MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÂNT CAHUL
IP GIMNAZIUL-GRĂDINIȚĂ ”IGOR CREȚU”

PROGRAM MANAGERIAL
PENTRU CONFERIREA
GRADULUI MANAGERIAL ÎNTÂI

Se recomandă pentru conferirea

gradului managerial întâi
Proces Verbal al Consiliului Profesoral
nr. __ din ___________
Președintele Comisiei de atestare:
_______ Valeri Ivanov

AUTOR: ALEXANDROVA TATIANA,

DIRECTOR,
GRAD DIDACTIC II

CAHUL, 2018
 CUPRINS

1. DATE GENERALE ..........................................................................3

2. DEFINIREA UNEI PROBLEME DIN CADRUL INSTITUȚIEI....5

3. GRADUL DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ A PROBLEMEI........6

4. PROGRAM DE SOLUȚIONARE A PROBLEMEI.......................11

5. DIRECȚII DE PERSPECTIVĂ......................................................14

6. BIBLIOGRAFIE .............................................................................15

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

2
 I DATE GENERALE

Numele, prenumele: Tatiana Alexandrova

Studiile:
 Studii de licență în profilul Filologie specialitatea Limba și Literatura română
Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Litere
Diploma AL nr. 0014944 (anul absolvirii - 1998);
 Studii de master în Științe ale educației specializarea Management educațional
Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă” din mun. Chișinău
Diplomă AMP 000002951 (anul absolvirii - 2010).
Debutul profesional:
1994 – profesor de limba și literatura română (școala alolingvă) în școala nr.5 din
or. Vulcănești.
Vechimea în muncă:
 Stagiul general de activitate profesională – 23 ani;
 Activitatea managerială – 17 ani.
Evoluție profesională:
 01.09.2001- 01.09.2002 profesor de limba și literatura română în Școala Medie de cultură
generală din com. Găvănoasa, r. Cahul.
 01.09.2002 – 08.07.2010 director adjunct instruire în Liceul Teoretic ”Igor Crețu”,
comuna Găvănoasa r. Cahul.
 09.07.2010 – până în prezent director în Instituția Publică Gimnaziul-grădiniță ”Igor
Crețu”, com. Găvănoasa, r. Cahul.
Competențe profesionale deținute:
 Cunoașterea și aplicarea politicilor educaționale prin prisma legislației în domeniu.
▪ Gestionarea propriilor resurse și dezvoltarea profesională prin folosirea oportunităților.
▪ Elaborarea strategiilor adecvate pentru sprijinirea învățării informale.
▪ Stabilirea măsurilor valide și adecvate pentru evaluarea performanțelor.
▪ Activarea motivaţiei cadrelor didactice şi captarea atenţiei pozitive.
▪ Înţelegerea perspectivei cadrelor didactice.
 Respect față de oameni, diplomație, flexibilitate și spirit de initiativă.
 Flexibilitate în abordarea situațiilor de lucru.
 Viziune despre obiectivele pe termen scurt, mediu și lung.
 Orientarea spre rezultat.
 O bună cunoaştere a instrumentelor Microsoft Office™.

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

3
  Utilizarea sistemului MOODLE.
Acțiuni relevante de dezvoltare profesională în ultimii 5 ani:
 Februarie, 2015 (UPS ”Ion Creangă”) - Conceptualizarea formării continue în tehnologia
e-Educație utilizând sistemul MOODLE. (50 ore)
 Mai, 2015 (USM) - Management educational. Managementul calității în învățământ.
Managementul dezvoltării strategice a instituției de învățământ. (150 ore)
 Mai, 2015 ( USM) - Proiectarea strategică și operațională a dezvoltării învățământului la
nivel local.
 Octombrie-noiembrie, 2015 (IȘE) - Dezvoltarea metodologiei de implementare a
standardelor de calitate a instituției de învățământ general. Implementrea standardelor de
calitate a instituțiilor de învățământ primar, gimnazial și liceal din RM din perspectiva
școlii prietenoase copilului. Stabilirea corespunderii instituțiilor școlare din raion
standardelor de calitate.
 august, 2016 (Ministerul Educației și C.P.R.P.) Programul de formare continuă pentru
pregătirea formatorilor naționali ai cadrelor didactice pentru formarea și implementarea
Standardelor de competență profesională ( Dispoziția ME nr. 319 din 18.07.2016).
Date despre gradul managerial: Gradul managerial II
Certificat de gradul doi Seria CDMD Nr. 000000131,
conform ordinului ME nr. 356 din 11.09.2013.
Experiență de formator: Formator național al cadrelor didactice pentru formarea și
implementarea Standardelor de competență profesională (IȘE octombrie-noiembrie,2016; iulie –
noiembrie, 2017) .

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

4
 II DEFINIREA UNEI PROBLEME DIN CADRUL INSTITUȚIEI

Actualitatea temei. S-a constatat că excelenţa în educaţie depinde în mare măsură de calitatea
cadrelor didactice; profesorul are prerogativa de a ameliora calitatea, de a promova şi a anticipa
schimbarea, de a asigura eficacitatea instruirii. În această ordine de idei, calitatea activităţii
profesionale este condiţionată de calitatea procesului de evaluare. Pentru a stabili dacă un cadru
didactic răspunde exigenţelor educaţionale, cultural-spirituale şi sociale actuale, în Republica
Moldova a fost aprobat un sustem de referință important, atât pentru autoevaluarea, cât și pentru
evaluarea nivelului de performanță al cadrelor didactice - ”Standarde de competență
profesională ale cadrelor didactice din învățământul general” (ordinul Ministerului Educației al
RM nr. 623 din 28 iunie 2016).

În acest sens, evaluarea cadrelor didactice rămâne a fi una din direcțiile prioritare în
activitatea unei instituții de învățământ competente și competitive, care-și dorește :

motivarea cadrelor didactice pentru învățare pe tot parcursul vieții;

creșterea responsabilității fiecărui cadru didactic și orientarea spre performanță;
promovarea principiilor școlii prietenoase copilului;
crearea unui mediu deschis, sigur și atractiv pentru învățare și comunicare
didactică.
Este cert, că evaluarea încurajează dezvoltarea profesională, presupunând un demers în
care cadrele didactice sînt solicitate să îndeplinească sarcini reale, prin care demonstrează că
stăpânesc competenţele vizate. Astfel, pentru asigurarea calităţii procesului educaţional, este
nevoie de un sistem instituţional bine definit şi de o strategie clară de evaluare a cadrelor
didactice.

Aceste deziderate au determinat problema de cercetare: discordanța dintre

oportunitatea stringentă de asigurare a calității educației și lipsa unei strategii instituționale
clare de evaluare a cadrelor didactice însoţite de programe, proceduri, instrumente de
evaluare, de valorificare a feedbackului din partea elevilor, părinţilor, de analiză a rezultatelor
evaluării interne şi a rapoartelor evaluării externe etc.

În contextul problemei identificate, am formulat ca temă de cercetare: Evaluarea

cadrelor didactice din instituția preuniversitară în contextul asigurării calității educației.

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

5
 III GRADUL DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ A PROBLEMEI
Observaţiile efectuate asupra acţiunilor omului au condus la constatarea că, cu cât o
activitate este mai complexă, cu atât acţiunile evaluative devin mai necesare, evidente şi îşi
amplifică rolurile. Dacă evaluarea îşi găseşte prezenţe în toate domeniile activităţii social-umane,
cu atât mai mult ea este prezentă şi necesară în educaţie. Astfel, evaluarea a devenit în perioada
actuală o preocupare majoră a cercetătorilor, fie ei teoreticieni ori practicieni, făcând obiectul a
numeroase studii şi cercetări.

Evaluarea a devenit un factor declanşator de transformări în planul practicilor

pedagogice. Preocupările insistente privind procesele evaluative sunt stimulate de
recunoaşterea faptului că evaluarea este o componentă esenţială a activităţii de învăţare în
general şi a procesului didactic în special. Prin evaluarea cadrelor didactice înţelegem o
activitate prin care sunt colectate, asamblate şi interpretate informaţii despre starea,
funcţionarea, evoluţia viitoare probabilă, atât a personalului didactic, cât şi a întregului sistem
– elev, profesor, instituţie de învăţământ.

Evaluarea este obiectul preocupărilor unor autori de referinţă, precum: R. Bourdon, J.

Cardinet, L. Cronbach - evaluarea ca explicaţie cauzală; J.-P. Caverni, M. Gilly - evaluarea ca
docimologie; J.-M. Barbier, J. Cardinet, L. Pelletier - evaluarea ca metrie; L. Allal, B. Bloom,
R. Tyler - modelul teleologic de evaluare; J.-J. Bonniol, J.-M. De Ketele - modelul
structuralist de evaluare; L. Allal, J.-M. Berthelot, M. Vial - modelul cibernetic de evaluare,
G. Nunziati, S. Stufflebeam - modelul sistemic de evaluare etc.
Cercetările în domeniul evaluării din Republica Moldova (V. Pâslaru, A. Răileanu, I.
Achiri, V. Andrițchi, Gh. Cojocaru) şi România (P. Lisievici, M. Manolescu, I. Nicola, V.
Pavelcu, I. Radu, A. Stoica) relevă interesul pentru problematica evaluării cadrului didactic, a
evaluării curriculumului, a tehnicilor de evaluare, a evaluării competenţelor şi rezultatelor
şcolare.
În contextul asigurării calității în învățământul preuniversitar se lansează ca
oportunitate elaborarea unui sistem obiectiv de evaluare, bazat pe o cultură a evaluării. Astfel,
fiecare instituţie de învăţământ poate să-și elaboreze propria procedură de evaluare, corelată
cu sistemul de potenţialităţi individuale, cu misiunea, structura, valorile, strategia de formare
internă, cu sistemul promovărilor şi retrogradărilor etc. Procedura are rolul de a analiza, pe de
o parte, gradul de conformitate a competenţelor cadrelor didactice cu standardul, iar, pe de
altă parte, de a contribui la îmbunătăţirea performanţelor, astfel asigurându-se calitatea
cadrului didactic şi, în final, a procesului educațional.

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

6
 Astfel, evaluarea se desfăşoară pe baza standardelor de performanţă stabilite
preventiv (în cazul cadrelor didactice din Republica Moldova – în conformitate cu ”Standarde
de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general); dispune de o
metodologie validată şi este susţinută de o gamă variată de instrumente de evaluare; este
revizuită şi perfecționată periodic.

Studiul literaturii de specialitate ne-a sugerat că procesul de evaluare trebuie să se

întemeieze pe Modelul managerial al evaluării cadrelor didactice. V. Andrițchi ne propune
un astfel de model [1]. Precizăm că acest model se referă la evaluarea anuală internă.

Sistemul resurselor umane solicitate

Negocierea profilului de competenţă

Ţintele strategice ale procesului de evaluare

Proiectarea tactică a procesului de evaluare a resurselor

umane

Criterii, indicatori, grile de evaluare Metode de Perioada de

Obiective responsabilități
și interpretare a rezultatelor evaluare solicitare

Evaluarea propriu-zisă

Feedback (constructiv)

Concluzii şi stabilirea obiectivelor pentru perioada

următoare de activitate

Activităţi postevaluative

Controlul efectelor evaluării şi îmbunătăţirea

sistemului de evaluare

Conform modelului, managementul evaluării cuprinde 3 faze: (I) planificarea şi

organizarea evaluării, (II) evaluarea propriu-zisă şi (III) activităţi postevaluative. [1]

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

7
 În prima fază, se realizează analiza misiunii şi a obiectivelor strategice ale instituţiei de
învăţământ pentru perioada proiectului de dezvoltare a acesteia; se deduce sistemul de resurse
interne necesar cadrelor didactice pentru realizarea misiunii şi scopurilor strategice ale instituţiei
şi se trasează profilul profesional indispensabil implementării celor stipulate în proiect. Se
formulează scopurile strategice ale evaluării resurselor umane.

Procesul de planificare tactică începe cu formularea obiectivelor evaluării; elaborarea

criteriilor şi a indicatorilor de evaluare, susţinuţi de grila de evaluare şi de interpretare a
rezultatelor; alegerea metodelor de evaluare, a categoriilor de evaluatori, a perioadei de evaluare.
Este important de a discuta/negocia (cu cei ce vor fi evaluaţi) obiectivele, criteriile, metodele şi
perioadele de evaluare, pentru a introduce unele ajustări la elementele enumerate mai sus,
stabilindu-se şi un sistem de contestare.

Evaluarea propriu-zisă se va desfășura în condiţii favorabile procesului. Realizarea

feedbackului va începe cu discutarea rezultatelor şi va finaliza cu identificarea direcţiilor de
dezvoltare profesională. În acest context, se evidenţiază semnificaţia conexiunii inverse pentru
sporirea performanţelor, deoarece conduce la îmbunătăţiri substanţiale, reducând incertitudinea
şi oferind o imagine clară a propriei valori profesionale. De asemenea, feedbackul oferă
informaţii despre calitatea şi cantitatea performanţei şi sugerează direcţii pentru optimizarea
acesteia. Procesul de feedback constă în: pregătirea/ documentarea, măsurarea obiectivă a
performanţei, ascultarea activă, concentrarea asupra performanţelor (mai degrabă, decât asupra
personalităţilor), specificarea succeselor şi a eşecurilor.

Etapa concluziilor şi trasarea obiectivelor pentru perioada următoare de activitate,

desfăşurarea unor activităţi postevaluative, controlul efectelor evaluării şi îmbunătăţirea
sistemului de evaluare încheie acest proces. [1]

După Tascovici Daliana Ecaterina putem delimita astfel componentele de bază ale
dimensiunii structurale a unui model de evaluare a cadrelor didactice: scop, obiect, surse,
metode, mijloace, destinatari, precum şi interacţiunile dintre acestea. [2]

Formularea scopurilor este esenţială în construirea unui sistem de evaluare. Este momentul
de care depinde toată evoluţia ulterioară, întrucât, în funcţie de scopul urmărit se stabilesc
aspectele care urmează a fi evaluate, se aleg sursele şi metodele de analiză şi de colectare a
datelor, cât şi modul de interpretare a rezultatelor obţinute. În acest context, se identifica două
scopuri majore:

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

8
a) evaluarea realizată în scopuri formative, care reprezintă un demers de informare pentru a
furniza cadrului didactic un diagnostic al activităţii sale şi pentru a contribui totodată la
ameliorarea acestei activităţi;

b) evaluarea realizată în scopuri sumative, care se referă la ansamblul activităţii cadrului didactic
şi are drept scop culegerea informaţiilor pentru a lua o decizie privitor la promovarea acestuia.

Studiat de H.Bernard, [11] L.A.Branskamp, [12, p.65-70] J.G.Donald, [13, p.74-88]

K.O.Doyle, [14] K.A.Feldman, [15, p.583-645] G.Berger, [16, p.30-33] S.Marcus, [17, 135-149]
P.W.Musgrave, [18, p.136-140] Allen E.Bergin [19, p.341-343] şi alţi cercetători, obiectul
evaluării cuprinde prestaţia cadrului didactic, conţinutul materiei predate şi rezultatul activităţii
cadrului didactic, rezultat materializat în competenţele elevilor.

Problema surselor de informare este prezentă în majoritatea studiilor care privesc evaluarea
cadrului didactic. S-a demonstrat că sunt utilizate trei surse principale pentru evaluarea cadrului
didactic: elevii, experţii/colegii, cadrul didactic. [2]

 Elevii reprezintă o sursă serioasă pentru aprecierea unor aspecte ale activităţii cadrului
didactic, precum: pregătirea/organizarea lecţiei, nivelul de dificultate, abilităţi de
prezentare şi comunicare, evaluare şi retroacţiune, deontologie didactică, interes şi
pasiune pentru disciplina predată etc.
 Experţii/colegii. În cazul acestui demers evaluativ, emiterea de judecăţi vizează aspecte
de extremă complexitate şi în legătură cu care, de regulă, nu există o teorie sau o viziune
unanim acceptată asupra criteriilor utilizate. Purtătorii criteriilor sunt experţii.

 Cadrul didactic. Aceasta este una dintre cele mai controversate surse. Ca argument în
favoarea autoevaluării putem spune că singura persoană care poate justifica oportunitatea
contribuţiilor personale, care constituie o sursă de informare preţioasă în evaluarea unui
şir de aspecte ale activităţii didactice: părţile forte şi cele care trebuie ameliorate,
raţionamentul implicit al demersului didactic, dezvoltarea profesională, rolul asumat în
atingerea scopului instituţiei, modificările survenite ca rezultat al retroacţiunii etc. este
doar cadrul didactic.
C. Platon [20] prezintă şi argumentează trei categorii de instrumente care constituie baza
evaluării cadrului didactic. Este vorba de instrumente de evaluare adresate experţilor,
instrumente de evaluare adresate elevilor şi instrumente de autoevaluare (chestionarul, grila de
asistență, raportul de activitate al cadrului didactic).
Conţinutul evaluării verifică competenţele (cunoştinţe, abilităţi, atitudini) cadrului
didactic, articulate în jurul a cinci domenii de competență: proiectarea didactică, mediul de
învățare, procesul educational, dezvoltarea profesională, parteneriate educaționale.
Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

9
 În concluzie, evaluarea cadrelor didactice trebuie concepută astfel încât să asigure:

• îmbunătăţirea activităţii curente (evaluarea trebuie să împiedice apariţia disfuncţiilor

majore în realizarea Proiectului de Dezvoltare strategică şi, în acelaşi timp, să indice foarte clar
ce a funcționat şi ce nu a funcționat în activităţile trecute);

• feedbackul pentru toate grupele de interes (rezultatele acţiunilor întreprinse în contextul

Proiectului trebuie să fie cunoscute de către elevi, părinţi, cadre didactice, manageri, comunitate
în ansamblul ei, pentru a putea aprecia dacă “investiţia” făcută, nu numai cea financiară, a dus
sau nu a dus la impactul scontat şi dacă merită continuată);

• revizuirea şi optimizarea politicilor şi a strategiilor educaţionale la nivelul unităţii

şcolare, pentru ca acestea să servească mai bine misiunii asumate.

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

10
 IV PROGRAM DE SOLUȚIONARE A PROBLEMEI

Obiectivul general: Conceptualizarea, implementarea și asigurarea funcționalității procedurii

instituționale de evaluare internă a cadrelor didactice din perspectiva asigurării calității.
Obiective specifice Activități Grupul țintă Termene Indicatori de
performanță
Constituirea Comisiei Echipa Comisia de
de evaluare internă a managerială, evaluare a
cadrelor didactice
cadrelor didactice. câte un este constituită și
membru de funcționează
Precizarea funcțiilor și la fiecare eficient ; în
1. Stabilirea a responsabilităților comisie componența ei
Comisiei de evaluare. metodică, sunt incluși
structurilor reprezentanții
organizatorice Comitetul tuturor factorilor
responsabile Precizarea sindical. de interes ;
August-
de procedura documentației documentele
septembrie întocmite
anuală de necesare de elaborat
(anual) facilitează
evaluare a pentru funcționalitatea
funcționarea
cadrelor Comisiei. eficientă și
didactice. eficace a
Precizarea modalității procesului și sunt
de evaluare a în concordanță cu
activității Comisiei de ”Standardele de
competență
evaluare a cadrelor profesională ale
didactice. cadrelor
didactice”
2. Proiectarea și Elaborarea și Echipa Septembrie- Sunt asigurate
informarea aprobarea orarului managerială, octombrie toate premisele
cadrelor privind evaluarea șefii (anual) ce țin de
didactice cu cadrelor didactice. comisiilor proiectarea și
asigurarea
procedura de Elaborarea criteriilor metodice
autoevaluării ;
autoevaluare / și instrumentelor de sunt informate /
evaluare a evaluare internă a instruite toate
cadrelor calității procesului cadrele
didactice. educational pe analiza didactice cu
standardelor și a privire la
fișelor de post. criteriile și
Informarea / formarea instrumentele de
cadrelor didactice în evaluare.
contextul realizării
autoevaluării /
evaluării.
Elaborarea grilei de
evaluare și
interpretare a
rezultatelor.
Negocierea cu cei
evaluați a
obiectivelor,
criteriilor, metodelor,
a perioadei.
Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

11
 Obiectivul general: Conceptualizarea, implementarea și asigurarea funcționalității procedurii
instituționale de evaluare internă a cadrelor didactice din perspectiva asigurării calității.
Obiective specifice Activități Grupul țintă Termene Indicatori de
performanță
Stabilirea unei
proceduri de
contestare a
rezultatelor evaluării.
3. Asistențe la ore /
activități extrașcolare Fișele de
Implementarea
în conformitate cu asistență /
procedurii de
orarul aprobat. autoevaluare
autoevaluare /
evaluare a cadrelor Evaluarea calității completate;
didactice. completării Fișiere excel
documentației școlare. cu rezultatele
Completarea Fișei de generate în
autoevaluare. urma aplicării
Aplicarea Octombrie- chestionarelor
Cadrele
chestionarelor on-line mai elevilor /
didactice
elevilor și părinților. (anual) părinților;
Evaluarea Portofoliul
conformității cadrului
Portofoliului didactic este în
profesional al cadrului conformitate
didactic cu cu Standardele
Standardele de de competență
competență ale cadrelor
profesională ale didactice.
cadrelor didactice.
4. Monitorizarea Activități de
Sunt asigurate
implementării consiliere a cadrelor
toate premisele
procedurii de evaluare didactice în vederea
ce țin de
a cadrelor didactice. asigurării calității
asigurarea
procedurii de
logistică a
auto/evaluare.
procedurii;
Crearea condițiilor
Cadre
favorabile și Cadrele
periodic didactice
asigurarea logistică didactice
motivate
(mape, hârtie, folii
pentru
etc)
dezvoltarea
Raportare în cadrul
competențelor
Consiliului de
de reflecție și
Administrație despre
autoevaluare.
procesul de evaluare.

5.Analiza rezultatelor Analiza comparativă a Cadre Mai-iunie Toți factorii

implementării rezultatelor evaluării didactice (anual) implicați în
procedurii de interne (actuale) cu cele procedura de
evaluare. din anii precedenți și evaluare se
interpretarea datelor în implică
scopul stabilirii

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

12
 Obiectivul general: Conceptualizarea, implementarea și asigurarea funcționalității procedurii
instituționale de evaluare internă a cadrelor didactice din perspectiva asigurării calității.
Obiective specifice Activități Grupul țintă Termene Indicatori de
performanță
nivelului de performanță conștient și
al cadrului didactic. activ în
Validarea rezultatelor procesul de
evaluării în cadrul dezvoltare a
Consiliului Profesoral. culturii calității
Includerea rezultatelor
la nivel de
evaluării interne în
Raportul de
instituție;
autoevaluare a Este asigurat
instituției. accesul la
informație
tuturor
factorilor
interesați de
calitatea
educației în
instituție.
6. Diagnosticarea Valorificarea
efectelor evaluării şi rezultatelor evaluării
îmbunătăţirea prin concentrarea asupra
Procedurii de performanțelor (nu a
personalității).
evaluare.
Stabilirea direcțiilor de
îmbunătățire a Rezultatele
performanțelor cadrelor evaluării sunt
didactice. documentate,
Elaborarea de către analizate.
cadrele didactice a Modificările
treseului de dezvoltare
Cadrele necesare sunt
profesională în vederea anual
realizării standardelor. didactice implementate
Activități de dezvoltare în timp util și
personală cu accent pe este evaluată
dezvoltarea carierei și în permanență
asigurarea calității eficacitatea
procesului educațional. acestora.
Îmbunătățirea
procedurii de evaluare
internă a cadrelor
didactice.
Reactualizarea fișelor de
post.

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

13
 V DIRECȚII DE PERSPECTIVĂ

Profesia didactică este una din cele mai complexe profesii, iar cerințele față de școală și
cadrele didactice sunt și ele variate și provocatoare. Cadrele didactice sunt nevoite să-și asume
roluri din ce în ce mai complexe și mai variate: să lucreze cu elevi cu nevoi de învățare diferite,
cu nivele culturale diferite, cu potențialități de învățare diferite. Mai mult ca oricând activitatea
cadrului didactic trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate, dinamism, receptivitate moderată la
nou și reflecție critică. Profesorul de azi nu mai este o persoană care le știe pe toate în
specialitatea sa, ci o persoană care trebuie să fie conștientă că trebuie să se formeze continuu, să
fie la curent și să integreze în activitatea didactică noile tehnologii de informare și comunicare,
să reflecteze permanent asupra demersurilor și acțiunilor sale și să promoveze o învățare de
calitate.

Pentru viitor îmi propun să contribui, ca cadru managerial, la dezvoltarea unei comunități
școlare, în care un personal didactic bine pregătit, calificat să formeze elevi cu o educație care să
răspundă valorilor morale și etice fundamentale, cu o pregătire generală bună, competențe
necesare inserției profesionale și sociale și cu o mare putere de adaptare și flexibilitate la
schimbările impuse de ritmul rapid al transformărilor societății.

Elevii nu doresc un monument de piatră în faţa lor, ci un dascăl cu suflet deschis cu zâmbet
pe faţă, care să le aducă permanent ceva nou, interesant. Anume aceasta mă face să pun accent pe
perspectiva profesională prin:

-Crearea un mediu de muncă armonios și eficient, bazat pe respect și responsabilitate.

-Asimilarea continuă de valori.

-Încurajarea cadrelor didactice în dezvoltarea profesională.

-Scrierea şi implementarea proiectelor educaţionale.

-Participarea activă, creatoare la fenomenele culturale.

-Utilizarea calculatorului şi soft-urilor educaţionale.

-Participarea la seminarele teoretice şi practice organizate la diverse niveluri:raional,

regional, național, internațional; cursuri de perfecţionare, seminare, stagieri,cursuri de
formare continuă.

În acest sens preconizez să particip în continuare la seminarele, atelierele de lucru, mese rotunde
etc. organizate de DGI Cahul şi MECC în problema: dezvoltării resurselor umane.

Intenționez să particip la diverse stagii de formare peste hotarele ţării.

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

14
 VI BIBLIOGRAFIE

1. Andriţchi Viorica. Teoria şi metodologia resurselor umane în învăţămînt.

https://www.moodle.md/moot2015/pluginfile.php/2146/mod_resource/content/1/A
ndritchi_V_Funamente%20MRU.pdf
2. Tascovici Daliana Ecaterina Repere psihopedagogice ale evaluării cadrelor
didactice din învățământul preuniversitar. http://www.cnaa.md/thesis/19327/
3. Baciu S. Managementul instituţiei şcolare. Chişinău: Ştiinţa, 2007. 54 p.
4. Caprini V., Mitroi E., Bălan M., Grigorescu E., Petre C. Ghid practic al
evaluatorului de competenţe profesionale. CNEPA, 2005. 43 p.
5. Cojocaru V., Cojocaru Gh., Postica A., Diagnosticarea pedagogică din perspectiva
calităţii educaţiei. Chişinău, 2011. 191 p.
6. Cristea S. Managementul organizaţiei şcolare. Bucureşti: EDP, 2003.
7. Iosifescu Ş. (coord.) Asigurarea calităţii: Ghid pentru unităţile şcolare. Bucureşti:
IȘE, 2005.
8. Lisievici P. Evaluarea în învăţămînt. Teorie, practică, instrumente. Bucureşti:
Aramis Print, 2002. 304 p.
9. Nicolaescu L. Evaluarea cadrelor didactice şi dezvoltarea profesională,
www.proeducation. md/files/Evaluare
10. Rogojină D. Metodologia de evaluare/autoevaluare a competenţelor cadrelor
didactice. Chişinău: IŞE, 2004.
11. Bernard H., Fontaine F., Quelques éléments d’information pour faciliter la mise en
ouevre du guide de l’enseigment. 2 partie: l’évaluation de l’enseignement-cours
par les pairs.Universite de Montreal, Service pedagogiwue, 1988, 32 p.
12. Braskamp, L.A., Brandemburg D.C., Ory J.C., Evaluating Teaching in Higher
Education, vol.5, nr.1, 1980, p.65-70.
13. Donald J.G., Criteria for evaluating university teaching. Proceeding of the
Conference on the Evaluation and Improvement of University Teaching: The
Canadian Experience. Montebello Quebec, 1983, p.74-88.
14. Doyle K.O., Evaluating Teaching. Toronto, Lexington Books, D.C.Hearth and
Company, 1983, 175 p.
15. Feldman K.A., The accociation between student ratings of specific instructional
dimensions and student achievement: refininf and extending the synthesis of data
from multisection validity studies. Research in Higher Education, vol.30, n.6,1988,
p.583-645.

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

15
 16. Berger G., Omul modern şi educaţia sa. Psihologie şi educaţie, EDP, Bucureşti,
1973, p.30-33.
17. Marcus Stroe, Empatie şi personalitate, Atos, Bucureşti, 1997, p135-149.
18. Musgrave P.W., Profesorul – obiect al sociologiei învăţământului, în vol.
„Sociologia educaţiei şi învăţământului”, EDP, Bucureşti, 1977, coordonator Fred
Mahler, 372p, p.136-140.
19. Bergin A.E., Principii ale modificării personalităţii şi comportamentului, în vol.
„Psihologia procesului educaţional”, EDP, Bucureşti, 1978, coordonatori Joel
R.Davitz şi Samuel Ball, 605p, p.341-343.
20. Platon Carolina, Evaluarea calităţii în învăţământul universitar, Chişinău, 2005,
274p.
21. Callo T. Fundamente pedagogice ale integralităţii dezvoltarii profesionale a
cadrelor didactice si a educaţiei lingvistice a elevilor, autoreferat al tezei de doctor
habilitat, Chişinău, 2006, 43p, p.13.

Tatiana Alexandrova Program managerial pentru conferirea gradului managerial întâi

16