat apoi fără să întoarcă privirea, până ce au ajuns la căsuța fratelui
lor mai mare.Acolo au dat buzna pe ușă și s-au ascuns sub masă plângând și
tremurând ca varga.
-Ajutor, Naf-Naf!Lupul cel mare și rău e pe urmele noastre.Nouă ne-a făcut praf
căsuțele și cred că la fel se va întâmpla și cu a ta, spuse printre sughițuri Nif-Nif.
 -Așa crezi?Vedeți că ați fost leneși!V-ați construit casele pe fugă și acum vă
mirați că lupul vi le-a distrus într-o clipă?Eu am muncit luni de zile să zidesc din
piatră casa mea și i-am pus uși și obloane făcute din lemn de stejar.Când va
încerca să o dărâme,lupul își va rupe dinții în ea.
-Aha!spuse lupul.Încă o casă de dărâmat! Atras aer în piept și a început să sufle
cu putere.Degeaba însă, căci ușa căsuței nici măcar nu s-a clintit.Tot ce a reușit să
facă a fost să îngrămădească pe pragul casei un morman de zăpadă și asta după
ce a suflat atât de mult încât se înroșise până în vârful urechilor.A continuat totuși
să sufle îndârjit până când s-a lăsat noaptea și a ajuns la capătul puterilor.
-Puf! Puf...! a spus el atunci prin ușă abia mai putând sufla.Puf! Voi...puf, puf, ați
câștigat, așa că, puf...acum, eu o să plec! Nif-Nif și Nuf-Nuf au sărit în sus de
bucurie, însă Naf-Naf care era mult mai înțelpt decât ei, le spuse:
-Nu trebuie să ne încredem în vorbele lui, căci la cât de viclean este, sunt sigur că
pune ceva la cale.Așa că fiți cu băgare de seamă! Singurul loc pe unde ar putea
intra dihania este hornul.Dacă îi va da prin gând să încerce, va avea parte de o
surpriză neplăcută.Au făcut numaidecât un foc strașnic în sobă și au pus la fiert o
oală mare cu apă.
-Dihania asta mare și rea vroia să ne mănânce pulpițele, dar acum vom face noi
din el o supă gustoasă.Naf-Naf avusese și de această dată dreptate.După ce si-a
tras un pic răsuflarea, fără să facă nici un zgomot, lupul s-a cățărat pe acoperișul
casei și de acolo și-a dat drumul pe coș.Îi lăsa gura apă când se găndea la rotofeii
și delicioșii purceluși.
-Aoleu și vai de mine! a început să se vaite lupul imediat ce a căzut cu fundul în
oala cu apă clocotită.
Naf-Naf a deschis atunci ușa căsuței și lupul a fugit ca din pușcă fără să privească
înapoi, ținându-se cu labele de fundul care îl ustura cumplit din cauza opărelii.
Astfel cei trei purceluși reușiră să-l alunge departe de ei pentru multă
vreme.Râzând în hohote de pățania lupului, cei trei frățiori au ieșit țopăind de
bucurie în zăpada care strălucea în lumina lunii.
 -Am scăpat de lupul cel rău! spuse Naf-Naf râzând fericit.Trebuie să-mi promiteți
că la primăvară vă veți construi niște case trainice așa cum este a mea.
-Promitem, promitem! i-au răspuns bucuroși frățiorii.
Dar să vedem acum ce s-a mai întâmplat cu lupul.
A tot fugit disperat, până când a ajuns la un pârâiaș unde și-a băgat imediat
fundul în apă și a stat așa vreme îndelungată, ceea ce pe timp de iarnă nu e prea
plăcut, mai ales pentru cineva ca el care suferea de reumatism.
După pățania aceasta umilitoare pentru el, lupul nu a mai fost văzut niciodată în
apropierea căsuței celor trei purceluși.

ANALIZA

Purcelușul cel mare

-muncitor-capabil să-și înfrâneze dorința de a se juca
-realist-casa de cărămidă
-meticolos-uși si obloane din lemn de stejar
-înțelept,prevăzător-prevede corect comportamentul lupului

Purcelușii cei mici

-imaturi își construiesc casele la repezeală, cu puțin efort,ca să
-naivi se poată juca, cer părerea iepurașilor care erau la fel ca ei
-jucăuși
-zeflemiști- iau în râs vorbele fratelui mai mare
-nepricepuți- căsuța de lemn

Lupul
-rău
-lacom
-încrezut- crede în forța fizică
-viclean- încearcă să-i facă a crede că pleacă dar are alt plan de a pătrunde în casă

Obs.-Există grade de evoluție,de la casa de paie la cea de piatră, de la principiul

plăcerii la cel al realității care nu este altceva decât metamorfozarea
primului.Dacă îți dezvolți inteligența poți învinge un adversar mai puternic fizic.