Proceedings of

the 7 Edition of International Scientific Conference

th

THE INFINITY OF HUMAN

P E R F O R M A N C E SEPTEMBER, 26 th-27th, 2019
TÂRGU-JIU

KINETOTERAPIA IN SAU BIOMECANICA

GENUNGHIULUI

Name, SURRNAME, scientifical title

Institution of affiliation, City, Country

ABSTRACT:
Here insert your abstract text.

KEYWORDS:
Type your keywords here, separated by comma;

Articulaţia genunchiului este cea mai mare articulaţie a corpului omenesc,

căreia i se acordă o atenţie deosebită datorită următoarelor aspecte:
 este mai puţin acoperită şi protejată de părţi moi;
 este solicitată foarte mult în statică şi locomoţie, ceeace determină uzura
mai accentuată a elementelor sale;
 numeroaselor implicaţii în patologie;
Articulaţia prezintă următoarele componente:
- suprafeţele articulare:
 epifiza inferioară a femurului având următoarele particularităţi :
o este reprezentată de cei doi condili femurali;
o fiecare condil este orientat oblic, axul său de rotaţie fiind oblic;
o condilul medial este mai proeminent şi se găseşte pe un plan inferior
celui lateral;
o raza de curbură a celor doi condili descreşte dinainte-înapoi, suprafaţa
articulară a condililor apărând ca o curbă spirală;
o condilul medial este mai îngust şi mai lung decât condilul lateral;
o cei doi condili diverg dinainte-înapoi, diametrul transversal al
extremităţii inferioare a femurului fiind mai mare posterior decât
anterior;

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 1 from 10
 PROCEEDINGS of the 7th Edition International Scientific Conference
T H E I N F I N I T Y O F H U M A N P E R F O R M A N C E 2019

 epifiza superioară a tibiei – prezintă două fose articulare (cavităţi glenoide)

separate prin eminenţa intercondiliană (spina tibiei) ;
 patela (rotula) ;
Observaţie: peroneul (fibula) nu ia parte la alcătuirea articulaţiei.
- meniscurile intraarticulare - sunt două fibrocartilaje dezvoltate la periferia fiecărei
fose articulare tibiale; ele contribuie la o mai bună concordanţă între suprafeţele
articulare;
- mijloacele de unire:
 capsula articulară – uneşte cele trei oase: femurul, tibia şi patela;
 ligamentul patelei (ligamentul rotulian);
 ligamentele posterioare reprezentate de:
o ligamentul popliteu oblic sau tendonul recurent al muşchiului
semimembranos;
o ligamentul popliteu arcuat;
 ligamentul colateral peroneal (fibular);
 ligamentul colateral tibial;
 ligamentele încrucişate:
o ligamentul încrucişat antero-extern;
o ligamentul încrucişat postero-intern;
 formaţiuni aponevrotice de întărire a capsulei:
o fascia genunchiului;
o expansiunea cvadricipitală consolidată pe marginile patelei de
retinaculele medial şi lateral ale patelei.
Scheletul genunchiului:
Scheletul genunchiului este reprezentat de extremitatea inferioară a osului
coapsei, femurul, de extremitățile superioare ale celor două oase ale gambei, tibia și
peroneul, și de un os propriu al regiunii, rotula.
Articulațiile genunchiului:
În regiunea genunchiului se găsesc trei articulații: femuro-tibială (sau
articulația propriu-zisă a genunchiului), femuro-rotuliană (care participă la alcătuirea
articulației propriu zise a genunchiului) și tibio-peronieră superioară.

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 2 from 10
 PROCEEDINGS of the 7th Edition International Scientific Conference
T H E I N F I N I T Y O F H U M A N P E R F O R M A N C E 2019

La om capul peroneului, foarte redus ca dimensiune, a devenit o piesă

scheletică secundară, care nu participă la alcătuirea articulației genunchiului decât
prin inserția pe care o oferă capătului distal al ligamentului lateral extern și
mușchiului biceps femural.
Mușchii genunchiului:
Mușchii care efectuează mișcările la nivelul genunchiului sunt mușchii
coapsei și mușchii gambei.
Mușchii coapsei

- mușchii care intervin în mișcările genunchiului sunt: cvadricepsul, tensor al

fasciei lata, dreptul intern, croitorul, semitendinosul, semimembranosul și bicepsul
femural.
1.Mușchiul cvadriceps femural:
- cel mai mare și mai puternic mușchi din organism
- alcătuit din 4 fascicule musculare, care au superior origini distincte iar
inferior se unesc la baza rotulei într-un tendon unic. Cele 4 fascicule sunt:
mușchiul drept femural; mușchiul vast medial; vast intermiadiar; vast lateral.
-acțiune: extensia gambei pe coapsă, flexor al coapsei pe trunchi și ușor
abductor și stabilizează genunchiul în extensie
2. Tensor al fasciei lata:
-acțiune: fixează articulația genunchiului în extensie
- flexor al gambei când mișcarea a fost inițiată de alți mușchi
- abductor și flexor al coapsei comprimă capul femural în acetabul cu rol în
menținerea echilibrului, statică, și mers.

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 3 from 10
 PROCEEDINGS of the 7th Edition International Scientific Conference
T H E I N F I N I T Y O F H U M A N P E R F O R M A N C E 2019

3. Drept intern:
- acțiune: adductor al coapsei
- continuă flexia gambei când acțiunea a fost inițiată de mușchii posteriori
ai coapsei
- pe gamba flectată este rotator medial.
4. Croitorul
- este cel mai lung mușchi din oraganism
-acțiune: flexor al coapsei, flexor al gambei pe coapsă, slabă acșiune de
abducție, rotație laterală a coapsei, rotație medială a gambei
- înclină și rotează pelvisul
5. Semitendinosu-semimbranos
- acțiune: extensor al coapsei flexor al gambei și rotator medial al gambei
flectate.
6. Bicepsul femural:
-flexor al gambei pe coapsă rotator lateral a gambei când gamba e flectată,
extensor a coapsei(acțiune realizată de capul lung)
Mușchii gambei:

- mușchii care intervin în mișcările genunchiului: cei doi gemeni ai tricepsului

sural, popliteu și plantarul subțire.
1. Tricepsul sural:
- format din mușchiul gastrocnemian (cu două capete) și mușchiul solear
2. Popliteu:

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 4 from 10
 PROCEEDINGS of the 7th Edition International Scientific Conference
T H E I N F I N I T Y O F H U M A N P E R F O R M A N C E 2019

- acțiune: flexia gambei

3. Plantarul subțire
- acțiune: tensor al articulației genunchiului

STATICA GENUNCHIULUI - aspecte:

 axul biomecanic al femurului face cu axul anatomic un unghi de 6 – 9 grade
deschis în sus;
 condilul femural intern este mai jos ( în medie cu 4 mm ) decât condilul extern,
deci fiecare cavitate glenoidă primeşte forţele în plan sagital dar la nivele
diferite;
 axele anatomice ale tibiei şi femurului fac între ele un unghi de 170-177
grade , deschis înafară , numit genu valg fiziologic;
 greutatea corpului se repartizează în două forţe egale şi paralele cu punct de
aplicare în centrul cavităţilor glenoide; devierea centrului de greutate duce la
încărcarea uneia din cavităţile glenoide, fenomenului de dislocare opunându-
se ligamentul colateral de partea opusă.
BIOMECANICA articulaţiei femuro-tibiale
Mişcarea principală în această articulaţie este cea de flexie-extensie la care se
adaugă mişcări secundare rotaţie (internă şi externă); poate apare şi o foarte redusă
mişcare de înclinare laterală.
a. Flexia – extensia este mişcarea principală . Atunci când membrul inferior
lucrează în lanţ cinematic deschis articulaţia femuro-tibială joacă rol de pârghie de
gradul III, iar în lanţ cinematic închis articulaţia joacă rol de pârghie de gradul I.
Mişcarea de flexie-extensie nu se face în jurul unui ax fix datorită formei volute a
condililor femurali. Deplasarea segmentelor diferă după modul de acţiune a
membrului inferior: în lanţ cinematic deschis femurul rămâne fix, tibia alunecă pe el;
în lanţ cinematic închis tibia rămâne fixă, femurul alunecând pe tibie.
Mişcarea de flexie începe cu o rostogolire şi se termină cu o rotaţie pe loc.
Limita flexiei o reprezintă întâlnirea feţelor posterioare ale segmentelor (coapsă şi
gambă). Principalii flexori ai genunchiului (în lanţ cinematic deschis) sunt: bicepsul
femural şi semimembranosul, la care se asociază şi semitendinosul, gemenii (din
tricepsul sural), popliteul, plantarul mic şi croitorul. Flexia asociază şi o mişcare de
rotaţie internă.

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 5 from 10
 PROCEEDINGS of the 7th Edition International Scientific Conference
T H E I N F I N I T Y O F H U M A N P E R F O R M A N C E 2019

-este mișcarea prin care fața posterioară a gambei se aproprie de fața

posterioară a coapsei;
-flexia genunchiului este insoțită de rotația internă a tibiei (nu se realizează în
mod izolat)
-rotula alunecă pe trohleea femurală, coborând în timpul flexiei
-meniscurile alunecă pe platoul tibial din spre înainte spre înapoi. Cel intern
deplasându-se mai puțin decât cel extern
-ligamentul colateral extern se relaxează în timp ce ligamentul colateral intern
ramâne în tensiune (cele două ligamente limitează mișcările de varus și vlgus ale
genunchiului)
-ligamentele încrucișate antero-extern și postero-intern sunt puse în tensiune.
Mişcarea de extensie începe cu rotaţia extremităţii femurului şi se termină cu
rostogolirea pe platoul tibial. Extensia asociază şi o rotaţie externă a gambei (datorită
bicepsului femural). Extensia este limitată de ligamentul posterior (Winslow),
ligamentul încrucişat anterior şi posterior, ligamentele colaterale şi muşchii
ischiogambieri. În extensie completă se obţine poziţia de „înzăvorâre” în care forţa
musculară nu mai este necesară . Principalii extensori sunt cvadricepsul şi tensorul
fasciei lata; la acţiune se asociază tendonul cvadricepsului şi rotula care fac parte din
aparatul complex de extensie al genunchiului. Extensorii, fiind muşchi
antigravitaţionali, au forţă de acţiune totală mai mare ca cea a flexorilor.
-este mișcarea în sens invers flexiei, deci suprafețele se depărtează una de
alta
-extensia se însoțește de rotația externă a tibiei
-rotula se ridică în timpul extensiei
-ligamentele colaterale sunt puse în tensiune în timpul extensiei.
Cele două mișcări se realizează în jurul unui ax transversal care trece prin cei
doi condili femurali.
Datorită inegalității suprafețelor articulare ale tibiei și femurului (condilii
femurali sunt mai dezvoltați decât platoul tibial) cele două mișcări de flexie și
extensie se realizează prin rularea și alunecarea simultană a condililor femurali pe
platoul tibial.

b. Rotaţia internă – externă se datorează înălţimii diferite a condililor femurali şi a

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 6 from 10
 PROCEEDINGS of the 7th Edition International Scientific Conference
T H E I N F I N I T Y O F H U M A N P E R F O R M A N C E 2019

ligamentelor încrucişate; rotaţia normală maximă activă este de 15-20 grade, iar cea
pasivă de 35-40 grade şi se realizează în jurul unui ax vertical care trece prin centrul
spinelor tibiale.
Rotaţia externă este realizată de bicepsul femural, iar cea internă de
semimembranos, popliteu, semitendinos, dreptul intern şi croitor. Musculatura
rotatoare internă este mult mai bine reprezentată decât cea externă, deoarece rotaţia
internă este o mişcare obişnuită asociată flexiei, pe când rotaţia externă este
excepţională.
Rotația internă (vârful piciorului privește înăuntru) și externă (vârful piciorului
privește spre exterior).
Cele două tipuri de rotație se efectuează în jurul unui ax longitudinal (vertical)
care trece prin tuberculul intern al eminenței intercondiliene și mijlocul epifizei distale
a tibiei.
Rotațiile internă și externă sunt de 15-20 grade activ și 35-40 grade pasiv.
Când genunchiul se află în extensie, rotația este de 0 grade și devine maximă
la 40-60 grade flexie.
c. înclinarea laterală - este limitată de ligamentele colaterale; acestea sunt
tensionate la maxim în extensie şi complet relaxate în semiflexie .
d. deplasarea înainte-înapoi a platoului tibial pe condilii femurali este limitată de
ligamentele încrucişate .
BIOMECANICA meniscurilor
Meniscurile sunt solidare cu tibia; ele se deplasează în flexie dinainte-înapoi
pe tibie şi se apropie între ele posterior, iar în extensie mişcarea este inversă, prin
modificarea formei .
Funcţiile biomecanice ale meniscurilor (după Bouillet-Graver) sunt :
 completează spaţiul liber între suprafeţele articulare;
 centrează sprijinul femurului pe tibie;
 participă la lubrefierea suprafeţelor articulare ( asigură repartiţia uniformă
a sinoviei pe suprafaţa cartilajelor);
 amortizor de şoc între extremităţile osoase;
 scad frecarea - prezenţa meniscurilor împarte articulaţia femuro-tibială în
două articulaţii distincte, în care frecarea in dublă devine simplă.
BIOMECANICA articulaţiei femuro-patelare

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 7 from 10
 PROCEEDINGS of the 7th Edition International Scientific Conference
T H E I N F I N I T Y O F H U M A N P E R F O R M A N C E 2019

În sens vertical, rotula este fixată între tendonul rotulian şi tendonul

cvadricipital (între ele ia naştere un unghi deschis înafară), singurul element motor
care acţionează asupra rotulei (ridică rotula şi o trage înafară).
Rolul rotulei este de a depărta tendonul cvadricepsului de trohlee la extensie
maximă; astfel braţul de părghie al cvadricepsului creşte cu 50%. În flexie, forţei
reprezentată de greutatea corpului i se opune o rezistenţă reprezentată de
cvadriceps şi aparatul rotulian, rotula uşurând activitatea cvadricepsului.
Complexul anatomic al genunchiului realizeaza o parghie de gradul III, cu forta
intre punctul de sprijin si cel de rezistenta. Alcatuirea sa ii confera o singura directie
de miscare, si anume in plan sagital, in sensul flexie-extensie. Secundar exista si o a
doua directie, care permite rotatia axiala limitata.

REFERENCES:

[1] Clement C. Baciu (1977), Anatomia funcțională și biomecanica aparatului locomotor, Editura
Sport-Turism, București;
[2] Dr. Alexandru Buzescu, Anatomie și biomecanică;

Articulatia  femuropaelotibiala, fiind o articulatie cu un singur ax (grad de libertate), va

prezenta doua miscari principale: flexia si extensia. Pe langa acestea sunt posibile miscari
secundare, de rotatie mediala si laterala. Desi foarte reduse ca amplitudine, in aceasta
articulatie se mai pot produce si miscari de inclinare laterala, madiala si marginala.

Flexia

          Este miscarea prin care gamba se apropie de fata posterioara a coapsei.

         Se sxecuta in jurul unui ax transversal care trece prin condilii femurali. Defapt,
acessta miscare se executa in jurul mai multor axe impuse de forma suprafetelor articulare
ale condililor femurali care este spiroidala.

         Se apreciaza ca miscarile de flexie pana la 700  sunt miscari pure, adica necombinate

cu alte miscari. De la amplitudinea de 700 mai departe, aceste miscari se combina su o
miscare de rotatie interna a gambei si de aceea ele sunt denumite miscari terminale. Flexia
gambei la omul viu poate atinge un unghi de 1300. In mod pasiv, gamba poate fi flectata si

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 8 from 10
 PROCEEDINGS of the 7th Edition International Scientific Conference
T H E I N F I N I T Y O F H U M A N P E R F O R M A N C E 2019

mai mult, pina ce ajunge in contact cu coapsa. Miscarea de flexie se produce in articulatia
femuromeniscala. Articulatia femurotibiala lucreaza dupa principiul unei pirghii de gredul
III, atit in miscare de flexie cat si cea de extensie.

         Muschii flexori principali: biceps femura, semimembranos, semitendinos.

         Muschii flexori secudari: gemenii, gracilisul, croitorul.

         Limitarea miscarii este facuta de :

intalnirea fetei posterioare a gambei cu cea similara a coapsei;

cvadriceps, care, la capat de miscare se intinde putand fi considerat ca un factor

frenator activ al miscari de flexie;

ligamentul incrucisat posterior este intins limitand miscarea,ligamentul colateralfibular

se relaxeaza total, ligamentul colatral foarte putin.

Extensia:

         Este opusa flexiei, este miscarea de indepartare a fetei posterioare a gambei de fata
corepunzatoare a coapsei. Miscarea de extensie propriu-zisa nu exista datorita limitarii
acesteia de catre rotula, miscarea de extensie fiind, in acest caz, o miscare de deflexie.

         Axul de miscare este acelasi ca la flexie.

         Amplitudinea maxima este de 1300 . Revenirea din flexia maxima se face combinata
cu o usoara miscare de rotatie externa. Ea se produce in articulatia meniscotibiala.

         Muschi extensori principali : cvadriceps.

         Muschi extensori secundari: tensorul fasciei lata, croitorul.

         Limitarea miscarii este facuta de

Ligamentele posterioare ale genunchiului;

Ligamentul incrucisat anterior (LIA).

Rotatia

         Este miscarea de rasucire a gambei pe coapsa sau a coapsei pe gamba.

         Se executa in jurul uni ax vertical care trece prin centrul eminentei intercondiliene
tibiale.

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 9 from 10
 PROCEEDINGS of the 7th Edition International Scientific Conference
T H E I N F I N I T Y O F H U M A N P E R F O R M A N C E 2019

         Se asociaza miscarilor de flexie si extensie.

         Sensul rotatiei poate fi interna ( virful piciorului se apropie de linia mediana a

corpului) sau extena (virful piciorului este orientat catre exterior);

         Poate avea loc numai cind gamba este flectata si ligamentele colaterale se relaxeaza.

         Muschi rotarori externi sunt: biceps femural si capul lateral al gastrocnemianului.

         Muschi rotarori interni sunt: semimembranosul, semitendinosul, croitorul si

popliteul .

         Limitarea miscarii de rotatie externa este facuta de ligamentele colaterale,

(ligamentele incrucisate se relaxeaza)

         Limitarea miscarii de rotatie interna este facuta de ligamentele incrucisate

(colaterale  se relaxeaza)

Inclinarea laterala si mediala:

         Este o miscare pasiva de imprimare a unor miscari de pendulare a gambei, genunchiul

fiind usor flectat.

Este limitata de ligamentele incrucisate si ligamentele colaterale.

Tipuri de cercetare
Extensiva- vizeaza largimea inventarului de cunostinte despre un domeniu

“Academica Brancusi” Publisher Proceedings of International Scientific Conference

TÂRGU-JIU, 2019 THE INFINITY OF HUMAN PERFORMANCE
ISSN 2344 – 1003; ISSN–L 2344 – 1003 Page 10 from 10