Sunteți pe pagina 1din 5

Distribuţia Maxwell

Moleculele gazului aflat la o anumită temperatură posedă o careva viteză medie a mişcării de
translaţie. Însă viteza diferitor molecule diferă de cea medie. Teoretic, vitezele moleculelor pot avea
valori cuprinse în intervalul de la zero până la infinit. Însă molecule cu viteza egală cu zero sau infinit,
practic, nu există. Unele valori ale vitezelor le au un număr foarte mare de molecule, alte valori – un
număr foarte mic. Mai mult ca atât, viteza moleculei variază ca modul în urma fiecărei ciocniri cu alte
molecule. Însă independent de această variaţie permanentă a vitezelor moleculelor, viteza pătratică medie

a moleculelor gazului aflat în stare de echilibru termodinamic la temperatură constantă


 T  const  ,

rămâne constantă
v p .m .  3kT m0  const .
Aceasta se explică prin faptul că în gazul aflat în stare de
echilibru termodinamic se stabileşte o oarecare distribuţie (repartiţie) a moleculelor după viteze, care nu
variază în timp (staţionară) şi care se subordonează unei legi statistice.
Acestă lege de distribuţie după viteze a moleculelor gazului ideal aflat în stare de echilibru
termodinamic şi asupra căruia nu acţionează câmpuri de forţe exterioare a fost dedusă teoretic de către J.
C. Maxwell în 1859. Utilizând metodele teoriei probabilităţilor Maxwell a obţinut expresia matematică a
f  v  , numită funcţie de distribuţie a moleculelor după valorile absolute ale vitezelor:
funcţiei
3 2
m v
 m0  2  20kT 2
f  v   4   e v .
 2 kT 

Dacă vom diviza axa vitezelor în intervale mici dv atunci fiecărui interval îi va revine un număr
de molecule dN vitezele cărora au valori cuprinse în intervalul de la v până la v  dv .
Funcţia de distribuţie (sau densitatea de probabilitate) a moleculelor după viteze se defineşte prin
relaţia:
dN dР
f  v  f  v 
Ndv , sau dv . (2)
dN
Mărimea N – reprezintă partea moleculelor gazului (numărul relativ de molecule) vitezele cărora
 v ; v  dv
sunt incluse în intervalul dР
, adică reprezintă probabilitatea de a înregistra o moleculă cu
valoarea absolută a vitezei cuprinsă în acest interval. Din definiţia funcţiei de distribuţie (relaţia (2))
f  v  dv , de asemenea, reprezintă probabilitatea dР că viteza moleculei se află în
rezultă că produsul

intervalul
 v ; v  dv :
dN
f  v  dv   dP
N .
Substituind (1) în (2), obţinem legea lui Maxwell de distribuţie a moleculelor după vitezele lor
absolute:
3 2
m v
 m0  2  20kT 2
dN  v   N f  v  dv  4 N   e v dv
 2 kT  .
Această lege ne permite să calculăm numărul de molecule d N valorile vitezelor cărora sunt

cuprinse în intervalul
 v ; v  dv , unde: m0 – masa unei molecule; T – temperatura gazului; k –
constanta Boltzmann.

Numărul relativ de particule viteza cărora se află în intervalul


 v ; v  dv este egal cu aria
f  v  şi axa v va fi egală cu unitatea (
porţiunii haşurate d S . Aria întregii porţiuni limitate de curba
P  1 – probabilitatea maximă) sau

 f  v  dv  1 f  v )
0 (condiţia de normare a funcţiei
f  v  pentru diferite
După cum se vede din figura 3 în care sunt reprezentate graficele funcţiei

temperaturi
 T1  T2  T3  , odată cu creşterea temperaturii gazului, ma- ximul funcţiei f  v  se
deplasează în sensul vitezelor mari, iar valoarea lui descreşte. Prin urmare, la încălzirea gazului, partea de
molecule cu viteze mici descreşte, iar partea de molecule cu viteze mari creşte.
Maximul funcţiei   corespunde celei mai
f v
probabile viteze. Pentru a obţine cea mai probabilă viteză,
derivăm expresia (2) şi egalăm derivata cu zero:

f (v) ;,<T3

Figura v
3
3
 m0  2  m v2
 0  m0 2 v  2
m v2
 0 
f   v   4   e 2 kT
 v  e
2 kT
 2v  0
 2 kT    2 kT  
Din ultima expresie obţinem
m0 v2
  m0 v 2 
e 2 kT
 v   2  0
 kT  .
Ultima expresie este egală cu zero în următoarele cazuri:
1). v  o ;
m0 v2

2). e
2 kT
 0 . De aici rezultă v   ;
2
m0 v
 2 0
3). kT . Obţinem
2 kT 2 RT
vp  
m0 M
, (4)
R  kN M  m N
unde A, 0 A.

Relaţia (4) reprezintă viteza cea mai probabilă.


Cu ajutorul funcţiei Maxwell putem obţine vitezele medie aritmetică şi pătratică ale moleculelor.
În fizica statistică clasică valoarea medie a oricărei mărimi fizice х se determină prin formula:

x   x f  x  dx
0 ,
f  x
unde este funcţia de distribuţie. De exemplu, valoarea medie a vitezei (viteza medie aritmetică):

v   v f  v  dv
0 ;
(5)
viteza medie pătratică:

v 2   v 2 f  v  dv
v p .m .  v 2

, unde 0 ;
(6)
energia cinetică medie a mişcării de translaţie a moleculei:

    f    d
. 0

(7)
Introducând în expresia (5) funcţia de distribuţie Maxwell (1) vom avea
3 2
  m v
 m0  2 3  20kT
v   v f  v  dv  4   v e dv.
0  2 kT  0
(8)

x e  x dx  n !
2 n
m0 v
х
Aplicând substituţia 2 kT şi integrând prin părţi (sau utilizând integrala 0 ), vom
deduce expresia pentru viteza medie aritmetică:
1 2 kT 2 kT dх
dv   dх   ;
 2 2kT 2kT 2 kT m0 m0 2 х
v  х  v х  2 х
 m0 m 0
m0
3 
3
 2 kT  2
2 
v 
3
 х .
 m0  
.
3 3
 
 m0  2  2 kT  2 2  х
3
2 kT dх 2 2 kT 8 kT
v  4    хe
х
 х e   dх 
 2 kT  0  m0  m0 2 х  m0 0
 m0
,

хe
х
dх  1
unde 0 .
Astfel am obţinut relaţia pentru viteza medie aritmetică:
8kT 8 RT
v  
 m0 M
.
(9)

1 2
x
2
3
e  ax dx  a
2
Notă. Formula (9) poate fi obţinută din (8) şi prin altă metodă, utilizând integrala 0 ,
m0
a
unde 2 kT :
3 3 1
 m v 2 2 
 m0  2 3  20kT  m0  2 1  m0  2  m0  2 2 2 kT 8kT
v  4    v e dv  4  2 kT  2  2 kT       .
 2 kT  0       2 kT   m0  m0

Să deducem expresia pentru viteza medie pătratică. Substituind (1) în (6), vom avea

3 2
  m v
 m0  2 4  20kT
v 2
  v 2 f  v  dv  4    v e dv.
0  2 kT  0

x
2
4
e  ax dx
Integrala obţinută este de tipul 0 şi poate calculată folosind formula
 5
3 
m0
x
2
4
e  ax dx   a 2
a
8 2 kT (vezi tabelul integralelor din anexa problemarului de fizică:
0 , unde
«Задачник по физике» Чертов А., Воробьев А.)
3 5
 1
 m0  2 3  m  2 4  m  3  3 2 3  2 kT  3 kT
v 2
 4   .   0   32  0    32   .
 2 kT  8  2 kT    2 kT  8  2  m0  m0
Astfel viteza pătratică medie este
3 kT 3 RT
v p .m .  v2   .
m0 M
(10)
Astfel, există trei viteze ce caracterizează starea de echilibru a unui gaz:
2 RT
vp 
viteza cea mai probabilă M ;
8RT
v   1, 13 vp
viteza medie aritmetică M ;
3 RT
v p .m.   1, 22 vp
viteza pătratică medie (termică) M .
Cu ajutorul legii de distribuţie a moleculelor după viteze (3) putem obţine legea de distribuţie a
m0 v 2

moleculelor după energii. Pentru aceasta, în (3) introducem energia cinetică a unei molecule 2 :
 m0 v 2 2 2 2m d 
   v2   v  dv   
 2 m m 2 2m 
2
m ,
3

 m0  2  2 d
dN  N  4   e
kT

 2 kT  m0 2 m0
, sau
3 
2 

 kT 
2
dN  N  e kT
 d
 .
(11)

În ultima expresia notăm


 3
2 

f    kT  e
2
kT

 .
(12)
Expresia (11) reprezintă legea lui Maxwell de distribuţie a moleculelor gazului ideal după energii
cinetice, iar relaţia (12) – funcţia de distribuţie a moleculelor după energii.
Legea lui Maxwell de distribuţie a moleculelor după energii permite să calculăm energia cinetică
medie a mişcării de translaţie a moleculei:
3
 3  
2 

    f    d    kT    2 e kT d .
2

0  0
 3  3 5
3 
x x  a
 ax  ax
2
e dx 2
e dx  2
4
Integrala obţinută este de tipul 0 şi poate calculată folosind formula 0

1
a
, unde kT .
5
3 

 kT     
2 
2 3 1 2 3
   kT .
 4  kT  2