1.

Domeniul de aplicare
Fişa tehnologică este elaborată pentru realizarea fundatiei pe piloti pentru casa de locuit S+P+5E cu magazin din or Cricova ,
complexul de lucrări incluzând:
- Pregatirea terenului; aranjarea constructiilor temporare : aranjarea depozitelor
- Trasarea axelor
- Infigerea tarusilor din armatura cu l=250 mm
- Pregatirea capusonului
- Fabricarea amortizoarelor
- Baterea pilotilor prefabricati
- Executarea radierului
Date iniţiale:
Decizii spaţiale şi constructive
1. Dimensiunile clădirii în axe, m - 27.6 x 14.4
2. Cota tălpii fundaţiei, m -3.1
3. Sectiunea stilpului, m - 0.35x0.35
4. Lăţimea radierului , m -0.7
5. Înălţimea radierului, m - 0,5
6. Armatura radierului -5  16 A-III pas 150
7. Materialul fundaţiei -piloti beton clasa C25 si radier C20
8. Tipul solului- pamint loeesoid nisipos

Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Tipul solului la cota tălpii de fundaţii – pamint loessoid
Tipul solului la vîrful pilotului - Argilă nisipoasa;
Condiţii meteorologice
Temperatura mediului ambiant (t.m.a), °C -15÷30
Condiţii de organizare a lucrărilor
Fişa tehnologică prevede executarea lucrărilor cu urmatorul mecanism
- Macara pe senile cu soneta
Tehnologia executarii fundatiei pe piloti consta din urmatoarle procese :
1. depozitarea pilotilor prefabricati
2. prgatirea amortizoarelor din lemn
3. predarea pilotilor sonetei
4. gradarea pilotilor prfabricati
5. infigerea verticala a pilotilor prefabricati
6. deplasarea sonetei
7. scoaterea si instalarea sonetei
8. dezgolirea capetelor sonetei
9. cofraraea radierului
10. armarea radierului
11. betonarea radierului
12. decofrarea radierului

1
 2. Tehnologia si organizarea constructie pentru baterea pilotilor prefabricati
2.1. Lucrări de pregătire a terenului
Pina la inceputul constructiei , santierul se ingradeste. Antreprenorul principal trebuie sa primeasca permisul necesar de la
departamentele care ecploateaza retelele ingeneresti pentru a obtine dreptul de executa lcrarile de constructie. Pentru protejarea
integra a retelelor ingeneresti in urma infegerii pilotilor, distanta minima de la infigerea pilotilor pina la retelele ingineresti trebuie
sa fie :
 De la conducta de gaz > 12m
 De la conducta de apa >8m
 De la canalizare > 9m
 De la cabluri subterane > 6m
La stadia lucrarilor pregatitoare se demoleaza cladirile existente, care se afla in zona executarii lucrarilor de infigere a pilotilor ,
preventive deconectind retelele ingineresti. Deasemenea se prevede protejarea retelelor temporare de energie electrica si
prevederea masurilor de evacuare a apelor atmosferice si freatice.
Trasarea axelor geodezice se efectuiază faţă de reperele apropiate,unul sau mai multe aflate pe clădirile existente ori repere
înglobate în pămînt cu fundaţii din beton. Pentru a exclude atingerea punctelor amplasate pe teren de către mecanisme, este
necesar de a deplasa de la marginea gropii de fundatii cu 5–10m fixînd cu ajutorul ţăruşurilor şi scîndurilor. Sîrma de oţel se va
întinde de la un capăt al gropii la celălalt legate de scîndurile amplasate pe ţăruşuri. Punctele necesare se vor găsi cu teodolitul
translîndu–se la talpa fundaţiei cu ajutorul firului cu plumb. Trasarea sirurikor de piloti consta in transferal axelor principale si
intermediare in groapa de fundatie. Locurile de infigere a pilotilor pe teren se marcheaza cu bare metalice, avind lungimea de 200-
250 mm si adincimea de 8-10mm.
Pe santier , linga groapa de fundatie pilotii se depoziteaza separate in dependenta de lungimea si constructie . Pilotii din beton
armat prefabricat cu sectiunea patrata se pastreaza in stive, unde fiecare pilot se reazima pe doua garniture de lucru, distribuite in
apropierea ochilor de agatare pe verticala.Astfel grosimea garniturilo trebuie sa depaseasca dimensiunile ochilor de agatare.Pilotii
cu lungimea sub 7m se stivuiesc cu ajutorul dispozitivului de agatare cu 2 braturi , iar cei cu lungime de peste 8m cu traverse.
Lucrările pregătitoare includ amenajarea terenului în conformitate cu proiectul, se amplasează încăperile tehnico–sanitare,
administrative, punct medical mobil, veceuri ş.a.
Aranjarea depozitelor se face in asa mod incit distanta de la macara pina la ele sa coincida cu raza maxima a macaralei. Se
aranjeaza in asa mod incit sa nu se distruga sa nu creeze barier la deplasarea pe santier.

2.2. Alegerea echipamentului de infigere a pilotilor

Echipamentul de infigere a pilotilor se alege din acelea conisderente, ca sa fie asigurata infigerea pilotilor la adincimnea
necesara, corespunzatoare cu sarcina de calcul din proiect si eficienta functionariii lui in conditii concrete.
Energia minima necesara infigerii a pilotilor se determina dupa formula
E=1.75*  *P

 - coeficint egal cu 25kgf*m/t

P- capacitatea portanta a pilotului adoptat in proiect

2
 Tipul berbecului adoptat, care asigura energia calculate de lovire E trebuie sa satisfaca conditia :

Qt + q / E > k
Qt - masa totala a berbecului
q – masa pilotului, inclusive si masa capisonului
E – energia loviturii berbecului
K – coeficientul de alegere a berbecului , care depinde de materialul pilotului (k=6)

Energia de lovire a berbecului se poate de calculate cu urmatoarea formula :

El = 0.9*Q*H
Q – masa partii de lovire a berbecului
H- incaltimea reala de cadere a partii lovitoare a berbecului

Berbecul diesel tubular se recomanda pentru infigerea pilotilor cu masa de la 1.5t si mai mare

2.3. Alegerea capisonului

Pentru baterea pilotilor din beton armat prefabricat cu berbec diesel tubular, se recomanda de folosit capisoane de tip H ,
turnate sau sudata cu adincitura in partea superioara s inferioara
Capisonul trebuie sa aiba urechi sau cirlige pentru suspendarea lui la partea fixa a berbecului diesel tubular pentru ridicarea
capisonului impreuna cu berbecul in pozitia superioara inainte de instalarea pilotului la locul de batere. Lungimea cablurilor
suspendate la executarea lucrarilor cu berbecu diesel se adopta cu rezerva, egala cu valoarea maxima de miscarea sabotului sau a
talpii cu baza acesteia.
Adincitura superioara a capisonului se executa circular in plan si cu adincitume pentru berbec diesel de 200-300mm. In
adincitura superioara se introduce amortizorul superior , rolul caruia consta in micsorarea sarcinilor dinamice, cit asupra
berbecului, atit asupra capului de pilot insusi.
Diametrul adinciturii superioare a capisonului prevazut pentru berbec diesel se adopta cu 10-15mm mai mare ca diametrul
sabotului. Amortizatorul superior trebuie de confectionat din deseuti din lemn, de esenta tare ((stejar, fag, carpen, artar,
mesteacan) cu fibrele distribuite – drept vertical si exact perpendicular la axa transversala de capat.
Se interzice baterea pilotilor cu amortizorul superior desfacut in fibre, deoarece in acest caz este posibila lovitura directa a
berbecului pe crpul capului din pilot
Adincimea adinciturii inferioare a capului de pilot, se stabileste in valoare de 500-600mm. Amortizorul inferior se poate de
confectionat din mesteacan cu orice distributie a fibrelor fata de directia de comprimare, steraj cyfibrele peroendiculare ei de
comprimare, fringhie de cinepa pasla, shnut de azbest.
Amortizoarele din pasla se confectioneaza din straturi separate de fringhie de cinepa si din snut de azbest, se confectioneaza la
fel din straturi separate, asezate in colac plan de fringhie sau snut. Pentru protectia amortizorului din fringhie de cinepa. Pasla sau
snut de azbest, intre ele si partea frontala a pilotului se aseaza o garniture din scindura cu grosimea de 5-6cm , care periodic se
schimba dupa distrugere.
Cea mai lunga durata de folosire poseda amortizoarele din azbes, cea mai scurta durata de folosire poseda amortizoarele din lemn
cu fibrele de-a curmeziul directiei de lovire.
Grosimea amortizorului inferior la infigerea pilotilor din beton armat prefabricat prin batere, depinde de materialul
amortizorului, caracteristicile tehnice aleberbecului si a pilotului, conditiile de teren si se determina prin calcul.

3
2.4 Tehnologia de infigere a pilotilor din beton armat prefabricat
Dupa executarea lucrarilor pregatitoare mentionate in compartimentele precedente, procesul de infigere a pilotilor include
urmatoarele operatii successive :
 Deplasarea sonetei la pozitia de infigere a pilotului
 Tiriirea pilotului spre sonata si ridicarea lui pe soneta, utilizind pentru aceasta mijloace de ridicat instalate pe sonata
 Introducerea capului de pilot in capusorul suspendatde berbecul diesel tubular
 Instalarea pilotului cu ajutorul sonetei la munctul de infigere a acestuia si rihtuirea pilotului in pozitie verticala prin
deplasarea sonetei si manevrari cu bratul
 Demararea berbecului disel prin ridicarea pilotului prin batere cu energie minima la o adincime de circa 0.5 – 0.8 m
 Verificarea verticalitatii pilotului , iar in cazuri de abatere de la verticala, rihtuirea lui prin manevrari cu bratul instalatiei
de sonata
 Continuarea infigerii pilotului pina la cota proiectului
 Incercarea dinamica a pilotului utilizind un singur zalog de 10 lovituri si masurarea valorii refuzului in cm
IInainte de riddicarea pilotului pe soeta, acesta trebuie sa fie marcat cu vopsea in lungime peste fiecare metro, iar ultimul metro in
decimetri. In complexul de lucrari, executat de agregatul de sonata, timpul cheltuit in procesul de infigere, ocupa aproximativ 20-
25%, dar in cheltuielile totale de manopera la executarea bazei de fundatie din piloti constituie aprozimativ 9-10%.Insa anume de
aceasta parte de timp depinde rezultatul lucrarii si calitatea de executie a acesteia.
Procesul de infigere a pilotului, inclusive numarul de lovituri a berbecului pe pilot la fiecare metru de infigere a pilotilor, se
introduce in registrul de infigere a pilotilor. Actele normative referitoare la executarea fundatiilor pe piloti prevad necesitatea de a
executa incercari de control a pilotilor de lucru in volum de 2% din numarul total de piloti. Deaceaia schema tehnologica de
ingigere a pilotului trebuie sa tina cont de numarul minim de deplasari a instalatiei de sonata si=n acelasi timp sa se asigure asa
succesiune de executie a lucrarilor, ca dupa adincitutura pilotului stabilita de norm ear putea fi executatea incercarea dinamica a
oricarui din piloti infipti.

2.5. Determinarea eforturilo dinamice in piloti de beton armat la batere

Valorile eforturilor maximale de compresiune in capul pilotului si eforturile maxime de intindere in coloanele pilotului din beton
armat prefabricat, care apar la baterea cu berbec diesel tubular sau berbecuri pneuoaburi, se determina dupa formula

 c / î = k* k1 * k2 * k3 * k4
Unde :

 c / î - efor de compresiune / intindere in pilot

k - coefficient de fiabilitate, se adopta pentru
 compresiune = 1.1
 intindere = 1.3

k1 - coeficint ce depinde de valoarea raportului dintre masa partii lovitoare a berbecului la suprafata transversala a pilotilor
k2 - coefficient ce depinde de inaltimea de cadere a partii lovitoare
k3 - coefficient ce depinde de rigiditatea pernei de amortizare, in adincimea superioasa a capisonului
k4 -coeficient ce depinde de lungimea pilotului L si rezistenta de calcul al solului sub ascutis.

4
 Perderile de energie in constructia berbecului diesel tubular se adopta egale cu 15%

Rigiditatea amortizorului se noteaza prin K r , se determina dupa urmatoarea formula :

K r = Ec / kt * li MPa/cm
Unde :

Ec - modulul de elasticitate de calcul a materialului de amortizare

kt - coefficient de tasare a materialului de amortizare
li - grosimea initiala a materialului de amortizare in capisonul pilotului pina la tasare

Dupa determinarea valorii preventive a efortului de compresiune si intindere in capul pilotului, se compara daca :

 <  c / î , atunci se adopta din nou Ec

2.6. Deteriorarea pilotilor de beton armat la batere

La baterea pilotilor de beton armat sunt posibile urmatoarele tipuri principale deteriorari, care sunt legate cu incalcarea
tehnologiei de batere :
 Fisurari locale si desprinderi de bucati de beton din capul pilotului
 Fisurari longitudinale , care pot aparea in orice loc pe coloana pilotului , dar mai des in capul pilotului
 Fisurari transversale, care trec in oblice, sub un unghi de 45 si care apar de cele mai multe ori in partea supraterana a
pilotului

Deoarece acestea sunt cauzate de concentratia mare a tensiunilor locale in capul de pilot, legate cu loviturile necentrale ale
berbecului sau starea insuficienta a amortizoarelor capisonului. Deaceia in procesul baterii pilotilor este necesar :
 De controlat permanent coaxilitatea pozitiei berbecului , capisonului si a pilotului
 Starea suprafetelor de alunecare si valoarea jocurilor in nisele de ghidaj si coama berbecului
 Starea generala a amortiziarelor superior si inferior a capisonului, in deosebi perpendicularitatea suprafetei
superioare a amortizorului superior la axa pilotului si omogenitatea , si uniformicitatea distributiei materialului de
garnitura in amortizorul inferior

2.7. Cofrarea radierului

Cofrajul folosit pentru radier este alcătuit din elemente de inventar,metalic modular,ce se montează la faţa locului.Deoarece
radierul are înălţimea h= 0.5 m scuturile de cofraj se fixează cu dulapi,contrfişe şi distanţiere.Pozoţia de proiect se verifică cu
ajutorul teodolitui şi a sîrmelor întinse pe axa fundaţiei.Fixarea scuturilor de cofraj se face cu ajutorul ţăruşilor şi contrafişelor.Pe
cofraj se amplasează podine din scuturi înguste pentru trecerea muncitorilor.
Decofrarea se va efectua la atingerea de către beton a durităţii de 0,3 – 0,5MPa.

5
2.8. Armarea radierului.
Armarea este efectuată din carcase spaţiale de armătură,cu armătură longitudinală 4  16A-III şi ce se sudează cu mustăţile
de armătură ce ies din capul piloţilor.Montarea carcaselor se efectuează de echipe specializate,iar succesivitatea montării lor
trebuie efectuată în aşa fel ca cele montate să nu creeze dificultăţi la montarea următoarelor.
Piesele de armare a tălpii de fundaţie şi carcasele stâlpilor monolip se instalează în conformitate cu proiectul. Pentru respectarea
stratului de protecţie a tălpii plasele se instalează pe garnituri din beton cu o grosime de 35 mm, amplasate pe aria tălpii în formă
de şah. Plasele de armătură se racordează între ele prin sudare, armăturile în locurile de racordare suprapunându-se cu 12 cm.
Menţinerea carcaselor in poziţie verticală se efectuează cu contrafişe.Armăturile cu masa pînă la 100kg se montează manual,iar
cele cu greutate mai mare -cu ajutorul macaralelor.

2.9. Betonarea radierului.

Înainte de betonarea tălpii se recepţionează armarea şi se întocmeşte un proces verbal de recepţie a lucrărilor ascunse.
Betonarea tălpii fundaţiei se efectuează după schema "macara - benă - construcţie", МКГ-25БР deplasându-se la cota -1,350, pe
perimetrul gropii de fundaţie. Distanţa de la baza taluzului gropii de fundaţie până la suportul macaralei nu va fi mai mare de 2.4
m (din considerente de asigurare a condiţiilor nepericuloase de executare a lucrărilor). Compactarea betonului se efectuează cu
previbratorul IV - 47 cu interferenţa razelor de acţiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o staţie la alta numai
după apariţia laptelui de ciment pe suprafaţa liberă a amestecului compactat, în timpul betonării se verifică lucrabilitatea betonului
(TC-4...6 cm) şi cota superioară a tălpii fundaţiei.

2.10 . Decofrarea suprafeţelor.

Părţile laterale ale cofrajelor se pot decofra cînd betonul din elementul de construcţie a atins rezistenţa de 0,25MPa.Dacă în
proiect nu se impun alte durate sau restricţii decofrarea se face cînd elementele ating următoarele procente din duritatea de proiect:
 La elementele cu deschideri < 6m, 50%;
 La elementele cu deschideri > 6m, 50%;
cu prevederea de popi de siguranţă,care rămîn în lucrare pînă se ating 70%,respecti 80% din duritate.
De regulă, în condiţii de temperaturi 15-30° C atingerea rezistenţei de 0,25MPa, are loc în 2-4 zile.

2.11. Măsuri de intreţinere a betonului

După decofrarea suprafeţelor pereţii se stropesc cu apă peste fiecare 4 ore ziua şi o dată noaptea în timp de 7 zile după
decofrare şi nu mai puţin de 3 ori în 24 de ore în următoarele 10 zile.

6
 3. Cerinte fata de calitaet si receptie a lucrarilor

Denumirea Instrumente
Periodicitatea
Nr. procesului Obiectul supus utilizate şi Responsabil Criterii tehnice de
efectuării
crt supus controlului modul de de control apreciere a calităţii
controlului
controlului control
1 2 3 4 5 6 7
Dimensiunile Corectitudinea
Receptia si La receptia si
geometrice,calitatea Ruleta Diriginte de depozitarii pilotilor
1 depozitarea depozitarea
pilotilor, corectitudinea Vizual şantier Absenta defectelor
pilotilor pilotilor
depozitarii pilotilor exterioare
Corespunderea
Trasarea Distribuţia şirurilor de Teodolit, şirurilor de piloţi
Pînă la infigerea Diriginte de
2 planului de piloţi pe platforma de nivelă, ruletă, planului de pilotaj.
pilotilor şantier
pilotaj lucru vizual Abateri pina la 1 cm
la 100 m lungime
Corespunderea
Trasarea Puncte de infingere a
Metru Diriginte de pozitiei punctului
punctelor de pilotilor marcate cu Pînă la infigerea
3 Ruleta şantier de infigere
infigere a tarusi din bare de pilotilor
Vizual Maestru planului pilotaj
pilotilor armatura
Abateri 10mm
Abaterea verticala
Dispozitivul de
In procesul Diriginte de pina la un grad
Infigerea Verticalitatea pilotului si cotrol instalat
4 infigerii şantier Valoarea refuzului 4-
pilotilor valoarea refuzului in cm pe soneta
pilotilor Maestru 5cm pentru L=10-
Ruleta
15m
Corespunderea
Ruleta
pozitie pilotilor
Receptia Metru Diriginte de
Pozitia pilotilor in plan Dupa infigerea planului de pilotaj
5 lucrarilor Dispozitiv de şantier
Adincimea pilotilor Abatere transv. axei
executate masurare a Maestru
0.2 d
refuzului
longitut axei -0.3d
Execuatarea Corespunderea cotei
patului de Dupa demolarea patului de fundaţie a
Orizontul de betonare a Nivela, mira, Diriginte de
6 fundaţie a capetelor de radierului celei de
radierului vizual şantier
radierului din piloti proiect. Abateri
beton monolit admisibile ± 1 cm
Corespundrea poziţiei
Montarea Dimensiunile interioare în plan proiectului.
Firul cu
cofrajului ale cofrajului, În procesul de Diriginte de Abteri admisibile a
7 plumb, ruleta,
modular tip verticalitatea şi poziţia montare şi după şantier dimensiunilor
metrul, vizual
radier general lui în plan interioare a cofrajului
± 5 mm
Montarea Corespunderea
carcaselor de Grosimea stratului de poziţiei în plan
După montarea Diriginte de
8 amătură a protecţie proiectat şi Metru, vizual proiectului. Grosimea
carcaselor şantier
radierului poziţia carcaselor în plan stratului de protecţie
general 35 mm
Vergea gradată
În procesul de
Betonarea Punerea în operă a sau marcarea Grosimea straturilor
punerea în operă Diriginte de
9 radierului amestecului de beton în pe partea de amestec de beton
a amestecului de şantier
general straturi interioară a egale cu 30 -40 cm
beton
cofrajului
Compactarea
amestecului de Evacuarea bulelor de
În procesul de
beton turnat la Gradul de compactare a Diriginte de aer, apariţia laptelui
10 Vizual compactare şi
betonarea amestecului de beton şantier de ciment la suprafaţa
după
radierului orizontală
general

7
 4. Calculul manoperei si salariul muncitorilor
Norma de timp Tarif lei - bani
Nr Unitatea de Volumul Argumentare
Denumirea procesului A muncito- A masi- A muncito- A masi-
crt masura de lucru ENIR
rului nistului rului nistului
1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Depozitarae pilotilor 100 buc. 172

prefabricate §E12-83 - 0.074 - 1.45
Tab

2 Pregatirea amortizatoarelor 100 buc. 90 §E12-96 0.74 - 14.5 -

Tab
§E12-83
189.83
3 Predarea pilotilor sonetei 100 buc. 172 Tab 1 - 9.7 -
§E12-97 -
23.5 -
4 Gradarea pilotilor 100 m 1584 Tab 1.2
Infigerea verticala a pilotilor 100 buc. §E12-28
9.98
5 172 Tab 2 - 0.51 -
Deplasarea macaralei cu §E12-80
- 3.72
6 sonata 1 depl. 172 Tab - 0.19
Scoaterea si instalarea §E12-89
7.24 -
7 capusorului buc 172 Tab 0.37 -
Dezgolirea capetelor pilotilor 100 §E12-39
27.4 -
8 buc 172 Tab 2 1.4 -
Cofrarea radierului
§E-4-1-37 12.13 -
9 buc 60 0.62 -

10 Armarea radierului t 2.8 §E-4-1-44 16 - 3.13 -

Betonarea radierului §E-4-1-49

4.5 -
11 m3 70.75 T.2, p.1 0.23 -
Decofrarea radierului §E-4-1-34
2.95 -
12 buc 60 T.8, p.2 0.15 -

5. Graficul de execuţie a lucrărilor

Nr Unitatea de Volumul de Manopera

Denumirea procesului Com
crt masura lucru h-om h-ut

8
1 2 3 4 5 6
1 Depozitarae pilotilor M
prefabricate 100 buc. 172 M
- 12.72
2
Pregatirea amortizatoarelor 100 buc. 90 66.6 - D
3 Masi
Predarea pilotilor sonetei 100 buc. 172 - 16.6 M

4
Gradarea pilotilor 100 m 1584 13.92 - M
5 Infigerea verticala a pilotilor
100 buc. 172 - 87.72 M
6 Deplasarea macaralei cu sonata
1 depl. 172 - 32.86 M
7 Scoaterea si instalarea
-
capusorului buc 172 63.34 M
8 Dezgolirea capetelor pilotilor 100
-
buc 172 24.08 B
9 D
-
Cofrarea radierului buc 60 37.2
10 Armarea radierului buc L
-
2.8 44.8
11 Betonarea radierului B
m3 70.75 16.27 -

12 Decofrarea radierului buc D

-
60 9

9
 6. Necesarul de mecanisme, instrumente, inventar şi dispozitive
Denumira tipul si caracteristicile
Nr. Cantitatea Destinaţia
tehnice
1 2 3 4
Mecanisme
1 Camion ZIL-130 1 Transportarea cofrajului si a
intrumentelor
2 Macaraua pe senile KS-5363XL 1 Manevrarea pilotilor
3 Macara pe senile MKG-25 1 Baterea pilotilor
4 Betoniera Mercedes 1 Transportarea betonului
5 Autobasculanta KAMAZ-54102 1 Transportarea pilotilor
Inventar
6 Bena DVP-1 1 Punerea in opera a betonului
7 Dispozitiv de ridicare Q=5t / L=3m 1 Manevrarea pilotilor
8 Ciocan diesel Q=3.5 1 Baterea pilotilor
9 Capuson 1 Apararea capului pilotului
10 Complect de instrumente 2 Instalarea cofrajului
Utilaj energetic
11 Aparat de sudat IV-4 1 Sudarea carcasei
12 Transformator U-36V 1 Mentinerea tensiunii
Instrumente manuale
13 Ciocan 4 Lucrari de cofrare
14 Lopata 4 Lucrari de betonare
15 Hirlet 4 Saparea, curatarea benei
16 Ranga LM-20 2 Executarea cofrarii
17 Baros 2 Executarea cofrarii
18 Mistriere 2 Nivelarea betonului
Mijloace pentru măsurat
19 Fir cu plumb OT-400 2 Verticalitatea elementelor
20 Teodolit 2T-30 1 Determinarea cotelor punctelor
21 Nivela NV-3 1 Determinarea cotelor punctelor
22 Mira RCS-4 1 Determinarea cotelor punctelor
23 Con standart H=300 1 Determinarea conului betonului
24 Ruleta 4 Determinarea dimensiunilor
Mijloace de securitate
25 Casca de protectie Se va prevedea Protejarea capului
26 Manusi pentru toti Prtejarea mainelor
27 Costume speciale muncitorii Protejarea corpului
28 Incaltaminte Protejarea picioarelor
29 Ochelari de protectie Protejarea ochilor

7. Securitatea muncii

Toate lucrările vor fi executate cu respectarea strictă a următoarelor cerinţe ale N.R.C. III-4-80 „Tehnica securitatii in
constructii” .

7.1 Lucrări de betonare.

- Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, care protejează de diferiţi factori ce au loc în timpul
proceselor tehnologice de construcţie.

10
-. In cazul instalării scuturilor de cofraj în mai multe trepte scuturile treptei superioare se vor instala numai dupa rigidizarea
suficienta a scuturilor treptei inferioare
-. Se interzice amplasarea pe cofraj a sarcinilor neprevazute de proiectul executarii lucrarilor
-. Decofrarea se va efectua dupa exprimarea termenului de întarire a betonului, prescris de P.E.L
-. Inaintea punerii in opera a amestecului de beton, se va verifica starea cofrajului din punct de vedere al rezistentei si stabilitătii.
Neajunsurile depistate se vor lichida pîna la betonare
- .Se interzice de a se atinge de partile neizolate ale previbratorului în timpul compactarii. La deplasarea de la un sector la altul
motorul previbratorului se va deconecta de la retea.

7.2 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de sudare:

- La executarea lucrărilor de sudare este interzis de a conecta utilajele de sudare la reţele ce nu corespund capacităţii de lucru a
utilajelor, în calitate de reţele provizorii.

- Siguranţele punţilor de dirijare a utilajelor, în timpul montării trebuie să fie scoase din circuitele lor.

- În timpul încercării utilajelor pentru verificarea lor dacă funcţionează, de utilaj se agaţă o placă ce avertizează muncitorii că în
reţeaua electrică la care este unit utilajul este tensiune.

- La transformatoarele ce sunt utilizate în reţelele electrice de la şantier, trebuie să se execute legătura cu pământul.

- E interzis de a efectua alte lucrări în zona de sudare şi în zona de sub tronsonul în care se execută lucrările de sudare.

- În raza de 5m de la locul unde se petrec lucrări de sudare, e necesar de a lua toate materialele umede.

7.3 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de betonare:

- Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, care protejează de diferiţi factori ce au loc în timpul
proceselor tehnologice de construcţie.

-Instrumentele şi utilajele trebuie să corespundă normelor în vigoare şi sunt verificate de dirigintele de şantier.

-Instalarea cofrajelor se face conform proiectului.

-Este interzis de a amplasa pe cofraje sarcini ce nu sunt prevăzute de proiectul de executare a lucrărilor.

-La începutul fiecărui schimb se verifică starea cofrajelor şi a vaselor în care se transportă betonul.

-Distanţa de la locul de betonare până la extremitatea de jos a benei cu beton nu trebuie să depăşească 1m - pentru planşeele, rigle,
monolite şi 3m – pentru pereţi, coloane monolite etc.

- Înaintea punerii în operă a amestecului de beton, e necesar de a verifica starea cofrajului din punct de vedere al rezistenţei şi
stabilităţii. Neajunsurile ce sunt depistate trebuie lichidate înaintea punerii în operă a amestecului de beton.

-În timpul compactării betonului cu previbratorul, nu se admite mişcarea lui de cablurile ce-l alimentează cu energie electrică, iar
în cazul când e necesar de a schimba previbratorul de la un loc de muncă la altul, el trebuie deconectat.

-Demontarea cofrajului se face numai după ce betonul din îmbinarea cofrată a atins rezistenţa de decofrare.

11
 8. Indicii tehnico-economici

Unit. de
Nr Denumirea Cantitatea
măsură

1 Manopera muncitorilor Om/ore 390.04

2 Manopera maşiniştilor Maş/ore 213.43

3 Salariul muncitorilor Lei.bani 5561.5

4. Salariul maşiniştilor Lei.bani 4175.29

5. Durata executării lucrărilor Zile

Bibilografie

 Т. М. Схтолж, В.И. Теликенко, В.И. Феклин "Промышленое и грожданское стротельство"

 С.Б. Беляненкий, Л. Г. Дикман - "Проектирование и устроиство сваеных фундаментов"
 Н. С. Метелинк - "Сваи и сваеные фундаменты"
 М. Г. Толстои, М. Д. Демиков - "Техника безопасности и противопожарные мероприятия на строительстве"
 СНиП -II -17-77 Строительные нормы и правила, нормы проектирования, сваеные фундаменты, Москва 1978
 СНиП - 3.02.01-83 - Строительные нормы и правила Основания и фундаменты / Госстрой СССР-М:Строиздат
1983-39с
 Пособие по произвотству работ при устроистве основания и фундаментов (СНиП-3.02.01-83) / Н.И.И.О.С.П. им.
Н. М. Кохерсеванова 1986-567с
 СНиП III-4-80* „Техника безопасности в стротельстве”
 ЕНиР сборник Е2, земляные работы, Вип1, Механизированые и ручные земляные работы / Госстрой СССР - М:
Строиздат, 1988-224с

12
 ЕНиР сборник Е12 - Свайные работы / Госстрой СССР - М: Строиздат 1988-96с
 ЕНиР сборник Е4 - Монтаж сборныx и устройство монолитныx железобетонныx конструкций. Вип.1.Зданя:
Промышленые сооружения / Госстрой СССР - М: Строиздат 1987-64с

13