Sunteți pe pagina 1din 24

 Relația profesor – student = nevoia construirii și menținerii

unei culturi etice în universitate – crearea unui model de


„gândire, simțire și acțiune” bazat pe valori etice
împărtășite și respectate de toți membrii organizației

 Cultura etică a universității – rezultanta unor proceduri


manageriale, influențate de specificul cultural național
(Geert Hofstede)

 Cultura etică – fundamentată pe leadership-ul etic –


promovarea în vorbă și faptă a unui model de valori etice și
strategii cu scopul creării unui mediu propice în
conducerea/orientarea celorlalți spre obținerea
performanței.
 Lidership-ul înseamnă:
◦ conducerea prin puterea exemplului
◦ Ceea ce un lider face, nu ceea ce un lider spune
◦ demonstreaza echipei sale prioritatile sale

 daca onestitatea este valoarea fundamentală a


unei organizații – liderul trebuie sa demonstreze
aceasta valoare, fiind sincer cu toti cei din jur

 Dacă libertatea este valoarea fundamentală a


companiei (în exprimare, gândire, actiune etc.) -
liderul trebuie sa se asigure că membrii echipei isi
pot exprima liber ideile
 Leadership-ul – fenomen complex prezent în toate procesele
organizaționale, sociale și personale

 Proces prin care o persoană influențează un grup spre atingerea unui


obiectiv comun – fără să existe obligativitatea autorității manageriale

 Capacitatea unei persoane de a influența comportamentul oamenilor

 Liderii buni urmează (reușesc să armonizeze) atat valorile personale, cat


si pe cele organizationale.

 Conducerea etică
◦ respect pentru valorile etice, demnitatea si drepturile celorlalti
◦ accent pe incredere, onestitate si corectitudine.

 Leadership-ul etic are un impact major asupra valorilor organizatiei,


asupra comportamentului stakeholderilor si asupra rezultatelor
obtinute.
 Increderea în sine și în cei cu care va trebui să
obțină scopul propus

 Determinarea în atingerea scopului propus, (voință


și perseverență în atingerea obiectivelor, poziție
dominantă în raport cu ceilalți, forță motivațională
superioară celorlalți)

 Integritatea

 Sociabilitatea
Curajul personal

Incluziunea Interes public mai presus de


interese personale/
organizaționale

Înțelegere/sensibilitate față
de problemele actuale ale Lidership
macromediului Integritatea &
etic autodisciplina

Exigența aplicării unor


standarde etice înalte din
partea membrilor Abilitatea de a
organizației recunoaște talentele
altor persoane

Folosofie organizațională centrată pe


persoane și sarcini
Christoph Stuckelberger, Being an ethical and educational
leader: values, virtues and dilemmas, vol. Ethics in Higher
education. Foundation for sustainable development,
Globethics. Net, 2018, p. 541
Competența disciplinară

Menținerea unor relații


profesionale cu studenții – Metode de predare eficace
deschidere, obiectivitate, și eficiente
nediscriminare,

Etica Unități de învătare cu un


Respectarea confidențialității – predării/ conținut echilibrat bazat pe
performanțelor academice informații și evidențe
evaluării corecte

Obiectivitate și onestitate în
evaluări – concordanța cu conținutul Respect față de studenți –
cursului și încurajarea gândirii față de opinii și libertatea de
critice exprimare

Consolidarea integrității academice –


aplicarea politicilor organizaționale
 Respectarea regulilor specifice deontologiei profesionale

 Preocuparea pentru crearea unei culturi a integrității

 Preocupare pentru conștientizarea de către studenți a


valorilor eticii și responsabilității sociale

 Identificarea și implementarea unor mecanisme care


asigură promovarea valorilor eticii și responsabilității
sociale

 Promovarea unor valori etice puternice: integritate,


implicare, orientare către performanță, calitate înaltă a
actului didactic

 Loialitate față de asumarea misiunii și valorilor


organizaționale
 Adecvarea conținutului unităților de învățare la cerințele pieței muncii

 Preocuparea pentru învățarea continuă – acordarea unei atenții sporite


raționamentului adecvat

 Asigurarea unor condiții de lucru adecvate

 Asigurarea unui climat de lucru optim și relații bazate pe încredere


reciprocă

 Utilizarea corespunzătoare a tehnologiilor informaționale în


transmiterea cunoașterii

 Eliminarea oricărei forme de inechitate în tratarea studenților –


tratament egal în comunicarea și implicarea în actul didactic

 Evitarea comportamentelor abuzive/ cerințe de lucru excesive, termene


de predare prea scurte
 Corectitudinea, imparțialitatea și responsabilitatea în
activitatea de evaluare

 Asigurarea unui mediu propice integrității în procesul de


evaluare

 Transparența – precizarea clară a criteriilor de evaluare,


evitarea ambiguităților în evaluare, respectarea criteriilor de
evaluare

 Feedback transparent și constructiv al procesului de evaluare

 Introducerea în procesul de evaluare a unor criterii care iau în


considerare valorile eticii și responsabilității sociale

 Asumarea responsabilității față de rezultatele evaluarii.

 Respectarea principiului confidențialității rezultatelor evaluării


 Respectarea/promovarea principiilor autonomiei, libertății și independenței
studenților

 Evitarea inechităților și tratamentelor discriminatorii/ preferențiale

 Evitarea comportamentelor coruptive – subiectivism, presiuni, condiționări, mita

 Respectarea demnității studenților – fără orice formă de abuz față de studenți

 Eliminarea oricărei forme de comportament coruptiv

 Evitarea oricărui conflict de interese

 Intoleranța față de comportamentele neetice ale studenților

 Empatia față de problemele studenților

 Evitarea abuzurilor care pot să apară datorită „asimetriei de putere”


 În activitățile didactice unele acțiuni ale
profesorilor pot afecta încrederea studenților cu
efecte negative asupra performanțelor acestora

 Acțiunile care pot altera încrederea – grupate în 4


categorii în funcție de cauzele acestora:
◦ Benevolența – preocuparea față de problemele celorlalți și
inițiarea unor acțiuni în interesul acestora
◦ Integritatea – onestitatea, încrederea, ținerea
promisiunilor
◦ Competența – puterea, capacitatea și abilitatea de a
îndeplini rolul de cadru didactic
◦ predictibilitatea
 Anularea sau reprogramarea orelor fără un motiv întemeiat
 Pierderea sau încurcarea rezultatelor evaluărilor studenților
 Indisponibilitatea sau lipsa de pregătire în acordarea sprijinului
tutorial
 Refuzul de a media unele dispute între studenți care pot să apară
în cadrul grupe de proiect
 Eșecul în corectarea lucrărilor și comunicarea rezultatelor
evaluărilor într-un timp rezonabil
 Neactualizarea materialelor de predare
 Oferirea unui feedback insuficient de clar privind evaluarile
 A spune studenților că activitatea de cercetare este mai
importantă decât cea de predare
 Atitudine indiferentă dovedită față de activitatea de predare
și/sau evaluare
 Furnizarea unei orientări insuficiente în utilizarea timpului de
învățare (independentă)
 Acordarea unor amânări ale termenelor de predare a unor teme
unor studenți, în mod preferențial, fără un motiv întemeiat
 Criticarea unor studenți în prezența altor studenți, profesori sau
persoane
 Proces de evaluare excesiv de exigent sau foarte permisiv
 Permisiunea ca un grup restrâns de studenți să monopolizeze
discuțiile în clasă sau alte activități
 Acordarea sprijinului tutorial suplimentar anumitor studenți fără
o explicație (în mod discreționar)
 Pierderea cumpătului sau efectuarea unor remarci lipsite de
respect
 Nepredarea sau neacoperirea temelor prevăzute în fișa disciplinei
 Impunerea unor penalități sau aducerea unor critici referitoare la
lucrările predate de studenți fără o bază temeinică
 Furnizarea de informații cu privire la progresele/performnțele
studenților către terțe părți (angajatori, părinți) fără
consimțământul acestora
 Eșecul în a domonstra o bună cunoaștere a unui
subiect/ teme abordate la ore
 Activitatea de predare nesusținută de evidențe
empirice, bazată pe experiențe personale
 Utilizarea unor materale didactice
neactualizate
 Feedback neclar sau insuficient privind
evaluarea activităților studenților
 Insuficienta orientare în utilizarea timpului de
învățare independentă
 Acordarea unor amânări ale termenelor de
predare fără un motiv întemeiat
 Schimbarea conținutului cursului sau criteriilor
de evaluare la jumătatea semestrului
 Pierderea sau încurcarea rezultatelor
evaluărilor studenților
 Nepredarea sau neacoperirea conținutului
prevăzut în fișa disciplinei
 Înconsistența activităților didactice la debutul
și sfârșitul orelor
 Planificarea insuficiență a conținutului temelor
și timpului alocat predării
 Majoritatea studenților doresc să facă ceea ce trebuie – acțiunile lor să
fie conforme normelor eticii și integrității academice

 Profesorii trebuie să ofere studenților orientări privind


comportamentele care corespund principiilor eticii și integrității
academice în cadrul orelor pe care le susțin

 Încălcarea integrității academice = „orice act care alterează sau are


impact negativ evaluarea performanțelor sau realizărilor academice ale
unui student” (Codul de Etică și Integritate Academică)

 Abaterile de la normele eticii și integrității academice diminuează


abilitatea de a învăța dar și capacitatea profesorilor de a evalua cu
acuratețe studenții

 Încălcarea integrității academice erodează valorile fundamentale pe


care se sprijină comunitatea academică: adevărul, dreptatea, libertatea
academică, curajul, calitatea, spiritul liber, responsabilitatea.
 Orice formă de trișare la examene care conduce la falsificarea
rezultatelor:
◦ Folosind telefoanele mobile și alte tipuri de dispozitive electronice
◦ Diferite tipuri de însemnări sau notițe
◦ Colaborarea cu colegii din vecinătate
◦ Orice altă metodă prin care se urmărește obținerea unui rezultat
nemeritat

 Colaborarea cu alte persoane în cadrul unor sarcini de lucru care


trebuie realizate individual

 Orice formă de plagiat în realizarea proiectelor semestriale,


lucrărilor de licență/disertație, eseurilor sau altor teme

 Falsificarea datelor/rezultatelor

 Reprezintă încălcări ale integrității academice și acțiunile


neintenționate – plagiatul
 Furtul de materiale dintr-o altă sursă și trecerea acestora ca
fiind personale prin:
◦ Cumpărarea de materiale de la instituții de cercetare, bancă de eseuri,
fabricanți de proiecte (la cerere)
◦ Copierea unui text dintr-o sursă fără citarea și confirmarea
corespunzătoare
◦ Depunerea unei lucrări a unui alt student, cu sau fără cunoștința acestuia

 Trimiterea unui document scris de altă persoană și insușirea


acestuia ca fiind propriu

 Copierea unor secțiuni din unul sau mai multe texte sursă, dând
impresia că materialul a fost mai degrabă parafrazat, decât citat
în mod direct

 Parafrazarea materialelor dintr-unul sau mai multe texte sursă


fără a furniza indicații adecvate documentației
 Intenția de plagiat este uneori dificil de stabilit și dovedit

 Adeseori plagiatul este accidental sau neintenționat – deoarece


studentul nu reușește să adopte protocoalele adecvate pentru
trimiterea la sursă, modalități adecvate de a cita, de a
recunoaște idei și de a compila listele de referințe bibliografice

 De ce plagiază studenții? (Stevens 1987, Davis 1992, Staw 2002)


◦ Lipsa reală de înțelegere a unui conținut
◦ Creșterea eficienței (notă bună și economie de timp)
◦ Proasta gestionare a timpului
◦ Valori/atitudini personale
◦ Nesupunere/lipsă de respect față de autoritate
◦ Atitudinea față de profesori, colegi, specializare
◦ Negarea și atitudinea neutră
◦ Tentația, oportunitatea și disponibilitatea mijloacelor
◦ Lipsa măsurilor de descurajare
 Plagiatul digital – o nouă formă de plagiat – provocare pentru mediul
academic la nivel global
◦ mare varietate de surse digitale, baze de date, jurnale electronice
◦ accesare facilă și rapidă 24 de ore pe zi, 7 zile din 7
◦ costuri reduse, efort redus și o relativă siguranță în descărcare
◦ Oportunități aproape nelimitate

 Aly Colon, 2001 - studenții percep informațiile de pe internet ca fiind


„libere pentru a fi preluate și că e dificil să îi convingi de contrariu

 Fialkoff, 2002 - „computerul și netul pot fi atât un blestem cât și o


binecuvântare pentru scriere”

 Răspunsul la această provocare - adoptarea de către universități a unui


cod de onoare – atrage atenția studenților asupra eticii și subliniază
valori precum: adevărul, răspunderea și responsabilitatea socială

 Permite promovarea unei „culturi a integrității” și permite aducerea în


prim plan a „valorii vieții intr-o comunitate de încredere” (McCabe&
Trevino 2012)
 Pe cine ajută?
◦ Colegii profesorului care a raportat incidentul
◦ Pe ceilalți studenți de la specializare
◦ Pe studentul reclamat
◦ Organizația

 Eliminarea inechității față de studenții care:


respectă regulile, sunt onești, au o conduită
corectă
 De ce ar trebui să ne preocupe studenții care înșeală și au o
conduită academică necorespunzătoare? Nu este o formă de
penalizare suficientă eșecul în a învăța?

 Am autoritatea necesară pentru a gestiona de unul singur o


situație de încălcare a integrității academice? (Trebuie să apelez
la un serviciu specializat?)

 Dacă semnalez o situație de încălcare a integrității academice, de


unde știu că Universitatea mă va susține?

 Dacă raportez un incident de importanță mai redusă de unde știu


că situația nu va scăpa de sub control și va distruge astfel în mod
iremediabil cariera unui student?

 Cum voi fi privit de către studenți sau de către ceilalți colegi


dacă raportez un astfel de incident?