Extirparea vitala ( pulpectomie vitala)-cursul #1

-este cea mai utilizata manopera stomatologica, in cadrul proceselor inflamatorii vitale, fiind si
cea mai biologica intrucat nu se folosesc substante substante devitalizante care pot produce
complicatii si accidente.
-este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa coronara si radiculara
dupa insensibilizarea ei prin anestezie.

INDICATII
1. pulpitele acute si cronice
2. deschiderile accidentale ale camerei pulpare ce nu pot beneficia de tratament indirect sau
direct
3. abraziunile dentare patologice
4. cand nu exista contraindicatii pentru folosirea substantelor anestezice (cardiopatii)
5. dupa o extirpare devitala in care nu s-a reusit densensibilizarea pulpei dentare
6.fracturi dentare coronare care au deschis camera pulpara
7. parodontitele marginale cronice cu mobilitate de grad III in scopul imbunatatirii circulatiei
parodontale
8. in scop protetic
9. luxatiile dentare
10. fracturi radiculare in 1/3 si 2/3 din radacina
11. in toate cazurile cand avem canele permeabile

CONTRAINDICATII
1.cand exista contraindicatii a anestezicului sau vasoconstrictorului asociat cum ar fi unele
afectiuni cardiace, hipertensiune arteriala, alergia la clorhidrat de procaina, epilepsia.
-substantele anestezice sunt : xilina 2% + - adrenalina, clorhidrat de procaina 4% + - adrenalina
2. In sarcina in primele 3 luni sau in ultimele 2 luni
3. afectiuni loco-regionale care impedica injectarea anestezicului: procese inflamatorii acute,
trismus, constrictii si anchiloze de maxilare, tumori
4. in cazul pac. cu boli psihice si pac. cu reflexe de voma accentuate

TIMPII OPERATORI AI EXTIRPARII VITALE

1. Anestezie prin infiltratie
2.Realizarea campului operator
3.Deschiderea camerei pulpare
4.Excizia si exereza pulpei coronare
5.Reperarea orificiilor canalului radicular
6.Extirparea pulpei radiculare
7.Masurarea lungimii canalului radicular
8.Tratamentul mecanic al canalului radicular
9.Obturatia de canal
10.Obturatia definitiva a cavitatii

1.Anestezia
-plexala sau tronculara periferica cu solutie de : xilina 2% + - adrenalina sau clorhidrat de
procaina 4% + - adrenalina

2.Izolarea dintelui
-se face cu diga in functie de topografia dintelui

3+4.Deschiderea Camerei Pulpare + Excizia si exereza pulpei coronare

-se face prin trepanare la locul de electie in cazul dintilor indemni sau se usureaza accesul la
camera pulpara prin prelungirea activitatii carioase catre locul de electie
-se face astfel cu o freza sferica prin miscari de introducere si scoatere activa, se largeste orificiul
de deschidere al camerei pulpare, dupa care se indeparteaza resturile de pulpa coronoara cu
ajutorul lingurilor Black bine ascutite.

5.Reperarea orificiilor canalului radicular

-cu o sonda dentara se palpeaza podeaua camerei pulapre evidintiindu-se orificiile canalului
radicular

6.Extirparea pulpei radiculare

-se efectueaza cu acele extractoare(Tire-Nerfs)
-pentru canalele voluminoase( IC sup, C sup + inf, canalele palatinale ale M sup, PM inf si canalul
distal ale M inf) se folosesc ace extractoare medii si groase
-pentru canalele inguste ( IL sup, IC+IL inf, PM sup, M sup canalele vestibulare, M inf canalele
meziale) se folosesc ace extractoare extra-extra fine, extra-fine, fine
-acul de extirpare se introduce in canal pana intalnim o rezistenta
-se retrage 1mm pentru a degaja varful, dupa care efectuam 2-3 rotatii de 360* si se va extrage
acul din canal
-la scoaterea acului putem intalni urmatoarele situatii:
*acul de nerv in miscarea lui de rotatie angajeaza filetul nervos, care se roteste putin pe acul de
nerv, iar prin scoaterea acului de obicei nervul se rupe din partea lui cea mai subtire la nivelul
apexului
*cand inflamatia nu a fost puternica (pulpite partiale seroase sau totale) filetul nervos se
extrage in totalitate; inflamatie veche-> filetul nervos iese in bucati si trebuie introdus atunci
acul in canal pana scoatem in bucati filetul nervos

7.Masurarea lungimii canalului radicular

-in extirparea vitala se realizeaza clinic tinand seama de urmatorii parametrii:
*lungimea medie a dintelui respectiv
*in zona apicala, canalul prezinta o ingustare
*compararea lungimii gasita clinic cu lungimea dintelui pe radiografie
-> practic se introduce acul Kerr #1 sau #2 pana intalnim rezistenta
->se stabileste un reper pe suprafata ocluzala sau marginea incizala si se retrage acul din canal si
se compara cu lungimea medie sau radiografia
-> daca cel putin 2 parametrii corespund, lungimea canalului a fost determinata corect

8.Tratamentul mecanic de canal

-trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
*se face dintr-o data pe tot traiectul canalului
*se lucreaza in conditii perfecte de asepsie
*nu se trepaneaza apexul pastrandu-se un bont pulpar apical de 1-1.5mm
*in timpul tratamentului mecanic nu se folosesc mijloace chimice de permeabilizare
*acul Kerr #1 se introduce in canal pana in apropierea apexului, apoi cu miscari energice de du-
te vino se racleaza peretii canalului pe toata lungimea lui
*cand acul Kerr #1 sau #2 se misca liber de-a lungul canalului se trece la acul Kerr #3, care se
introduce pana in treimea apicala si cu aceleasi miscari se continua largirea canalului
*dupa folosirea a doua ace se recomanda sa se introduca un ac extractor pentru indepartarea
rumegusului rezultat din raclare
*acul Kerr #4 se introduce pana in treimea mijlocie efectuandu-se aceleasi miscari
*tratamentul se continua cu Kerr #5,#6 departandu-se din ce in ce mai mult de treimea apicala
si medie pana ce obtinem un canal radicular in forma de palnie alungita ingustat spre apex, cu
peretii regulati, netezi, fara asperitati sau praguri
*revenim la acele Kerr #1,#2 pentru a recontrola permeabilitatea pana la limita stabilita prin
odontometrie
*in canalele curbe, se folosesc acele Kerr #1,#2 pana cand desfiintam convexitatea peretelui,
apoi Kerr #3,#4 deoarece aceastea fiind mai putin flexibile riscam sa facem praguri sau cai false

Toaleta canalului si tratamentul mecanic

-toaleta se face cu ajutorul meselor montate pe ace Miller
-se introduce apa oxigentata care indeparteaza urmele de sange si pulberea de dentina; spuma
se indeparteaza cu mese imbibate in alcool
-degresarea peretilor se face cu mese imbibate in neofalina
-uscarea cu mese sterile uscate
-daca avem un canal uscat, iar stadiul de inflamatie pulpara nu a depasit pe cel de pulpita
seroasa totala, obturatia de canal se poate efectua in aceasi sedinta
-tratamentul mecanic este obligatoriu in urmatoarele situatii:
1.cand extirparea s-a facut in pulpita purulenta partiala/totala sau pupite cronice
2.cand nu putem opri hemoragia
3.cand campul operator a fost inundat de saliva
-tratamentul mecanic se face cu solutie de eugenol,pudra de iodoform,solutie Walkoff, pasta cu
antibiotic sau alt antiseptic
-pansamentul se realizeaza prin introducerea in canal a meselor imbibate in solutii antiseptice
-inchiderea se realizeaza printr-o obturatie provizorie,care sa asigure etanseitate

-exista acele Kerr burghiu (Reamer) care sunt realizate din otel rasucit,avand sectiune
triunghiulara si avand 8-16 spire; se fabrica in 3 seturi de la alb la negru, fiecare set continand 6
ace la care se adauga marimile:0.8 (gri),0.10(mov)
1 set : 15-alb; 20-galben; 25-rosu; 30-albastru; 35-verde; 40-negru
2 set : 45, 50, 55, 60 ,70 ,80
3 set: 90->140
-mecanismul de actiune al lamelelor taioase rezulta din miscarile de rotatie, o patrime pana la
jumatate de cerc in sensul acelor de ceasornic pentru a patrunde in dentina, apoi se retrage
- acele Kerr pila (File) sunt fabricate din otel rasucit cu sectiune patrata

-acele Kerr pila incep de la : 0.6(roz), 0.8(gri), 10 (mov), 15-alb, 20-galben, 25-rosu, 30-albastru,
35-verde, 40-negru
-datorita sectiunii patrate, acele Kerr pila sunt mai rigide si mai rezistente decat acele Kerr
burghiu
-Kerr pila sunt eficiente in miscarile de du-te vino in contact cu peretii dentinari, amplitudinea
fiind de 2-3 mm
-acele Hedstrom vor fi utilizate printr-o miscare de razuire de du-te vino, contraindicandu-se
rotatia completa in canalul radicular; se fabrica in 3 serii, la care se adauga dimensiune ISO 0.10
(mov)

PLUGGER-ele
-sunt cilindrice sau au o conicitate redusa, cu suprafata neteda, sectiune rotunda si varful tesit
-sunt fabricate fie din otel inoxidabil fie din nichel-titan
-in functie de manerul de prindere se calsifica in :
*finger-plugger
*hand-plugger
-dimesiuneile sunt de la 1 pana la 8,avand diamtreul la varf de:
0.7mm(1), 0.8mm(2), 0.9mm(3), 1mm(4), 1.1mm(5) , 1.2mm(6), 1.3mm(7), 1.4mm(8)
-lungimea este de 21 mm
-dupa o alta clasificare pot avea conform normelor ISO o dimensiune de 30,40,60 sutimi mm la
varf
INDICATII:
-in condensarea vertiala la cald a gutapercii
-se utilizeaza cel mai frecvent reci pentru condensarea gutapercii incalzite
-in cadrul unor anumite sisteme de condensare verticala au si rol de incalzire a gutapercii ( Heat-
Carrier)
-mai pot fi folosite in ultima etapa a condensarii laterale la rece pentru condensarea conurilor la
nivelul emergentei canalelor.

PARTICULARITATI ANATOMICE ALE DINTILOR

INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR

LUNGIME MEDIE : 22.5 MM
LUNGIME MEDIE A RADACINII : 12.5 MM
NR. RADACINI : 1 (100% din cazuri)
SECTIUNEA CANALULUI : oval aplatizat M-D
CURBURI: frecvent in treimea apicala, usor curbat catre D
ERUPTIE : 7-8 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI : 10 ani
PARTICULARITATI : la nivelul coletului, pe peretele posterior al canalului radicular exista
protuberanta palatinala
LOCUL DE ELECTIE IN VEDEREA TREPANARII : pe fata palatinala, la jumatatea distantei dintre
cingulum si marginea incizala pentru I SUP si in centrul fetei laterale pentru cei inferiori
-in caz de abarziune foarte pronuntata, trepanarea se va efectua mai aproape de marginea
incizala.

INCISIVUL LATERAL SUPERIOR

LUNGIME MEDIE: 22mm
LUNGIME MEDIE A RADACINII: 13mm
NR. RADACINI: 1
SECTIUNEA CANALULUI: oval aplatizat M-D
CURBURI: frecvent curbat in treimea apicala catre D
ERUPTIE: 8-9 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI: 10-11 ani
PARTICULARITATI: curbura accentuata la nivelul treimii apicale, favorizeaza iotrogeniile (praguri
si cai false)

CANINUL SUPERIOR
LUNGIME MEDIE: 26.5-27mm ( lungimea variaza de la 23.1 la 28.9)
LUNGIME MEDIE A RADACINII: 16.5 mm
NR RADACINI: 1
SECTIUNEA CANALULUI: oval aplatizat M-D
CURBURI:
ERUPTIE: 11-13 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI: 12-14 ani
PARTICULARITATI: diametrul V-P mult mai mare decat cel M-D
LOCUL DE ELECTIE IN VEDEREA TREPANARII: mijlocul fetei O, in caz de abrazie mare mai aproape
de varful cuspidului

PREMOLARUL 1 SUPERIOR
LUNGIME MEDIE: 20.5 mm-21 mm
LUNGIME MEDIE A RADACINII: 12.5mm
NR RADACINI: 2(80%) 1(19%), 3 (1%)
NR CANALE: 2 (95%), 1 (4%), 3 (1%)
SECTIUNEA CANALULUI: reniforma aplatizata M-D
CURBURI: usor catre D
ERUPTIE:10-11 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI: 11-13 ani
PARTICULARITATI: canalul se bifurca in treimea medie sau apicala
LOCUL DE ELECTIE IN VEDEREA TREPANARII: centrul fetei ocluzale in directia cuspizilor
PREMOLARUL 2 SUPERIOR
LUNGIME MEDIE: 21mm-21.5mm
LUNGIME MEDIE A RADACINII: 12.5 mm
NR RADACINI:1(90%), 2(9%), 3 (1%)
NR. CANALE: 1(75%), 2(24%), 3(1%)
ERUPTIE: 10-12 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI: 12-14 ani
LOCUL DE ELECTIE IN VEDEREA TREPANARII: centrul fetei orale in directia cuspidului vestibular
 MOLARUL 1 SUPERIOR
LUNGIME MEDIE: 20.5 mm- 20.8 mm
LUNGIME MEDIE A RADACINII: 13mm
NR RADACINI:3
NR. CANALE: 3 (10-60%) , 4(40-90%)
CURBURI: radacinile converg
ERUPTIE:6-7 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI: 9-10 ani
PARTICULARITATI:
Radacina PALATINALA = aplatizata V-O sau circulara, curbata V sau dreapta. Multa vreme s-a
considerat ca M1 superior are 3 canale si mai rar 4 prin prezenta MV 2
-clinic se porneste de la ideea ca M6 prezinta 4 canale
-in cele mai multe cazuri cele 2 canale MV se unesc inainte de apex si se deschid intr-un singur
foramen apical
-canalul MV1 se afla sub cuspidul MV, canalul MV2 se afla pe linia care uneste orificiul canalelor
MV1 si P la aproximativ o treime din aceasta distanta de canalul MV1
-camera pulpara a M1 sup are in sectiune orizontala forma de triunghi cu baza V si varful P
- unii autori considera ca, camera pulpara are forma de patrulater
-exista 4 coarne pulpare: MV mai mare, DV si 2 P
LOCUL DE ELECTIE IN VEDEREA TREPANARII: mijlocul fetei orale in directia cuspidului MV

MOLARUL 2 SUPERIOR
LUNGIME MEDIE: 20 mm
LUNGIME MEDIE A RADACINII: 13 mm
NR RADACINI: 3(90%), 2(9%), 1(1%)
NR. CANALE: 3 (57%), 4 (40%), 2(2%), 1(1%)
SECTIUNEA CANALULUI: canal radicular aplatizat
CURBURI: radacinile converg (mai accentuat)
ERUPTIE: 11-13 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI: 14-16 ani
PARTICULARITATI:
-prezinta 3 radacini mai putin divergente decat in cazul M1, separate in 54%, fuzionate 46%
-orificiul de emergenta ale canalului radicular sunt mai grupate decat la M6
-radacina MV poate prezenta 2 canale, iar DV si P au in general 1 canal
LOCUL DE ELECTIE IN VEDEREA TREPANARII: mijlocul fetei ocluzale din cauza situarii dintelui, in
fundul gurii, tratamentele endodontice se efectueaza cu mare greutate, uneori chiar imposibil
 MOLAR 3 SUPERIOR
ERUPTIE : 17-22 ani
Nr CANALE: variaza de la 1 pana la 6-7 canale, ceea ce face ca tratamentul endodontic la M3 sa
fie nepredictibil

INCISIVUL CENTRAL INFERIOR

Lungime medie : 20.7 mm
LUNGIMEA MEDIE A RADACINII : 12 mm
NUMAR DE RADACINI :1
NUMAR DE CANALE : 1 (60%) 2(40%)
SECTIUNEA CANALULUI RADICULAR : aplatizat M-D
CURBURI :aplatizat M-D, moderat catre distal sau lingual
Varsta eruptie : 6-8 ani
VARSTA INCHIDERII APEXULUI : 9-10 ani

INCISIVUL LATERAL INFERIOR

LUNGIME MEDIE :21.1 mm
LUNGIME MEDIE A RADACINII : 15 mm
NUMAR DE RADACINI: 1 (98%) ,2 (2%)
NUMAR DE CANALE : 1(94%) 2(6%)
SECTIUNEA CANALULUI : aplatizat M-D
VARSTA ERUPTIEI : 6-8 ani
VARSTA INCHIDERII APEXULUI : 9-10 ani

CANINUL INFERIOR
LUNGIMEA MEDIE : 25.6 mm
LUNGIME MEDIE A RAD : 14 mm
NUMAR DE RADACINI : 1
NUMAR DE CANALE : 1 (75%) 2 (20%) 3 (5%)
SECTIUNEA CANALULUI : rotunda
VARSTA ERUPTIEI :9-10 ANI
VARSTA INCHDERII APEXULUI : 13 ANI

PREMOLARUL 1 INFERIOR
LUNGIME MEDIE: 22.1 mm
LUNGIME MEDIE A RAD: 14 mm
NR DE RADACINI : 1, rar 2 radacini, una ling si una vestibulara
NR CANALE : 1 (75%) 2(20%) 3 (5%)
SECTIUNEA CANALULUI :rotunda
VARSTA ERUPTIEI : 10-12 ani
VARSTA INCHIDERII APEXULUI :12-13 ANI
LOCUL DE ELECTIE PENTRU TREPANARE : este la mijlocul santului intercuspidian in directia
cuspidului vestibular

PREMOLARUL 2 INFERIOR :
LUNGIME MEDIE: 22 mm (17mm-25mm)
LUNGIME MEDIE A RADACINII: 14 mm
NR RADACINI: 1
NR. CANALE: 1 (89%) 2 (10%) 3(1%)
SECTIUNEA CANALULUI: aplatizat M-D
ERUPTIE:11-12 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI: 13-14 ani

MOLARUL 1 INFERIOR
LUNGIME MEDIE: 21 mm
LUNGIME MEDIE A RADACINII:13.5mm
NR RADACINI: 2 (98%) 3(2%)
NR. CANALE: 3 (80%) 4 (7%) 2 (13%)
SECTIUNEA CANALULUI: aplatizat M-D
CURBURI: converg in ambele sensuri
ERUPTIE: 6 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI: 9-10 ani
PARTICULARITATI: molarul 1 inferior are 2 radacini, 1 meziala si 1 distala, radacina D este
dreapta sau cu apexul curbat catre distal. Rar se descrie o a treia radacina disto-linguala de
dimesniuni mai reduse. In acceptiunea clasica M1 INF are 3 canale ( 2 M si 1 D), dar pot exista 4
canale (2 M si 2 D) sau doar 2 canale . Canalele M au diametrul mic sunt curbate M-D dupa
curbura radacinii meziale si in sens vestibulo-oral. CANALUL m-v este curbat initial mezio-
vestibular ulterior spre lingual. Canalul mezio-oral este drept in prima portiune apoi curb spre
vestibular. cand rad d are un singur canal acesta este plasat central. in cazul unei radacini distale
cu 2 canale cel disto-vestibular si disto-lingual sunt mai subtiri si sunt plasate excentric.
LOCUL DE ELECTIE IN VEDEREA TREPANARII: se afla in partea meziala a gropitei centrale a fetei
ocluzale si in directia M-V
MOLARUL 2 INFERIOR
LUNGIME MEDIE: 20 mm (19mm-22.6mm)
LUNGIME MEDIE A RADACINII: 13 mm
NR RADACINI: 2 (89%), 1 (11%)
NR. CANALE: 3 (77%), 2 (13%) 4(7%) 1 (3%)
SECTIUNEA CANALULUI: aplatizat M-D
CURBURI: mai accentuate decat in cazul M1 inf
ERUPTIE: 11-13 ani
VARSTA DE INCHIDERE A APEXULUI: 14-15 ani
PARTICULARITATI: configuratia rad este similara cu cea a M1 inf cu o tendinta de apropiere a
apexurilor. in cazul in care avem 2 radacini se gasesc deobicei 3 canale 2 in rad meziala( V si L) si
unul in radacina distala . exista si molar cu 2 radacini si 2 canale. se mai citeaza varianta cu 1
canal mezial si 2 canale distale . mai exista varianta in care M1 inf are o singura radacina si
prezinta un singur canal foarte lung
LOCUL DE ELECTIE IN VEDEREA TREPANARII:
MOLARUL 3 INF
are o morfologie similara cu M1 INS SAU M2 INF, putand avea radacini unite sau o radacina
unica in forma de țărus.
VARSTA ERUPTIEI :17-22 ani
spre deosebire de cel superior este mai usor de abordat din punct devedere endodontic

TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULARE -CURSUL #2

ETAPE
Tratamentul necrozei si gang pulpare este identic si consta in 3 etape importante si anume :
1.Evidarea canalului
2.Sterilizarea canalului radicular
3.Sigilarea canalului endodontic

1.Evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de pe peretii canalului pana in

dentina sanatoasa, prin tratamentul mecanic de canal(care se practica pe toata lungimea
canalului pana in zona de jonctiune cemento-dentinara)
2.Sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratament medicamentos si
agenti fizici
3.Sigilarea spatiului endodontic se realizeaza prin obturtie etansa

INDICATII:
1. la pacienti sanatosi clinic
2. la pacienti cu o forma usoara de boala de focar
3.in cazul arcadelor integre si cu un singur proces de gangrena
4. dintii in urma tratamentelor pot fi reconst prin mijoace obisnuite sau prin reconstituri
5. dinti cu rad drepte sau cu curburi ce pot fi depasite
6. dinti cu canale fara corpi straini
7. dinti cu o implantare buna
8. dinti cu osteite apicale cronice

CONTRAINDICATII
-prezenta bolii de focar in forma grava
-bolnavi batrani care nu pot suporta un tratament in mai multe sedinte
-bolnavi cu afectiuni grave cum ar fi : cancer, cardiopatie ischemica, leucemii acute si cronice,
tuberculoza, lues clorit
-afectiuni neuropatice avansate
-boli psihice
-dinti foarte distrusi coronar sau corono-radicular
-fracturi radiculare
-dinti cu rezorbtie radiculara avansata
-dinti cu corpi straini radiculari ce nu pot fi indepartati
-dinti cu apex larg deschis
-dinti ectopici sau malpozitionati ce nu pot fi redati functiei
-molari foarte distalizati la care nu putem penetra pe canale
-raporturi foarte apropiate cu formatiuni anatomice ca : sinus, gaura mentoniera, dinti inclusi

Preparatia canalelor radiculare prin tratament mecani

Tratamentul mecanic are urmatorii timpi operatori:
1.crearea accesului la camera pulpara
2.permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
3.stabilirea lungimii canalului
4.razuirea dentinei alterate si infectate de pe peretii canalului

Crearea accesului la camera pulpara si canalele radiculare

-accesul in spatiul endodontic are 2 faze:
a. faza coronara
b.faza intraradiculara

A.faza coronara
-reprezinta asigurarea accesului la canale
B.faza intraradiculara
-depinde de corectitudinea fazei coronare
-cavitatea de acces urmareste prin forma si adancime indepartarea eficienta a tavanului camerei
pulpare, accesul direct la canalele radiculare si permeabilizarea acestora pana la apex.
-accesul se obtine fie prin suprafata ocluzala, fie prin suprafata coronara orala si nu dinspre
vestibular sau aproximal
-accesul propriu-zis la camera pulapara se face conform regulilor de trepanare a dintilor iar
deschiderea camerei pulpare se obtine actionand cu freze sferice si freze cilindrice
-tavanul camerei pulpare se inlatura in totalitate apoi se inlatura resturile pulpare cu lingurile
Black sau excavatoare si cu freze pentru a nu modifica topografia podelei.
-inainte de permeabilizarea canalelor este indicat sa se faca spalaturi cu apa calduta sau cu
solutii slabe antseptice (apa oxigenata, cloramina, hipoclorit de sodiu 2.5%) pentru a indeparta
in totalitate resturile pulpare putride coronare
-reperarea orificilor canalelor se face cu ajutorul sondei rigide sau cu sonde endodontice
-in unele situatii orificiile canalelor sunt obstruate datorita depunerilor de dentina de reactie
sau datorita consistentei ferme a pulpei necrozate in gangrena uscata
-in aceasta situatie se aplica in camera pulpara cu ajutorul unei pipete doua trei picaturi de acid
clorhidric concentrat
-se lasa 3-5 minunte inchis sub obturatie provizorie
-daca nu se reuseste eliberarea orificiilor canalelor de dentina de reactie se actioneaza cu acid
sulfuric 25-30% pistondandu-l cu sonda in portiunea initiala a canalului
-daca folosim EDTA-ul in concetractie de 10%, timpul de actiune este de 10-12 minute dupa care
se spala abundent camera pulpara

PERMEABILIZAREA CANALELOR SI EVIDAREA CONTINUTULUI GANGRENOS

-permeabilizarea canalelor se face cu ace MILLER sau ace KERR fine sau foarte fine prin
introducere progresica in canal cu o miscare continua, ferma dar fara presiuni, evitand astfel
impingerea continutului radicular dincolo de apex, sau chiar ruperea acului in canal
-daca pe canale se intalnesc obstacole tratamentului mecanic i se pot asocia substante chimice
de permeabilizare(acizi, baza, oxidanti, chelatori) curent se folosesc : H2SO4 sol 20%,
antiformina, EDTA 10%
-se pipeteaza in camera pulpara 2-3 picaturi dintr-una din solutiile mentionate, se pistoeaza cu
acul KERR sau MILLER in canal, se lasa 3-5 minute, facand miscari de avansare cu acul in canal
-se repeta manopera pana se realizeaza permeabilizarea, dupa care solutia se indeparteaza din
canal prin spalataturi abundente cu apa
-solutia de EDTA se poate lasa pe canal timp de 24 ore, sub pansament ocluziv (se introduce
imbibata pe o mesa)

ANOMALII FRECVENTE DE CANALE PREZINTA :

-incisivii inferiori po prezenta 2 canale ( vestibular si lingual)
-molarul 1 sup -radacina m-v poate avea 2 canale mv1-mv2
-premolarul 1 inf - 2 canale v si L
-molarul 1 si 2 inf - 2 canale pe radacina distala
-putem intalni: canal unic drept pana la apex, se deschide intr-un singur formamen apical. 2
canale independe plecand din camera pulpara, se deschid intr-un canal unic inainte de apex si
se deschid intr-un singur foramen apical
-2 canale complet separate deschiscizandu-se fiecare in foramene apicale separate
-canal unic pornind din camera pulpara, care se bifurca in doua canale deschizandu-se intr-un
formamen apical separat
- prin permeabilizare ne dam seama daca traiectul canalului este liber sau daca este obturat
partial sau total, daca exista curburi, ne orientam asupra continutului canalului si consistentei
acestuia, continut dat de resturi pulpare descopuse, paste medicamentoase
-dupa permeabilizare se trece la evidarea canalului de continutul gangrenos cu ajutorul acelor
extractoare de nerv
-acul se introduce pe canal pana intalnim o rezistenta, se retrage un milimentru pentru a degaja
varful, dupa care efectuam 2-3 rotatii de 360*
-se retrage acul din canal usor in axul canalului
-concomitent se fac spalaturi cu solutii antiseptice
-operatiunea se repeta pentru a indeparta cat mai mult din continutul gangrenos
-inainte de a incepe tratamentul mecani de razuire a peretilor se masoara lungimea canalului
prin odontometrie pentru a obtine lungimea de lucru

TRATAMENTUL MECANIC PROPRIU-ZIS

-prin tratamentul mecani de canal in gangrena pulpara simpla se intelege indepartarea in
totalitate a dentineti alterate si infectate de pe peretii canalului radicular
-canalul preparat trebuie sa aiba o forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la
constrictia apicala respectand astfel conul dentinar anatomic care are baza la nivelul camerei
pulpare si varful la nivelul constrictiei apicale
-preparatia se realizeaza pana la nivelul constrictiei apicale, respecand astfel conul cementar ce
are varful la nivelul contrictiei apicale si baza la formaneul apical cu inaltime de 0.5-0.7 mm
-acesta configuratie permite formarea unui dop apical prin bontul pulpar apical de la acest nivel
care este capabil sa asigure o sigilare biologica a apexului dupa obturatia de canal
-in cazul pulpectomiilor dar si in cazul gandrenei simple jonctiunea cemento-dentinara nu este
interesata de procesul gangrenos iar instrumentarea canalului se practica pana la 1-1.5 mm de
apex
-sunt descrise in prepararea canalelor urmatoarele metode:
1.metode manuale
2.metode mecanice
3.metode sonice
4.metode ultrasonice
5.metode cu laser

-in gangrena pulpara tratamentul se efectueaza pana la constrictia apicala

-se insista cu tratametnul pana se indeparteaza in totalitate dentina ramolita de pe pereti
-se executa intr-una sau in mai multe sedinte in functie de schema de tratament
-se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antiseptice
-se utilizeaza substante chelatoare care usureaza permeabilizarea si largirea canalului
-se aplica, dupa terminarea tratamentuui mecanic pansamente medicamentoase
-tratamentul mecanic se realizeaza prin metode manuale cu ajutorul acelor de canal prin
tehnica conventionala, tehnica de telescoapre regresiva(step-back), tehnica de telescopare
progresiva (step-down) si tehnica combinata(step-down,step-back)

Prepararea canalelor radiculare trebuie sa respecte 3 reguli principale:

1.Sa aiba forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala(=jonctiunea
cemento-dentinara). Aceasta forma permite introducerea si refularea solutiei pentru spalaturi, a
substantei medicamentoase si a pastelor de obturatie de canal.
2.Sa respecte aspectul initial al formei canalului. Acesta impune respectarea curburilor
radiculare si deplasarea prin prepararea a foramenului apical, fapt care necesita:
-un acces direct in axul canalelor
-largirea canalelor sa se faca uniform in cele 3 dimensiuni ale spatiului, indepartand din
grosimea lor doar tesuturile dentinare alterate;
-limitele apicale sa fie plasate la nivelul jonctiunii cemento-dentinare conform masurii corecte a
lungimii dintelui, respectand tesuturile care concura la cicatrizarea zonei apicale a canalului;
3.Sa nu desfiinteze constrictia apicala.

Canalul radicular e considerat la ora actuala ca fiind format din doua conuri:
-conul dentar: care are baza la niv. podelei camerei pulpare si varful la constrictia apicala.
-conul cementar: are varful la constrictia apicala si baza la foramenul apical cu o h=0.5-0.7 mm

-Obturatia de canal corect efectuata pana la jonctiunea cemento-dentinara asigura prin

depuneri de cement o sigilare biologica a apexului intrucat contine nu doar pachetul vasculo-
nervos pulpar , ci si elemente perio-dentare.

Se stie ca in gangrena simpla constrictia apicala nu e cuprinsa de procesul gangrenos, fapt ce o

deosebeste de gangrena complicata
 I. METODE MANUALE
1.TEHNICA CONVENTIONALA(MANUALA)

=reprezinta tratamentul clasic de preparare a canalelor(in special drepte)

-se incepe cu ace Kerr 0,06; 0,08 si 0,10 in cazul canalelor subtiri si acele 15, 20 cand canalele au
un diametru mai mare, care se introduc in canal pana la constrictia apicala si apoi cu miscari de
du-te vino se racleaza peretii canalului de toata lungimea.
-cand acele Kerr 10,15,20 aluneca liber de-a lungul canalului se trece la acele Kerr 25,30 care se
introduc pana la 1/3 apicala a canalului si se continua largirea canalului cu aceleasi miscari de
du-te vino.
-dupa folosirea a 2 ace se recomanda sa fie introdus un ac extractor de nerv pentru
indepartarea rumegusului dentinar rezultat din raclare.
-acul Kerr 40 se introduce pana in 1/3 mijlociee;
-tratamentul se continua cu acele Kerr 50,60 departandu-se din ce in ce mai mult de 1/3
apicala;
- se obtine un canal radicular in forma de palnie alungita, ingustata spre apex, cu peretii regulati,
netezi, fara asperitati sau praguri;
-in final revenim la acele 10, 20 pt a recontrola permeabilitatea pana la limita stabilita prin
odontometrie
-acele de canal trebuie folosite intodeauna in ordinea succesiva a marimii lor.
-pe langa aceasta tehnica se pot folosii preparatii combinate,manuale si mecanice
-se incepe tratamentul normal pana la acul 15 si apoi se continua rotativ cu 10, intodeauna cu o
marime mai mica
Ex:la sistemul M-TU acul 10-mov; 15 alb; 20 galben; 25 rosu; 30 albastru; 35 verde, 40 negru +
25 rosu(conicitate 7)
-tehnica conventionala pentru prepararea canalelor curbe se realizeaza cu ajutorul acelor Kerr
0,06; 0,08; 0,10; 15 initial incurbate care se introduc in canal asociate cu un lubrefiant;
-in canalele curbe care sunt adesea de calibru redus, in largimea apicala nu se foloseste
intrumentar cu marimi mai mari de 25;

2.TEHNICA STEP-BACK(TELESCOPICA REGRESIVA)

-e recomandata in tratamentul mecanic al canalelor radiculare cu o curbura usoara spre

moderata;
-in cazul acestei tehnici se incepe cu prepararea regiunii apicale a canalului pana la constrictia
apicala care se largeste in functie de calibrul natural al canalului, de obicei pana la un ac kerr cu
2 numere superioare celui cu care s-a facut permeabilizarea si stabilirea lungimii de lucru(LL)
Ex: daca stabilirea LL s-a efectuat cu un ac Kerr 15, largirea portiunii apicale se va face pana la
acul 25 inclusiv;
-largirea portiunii apicale ajunge de regula pana la acele Kerr 25, 30 , aceste ace utilizandu-se
simultan pe toata LL stabilita prin odontometrie, nu numai in portiunea apicala;
-apoi, trecandu-se la un ac Kerr cu un nr. superior se scurteaza concomitent cu 1mm LL
-asa se procedeaza si pentru acul urmator, a carui LL va fi cu 2 mm mai scurta decat LL initiala stabilita
prin odontometrie;
Ex:Daca largirea portiunii apicale s-a facut cu acul Kerr 25 care actioneaza simultan pe toata LL, cu Kerr
30 ne retragem 1mm, iar cu Kerr 35 ne retragem 2mm de la LL;
-scurtarea LL se continua prin schimbarea acelor Kerr pana cand aceasta devine mai scurta cu cca 4-5
mm fata de LL fixata prin odontometrieè o largire in forma telescopata pe masura ce ne indepartam de
apex, motiv pentru care tehnica poarta denumirea de telescopare regresiva.
-ca sa evitam formarea pragurilor se revine de fiecare data cu acul cu care s-a efectuat tratamentul
mecanic al portiunii apicale, dupa ce am folosit un ac Kerr cu numar superior;
-aceasta operatiune se executa pe toata LL a canalului respectiv;

3.TEHNICA STEP-DOWN(TELESCOPICA PROGRESIVA)

-se porneste din portiunea coronara a acestuia coborand in trepte telescopate spre apex in ordine
inversa(descr.) a numerelor acelor Kerr.
-are avantaje pt ca: accesul devine rectilinuu spre apex, tratamentul endodontic e mai rapid, eficient si
sigur in 1/3 apicala, fara pericolul acutizarilor prin pistonarea transapicala a rumegusului dentinar
infectat.
-spalaturile sunt mai eficiente prin largirea initiala a portiunii coronare

4.TEHNICA FORTELOR COMPENSATE

*are urmatoarele caracteristici:
-abordeaza toata LL pana la acul 55
-evita transpozitia apexului
-se indica in canalele care au curbura accentuata
-fol. Ace tip pila speciale,flexibile cu varf netaietor care se manipuleaza printr-o miscare combinata, de
90° in sensul acelor de ceasornic, urmata de o miscare de 360° in sens invers;

5.TEHNICA STEP-DOWN SI STEP-BACK

*are urmatorii timpi:
a) Etapa step-down in care se largeste 1/3 coronara si medie a canalului cu ajutorul frezelor sau acelor
actionate mecanic sau ultrasonic.
b)Etapa pregatirii zonei apicale cu ace Kerr, Pill, Unifile sau Flexofile de la 15,20 la 40, care e ultimul
patruns pe toata LL(Ac master apical)
c)Etapa step-back realizeaza forma conica in 1/3 apicala cu 3-4 ace Kerr de diametru progresiv mai mare,
fiecare dintre ele patrunzand in canal cu 1mm mai putin decat precedentul;
-dupa fiecare ac se revine la cel inferior pentru a preveni impingerea resturilor in zona apicala;
-in final, folosind acul 40(ac master apical) pe toata lungimea canalului se poate verifica permeabilitatea
canalului in intregime.

Indiferent de tehnicile utilizate in preparatia propriu-zisa a canalelor, largirea lor secventiala se va face
astfel:
-largirea portiunii coronare se va face ideal cu intrumente mecanice de tip giromatic, sonice, Gates care
sa nu depaseasca cele 2/3 coronare, dar care sa indeparteze interferentele ce ar impiedica patrunderea
libera a acelor in zona apicala;
-ele terbuie sa realizeze o deschidere larga ca un con in 1/3 coronara a canalului, con descris de Ritano;
-prepararea 1/3 apicala se va face precis respectand traiectul anatomic al canalului si evitand depasirea
constrictiei apicale prin utilizarea numai a intrumentarului de mana.

Metodele mecanice, sonice, ultrasonice sau cu laser sunt folosite mai ales in gangrena pulpara deoarece
efectele mecanice ale sistemelor folosite se asociaza cu efectele chimice, antiseptice ale lichidului de
spalatura endodontica;

II. METODE MECANICE de preparare ale CR se bazeaza pe unele miscari speciale care utilizeaza
miscari de rotatie si de translatie sau combinare acestora, care actioneaza asupra
instrumentarului endo.
 Sistemul giromatic foloseste piesa Giromatic care imroima o miscare pendulara pe un sector
de 60°,de pana la 4000 de rotatii/min, imprimandu-i o miscare de du-te vino mica de 1-3
mm maxim care favorizeaza permeabilizarea canalelo curbe din aproape in aproape
 Canal Master-U foloseste piesa cot normala la care se aplica intrumentar Master-U care are
doar extremitatea libera activa, cu lamele taietoare in forma de U precedata de un vf. neted,
usor conic ce ghideaza intrumentele cu precizie in canal pana la constrictia apicala;
 Sistemul Canal Finder foloseste o miscare combinata pendulara de du-te vino asociata cu o
miscare de translatie de du-te vino.
Concluzii:
-sistemele mecanice usureaza trepanarea, insa trebuie asociate celor manuale pe ultimii 2 mm ai zonei
apicale;
-au ca inconveniente uzura f mare, pericolul crearii de praguri si cai false, prepararea defectuoasa a zonei
apicale cu riscul impingerii continutului infectat in regiunea apicala;

III. METODELE SONICE de prepararea a canalelor folosesc aparate speciale care realizeaza vibrarea
instrumentarului in canal cu o frecventa de 3000-5000 Hz: Sonic Air, Endostor la care se
monteaza intrumentarul endo de tip Helisonic, Ripsisonic si Shaper
 Sonic Air:
-miscarea vibratorie e obtinuta printr-un ac montat pe mansoane elastice;
-se adapteaza la turbina si are un sistem de irigare continuu cu NaCl
-necesita preparare initiala a canalului pana la acul 15;

IV. METODE ULTRASONICE de preparatie a canalelor: ultrasunetele sunt unde acustice cu frecventa
intre 20000 si 40000Hz.
-prepararea canalelor radiculare cu ultrasunete se bazeaza pe combinarea actiunii mecanice a acului
endosonic de indepartare a detritusurilor dentinare cu actiune solventa si bactericita a solutiei de
irigat( sol. de hipoclorit de Na 2.5%)
-fluxul de unde ultrasonice de la acul endosonic introdus in canal actioneaza printr-o mobilizare rapida a
moleculelor de lichid sub forma de vartej, cu o viteza de 400km/h care spulbera straturile dentinare
superficiale in particule minuscule;
-acestea sunt accelerate de undele de soc radiante rezultate din implozie la viteza de 500 km/h si
directionate asupra peretelui canalului radicular.
-in acest fel, tratamentul ultrasonic actioneaza sinergic cu structurile dintelui care contribuie la
debridarea si largirea lumenului canalului, ira lichidul produce efectul antiseptic imediat in cele mai mici
anfractuozitati ale canalului;
*aparate cu ultrasunete Enach, Piezomaster, Cavi-endo sunt alcatuite din:
- generator de unde ultrasonice;
- rezervor de solutie de irigat care curge de-a lungul sonopilei cand aceasta actioneaza endoradicular;
- piesa speciala pentru prinderea pilelor endosonice;
- 2 serii de pile endo: un tip ge. De ace Kerr, Pila, elastice, din SS cu nr: 10,15,20,25 si altele rigide tip
diamantate cu varf neascutit si neacoperit de diamant pe o portiune de 1mm cu nr. 25, 35, 45 folosite
doar in portiunile drepte ale canalelor;
- aceste pile lucreaza prin abrazie, fara exercitare de presiune, numai prin miscari de du-te vino
executate pana la constrictia apicala prin miscari de translatie apicala.
- se asociaza cu tehnica manuala de preparare a canalelor pt scurtarea timpului de lucru si pt, obtinerea
unor pereti netezi si curati;

V. METODA CU LASER

- utilizeaza un laser pulsatoriu de 35W care produce o raza cu o lungime de unda de 1,6 µ prelucrata de
matricea optica cu particule de quartz;
- in timpul functionarii se face o racire a canalului tip spray
- laserul actioneaza importriva detritusurilor dentinar si potenteaza efectul solutiei antiseptice pentru
spalaturi endo;
-folosirea laserului urmareste suprimarea peliculei de detritus dentinar formata din resturi anorganice si
organize ramase prin razuirea dentinei de pe peretii canalului prin metoda conventionala.

In concluzie, o preparatie corecta a canalului necesita de obicei combinarea tehnicii manuale cu una din
celelalte tehnici. Astfel pentru prepararea zonei apicale se vor folosi tehnicile manuale, iar pentru
portiunea coronara, tehnica manuala cominata cu una din celelalte tehnici;

DEOSEBIRILE TRATAMENTULUI MECANIC IN EXTIRPAREA PULPARA SI IN GANGRENA PULPARA SIMPLA

Extirparea pulpara prevede in cadrul tratamentului mecanic respectarea urmatoarelor aspecte:

1. Largirea canalelor se face atat cat e necesar pentru a aplica o obturatia de canal
2. Tratamentul se face pana la 1-1,5m distanta de constrictia apicala;
3. Se executa intr-o singura sedinta si pe tot traiectul canalului
4. Se pot face spalaturi endi cu substanta antiseptice slabe(ex: H202)
5. Nu se folosesc substante chimice ajutatoare, numai chelatori pt permeabilizarea canalelor;
6. Conditiile de asepsie trebuie sa fie perfecte;
7. Determinarea lungimii canalelor se face imediat dupa extirparea pulpara;
8. Obturarea de canal se poate realiza in aceeasi sedinta cu tratament mecanic, avand insa in
vedere urmatoarele exceptii:
- Pulpita acuta purulenta(partiala/totala)
- Pulpite cronice
- Hemoragii persistente
- Inundare accidentala cu saliva a campului operator in care se impun masurile adecvate de
sterilizare a canalelor;

! Gangrena pulpara simpla prevede in cadrul tratamentului mecanic respectarea:

1. Largirea canalelor se face pana la indepartarea in totalitate a dentinei alterate
2. Tratamentul mecanic se face pana la constrictia apicala.
3. Rar se face intr-o singura sedinta
4. Se prefera tratamentul progresiv dinspre portiunea coronara spre cea apicala(step-down si step-
back)
5. Obligatoriu se fac spalaturi continue sau succesive cu substante antiseptice precum hipocloritul
de Na 2,5%
6. Se recomanda folosirea subtantelor chmice(baze, oxidanti) pentru solubilizarea magmei
gangrenoase, iar la sfarsit EDTA 8-10% pentru indepartarea detritusului dentinar smear-layer;
7. Tratament mecanic se face fara izolare;
8. Obligatoriu dupa tratamentul mecanic se insituie tratament medicamentos ale canalelor
radiculare;

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL GANGRENEI PULPARE (cursul # 4)

Medicatia endo folosita pt dezinfectia camerei radiculare cuprinde clase diverse de compusi chimici, fiind
clasificata arbitrar in:

I.) Antiseptice:
a. uleiuri esentiale
b. compusi fenolici
c. aldehide
d. halogeni
e. compusi cuarternari de amoniu
f. sarurile metalelor grele

II.) Antibiotice si chimioterapice:

- sulfamide
- metronidazol (antimicotic)
- chinolone
III.) Hidroxidul de Ca
IV.) Corticoizi
V.) Enzime

I.) Antiseptice (dezinfectante) = substante cu actiune antimicrobiana nespecifica, care isi exercita
efectele toxice in masura aproape egala, atat asupra microorganiselor, cat si asupra tesuturor vii
ale organismului gazda. Mecanismul lor se bazeaza pe denaturarea prot. bacteriene prin reactii
diverse cum ar fi cele de OXIDARE, PRECIPITARE si COAGULARE. In practica curenta le intalnim
sub forme de solutie sau pasta.
a) Uleiurile esentiale sunt dezinfectanti slabi, avand mai degraba proprietati antiseptice
decat bactericide. Ex: eugenolul e un antiseptic si analgezic. In concentratie minima de
0,01% blocheaza ireversibil transmisia nervoasa in decurs de 3 ore.
b) Compusii fenolici sunt dezinfectanti fenolici, dar nu au putere ridicata de penetrare
tisulara. Ex: Fenolul, solutia Chlumsky (fenol 30%, camfor 60%, alcool 10%), fenolul
camforat, monoclorfenolul, para- monoclorfenolul ( se utilizeaza in solutie apoasa 1-2%
sau camforata de 35%), solutie Walkhoff ( mentol, paramonoclorfenol si camfor; se
indica ca tratament endo-ocluziv pentru 24-72h, precum si asociat cu sedinte de
diatermie sau ionoforeza), tricrezolul, metacrezilacetatul, crezanolul, timolul, mentolul
(sunt antiseptice puternice)
c) Aldehidele au actiune antiseptica: formaldehida (gaz solubil in H2O; sol. Apoasa de
40%=formol); solutie de formaldehida sunt dezinfectanti puternici, avand o mare
afinitate pt numeroase substane organice. Ex: pasta N2 Medical
d) Halogenii:
* compusii clorati sunt cei mai puternici dezinfectanti din cadrul halogenilor, dar au si o
actiune destul de iritanta asupra tesuturilor moi. Ex.:cloraminele
- hipocloritul de Na e substanta antiseptica ce a mai utilizata in spalaturile
 endodontice care insotesc intotdeauna tratamentul biomecanic de canal gratie
capacitatii sale de solubilizare a tesut. Moi. Nu se intrebuinteaza ca si trat. endo
antiseptic (ex. mese) deoarece actiunea sa se mentine pe o perioada prea scurta. E cel
mai putin iritant antiseptic endo., mai ales daca e tamponat cu bicarbonat de Na.
- corhexidina are o actiune antibacteriana si antimicotica e cel mai eficient
antimicrobian din arsenalul terapeutic actual impotriva microflorei facultativ anaerobe,
cum e Efekalis, acre rzista la actiunea antisepticului endo. Ca(OH)2. Se foloseste sub
forma de digluconat de clorhexidina, fie in spalaturi endo., fie ca pansament antiseptic
endo ( se aplica in 2 sedinte). Nu detine capacitatea de solubilizare a detritusurilor
dentinare, deci nu poate substitui utilizarea hipocloritului de Na. Ca sol. de lavaj eno.
0,2%, indicata in: reluarea trat endo ortograd la dintii cu obt. De canal incomplete si in
parodontitele apicale cronice rebele la tratament, respectandu-se urmatoarea
procedura:
-> utilizarea exclusiva a sol. de hipoclor. de Na in cursul largirii canalului.
-> utiliz. In timpul urmator a lavajului cu sol. EDTA 17% timp de 3 min.
-> lavaje generoase cu apa distilata sau alcool izopropolic pt indepartarea oricaror urme
de hipocl. de Na din canal
-> lavaj final cu sol. de clorhexidina.
Aceasta esalonare a timpilor lavajului endo trebuie urmata cu strictete deoarece
contactul clorhexidinei cu hipocloritul de Na genereaza un precipitat dens care poate
bloca portiunile terminale ale canalelor inguste, impiedicand sigilarea etansa prin obt. de
canal. Mai apare riscul de colorare bruna a dintelui si cel cancerigen prin infiltrarea sa cu
timpul in tesuturile periapicale. Clorhex. poate fi folosita si sub forma de pansament
endo in gelul cu concentr. 2%.
* compusii iodati:
- tinctura de iod = sol. apoasa iodo-iodurata de 1% are o actiune f. Eficienta
bactericida, virulicida, antimicotica, precum si a pastrarii potentialului antiseptic chiar si
in prezenta sangelui, serului, a detritusurilor organice tisulare, a secretiilor.
- iodoformul = pasta iodoformata Walkhoff, ce se plaseaza in canal cu acul Lentulo
pt. 2-3 saptamani sub pansament ocluziv.
e) Compusi cuaternari de amoniu: sunt detergenti cationici si agenti umectanti incolori si
inodori care reduc tensiunea superficiala a solutiei. Au o act. Dezinfectanta moderata.
Ex.: clorura de benzalconiu (Zephiran)
f) Sarurile metalelor grele ( ale Ag si Hg): mecanismul de act. Antiseptic se bazeaza pe
capacitatea de coagulare si precipitare a proteinelor bacteriene ca si pe blocarea sistemelor
enzimatice ale acestora (sol. de azotat de Ag amoniacal, sarurile organice de Hg).
Alcoolii sunt o clasa de subst cu un potential slab antiseptic. Nu se foloseste ca atare in
trat. medicamentos de canal, ci doar sub forma de solvent al unor antiseptice propriu-
 zise.
Acizii grasi: - ac. propionic
- ac. caproic au mare potential antimicotic
- ac. caprilic
- caprilatul de Na are o act. bactericida si antimicotica.

II.) Antibioticele si chimioterapicele in trat. gangrenei pulpare = sunt subst. cu actiune

antimicrobiana specifica, dar spre deosebire de antisepticeisi exercita efectul toxic
preponderent pe microorganisme si mai putin sau deloc asupra tesuturilor organismului gazda.
Distrugere microorganismelor se face prin 2 mecanisme:
a) bacteriostatic, blocand procesul de multiplicare a bacteriilor, care mai intai devin sensibile,
apoi sunt distruse de mecanismele defensive naturale ale gazdei. Ex.: tetraciclinele,
cloramfenicolul, eritromicina, sulfamidele.
b) bactrericid, caracterizat prin distrugerea directa a bacteriilor, fara a solicita decat in mica
masura interventia proceselor de aparare imuna ale gazdei. Ex.: penicilinele,
cefalosporinele,aminoglicozidele, polimixinele, bacitracina.
Bacteriostaticele sunt eficiente in infectiile endo. de debut cu flora bucala banala cum ar fi
pulpitele, deschiderile accidentale recurente ale camerei pulpare, fiind contraindicate la indivizi
cu mecanisme defensive imune deficitare. Ex.: varstnici, boli cronice, corticoterapie, tratamente
cu citostatice, radioterapie.
Bactericide sunt indicate in parodontitele apicale acute exudative cu tratam. general si in
infectiile endo. din gangrena simpla si parod. apicale ca pansament endo. Au ca dezavantaj
posibile reactii alergice/toxice.
Realizarea unei actiuni eficiente a AB depinde si de capacitatea sa de patrundere in canalicule
dentinare si focarul de infectie apical, prezenta/ absenta unei inflamatii, a exudatului inflamator.
In tratam. endo. al gangreneipulpare simple/ complicate se foloseste de preferinta AB cu
mecanisme de actiune bactericid, toxice la administrarea pe cale generala, dar bine tolerate
tisular la admin. locala, cum ar fi bacitracina asociata cu neomicina sau polimixina B. In
gangrena pulpara, datorita caracteruluimixt al infectiei, e de dorit utilizarea unor asocieri cu AB.
eficienta asocierilor de AB in tratam. de canal al gangrenei pulpare depinde de m multi factori:
1. alegerea corecta a indicatiei de tratam. conservator in alternativa cu dreanajul endo sau
cu tratam. chirurgical endo.;
2. evitarea AB in reactii adverse: alergice, toxice, dismicrobism;
3. evitarea AB ineficiente;
4. evitarea unor doze insuficiente sau exagerate;
5. evitarea antagonismelor;
6. evitarea AB la care s-a instalat rezistenta;
7. evitarea rezistentei incrucisate.
Asocierea terapeutica a AB:
Indicatii de asociere:
1. intre bactericidele active in faza multiplicare si in cea de latenta (ex.:Streptomicina) si un
AB cu efect bacteriostatic (Tetraciclina).
2. intre bactericidele active in faza de multiplicare, cat si in cea de latenta, de tip
aminoglicozidic (ex.: Streptomicina), caz in care penicilina inhiba sinteza peretelui
bacterian, favorizeaza patrunderea si atacul streptomicinei in celula respectiva.
3. intre bactericidele active si faza de multiplicare (ex.: Penicilina) si bacteriostatice (ex.:
sulfamidele).

Contrindicatii de asociere:
1. intre bactericide active in faza de multiplicare a germenilor (ex.: peniciline, ampicilina,
cefalosporine, eritromicina) deoarece e impiedicat efectul bactericid.
2. intre 2 AB cu spectru larg: Tetraciclina si Cloramfenicolul, deoarece pot aparea fenomene
grave de dismicrobism.
3. intre AB aminoglicozidice, datorita efectelor de sumare toxice.

Penicilinele:
- sunt AB bactericide care suprima sinteza peretelui bacterian prin blocarea
transpeptidazei;
- pot avea un spectru ingust (Penicilina G) sau larg (Ampicilina, Amoxicilina,
Augmentinul, Piperaciclina, Carbeniciclina). Cele cu spectru larg sunt active si pe
bacili gram (-).

Cefalosporinele:
- sunt AB bactericide, actioneaza ca penicilinele;
Generatia I.: Cefalotina, Cefuroxina, Cefalexina, Cefazolina. Act. asupra majoritatii cocilor
gram (+) si asupra unor bacili gram (+);
Generatia II.: Cefaxitina, Cefuroxina, Cefamandolul;
Generatia III.: Cefazidina, Cefotoxina. Mai actioneaza pe bacili gram(-).

Macrolide: Eritromicina, care e un AB bacteriostatic, act. pe microorganisme gram(+), inclusiv

pe stafilococi penicilino-rezistenti.

Lincosamidele: Clindamicina.
 Aminoglicozidele: sunt AB cu actiune bactericida, actionand asupra cocilor gram(+) si gram(-) si
a unor bacili gram(-), cum ar fi Escherichia coli, Enterobacter, Proteus si Pseudomonas.
Ex.:Streptomicina, Neomicina, Canamicina, Gentamicina.
AB polipeptidice:
- Polimixina B actioneaza bactericid pe majoritatea bacililor gram (-);
- Polimixina E se utilizeaza in infectiile cu microorganisme gram(-) de tipul
Pseudomonas;
- Bacitracina actioneaza bactericid pe bacteriile gram(-), pe coci gram(-), actinomicete,
furospirili.

Tetraciclinele sunt AB cu spectru larg avand actiune bacteriostatica, actionand asupra cocilor si
bacililor gram(-), actomicetelor, leptospirelor si a unor protozoare.
Amfenicolii: Cloramfenicolul e un bacteriostatic cu spectru larg.
Oxazolidinone: Linezolidul e bacteriostatic cu spectru larg.
Paste complexe cu AB: ca pansament endo.: pentru a action eficient in sterilizarea
medicamentoasa a canalelor radiculare, preparatele pe baza de AB trebuie sa respecte
urmatoarele conditii:
1. folosirea unor AB bactericide;
2. utilizarea unor asocieri de AB care sa acopere un spectru antimicrobian cat mai larg;
3. evitarea asocierii AB in mecanisme de act. antagonice;
4. utilizarea unor AB active pe microflora patogena specifica gangrenei pulpare (bacili
anaerobi de genul Bacteroides);
5. utilizarea unor substante antiinflamatoare nespecifice (corticoizi)pentru amendarea
sindromului dureros parodontal apical sau prevenirea lui, ca o consecinta a
tratamentului biomecanic;
6. utilizarea enzimelor care potenteaza efectul AB prin cresterea difuzibilitatii si a
concentratiei active locale;
7. utilizarea numai in limitele termenului de garantie;
8. pastrarea in conditii corespunzatoare>+4°C.
Paste cu AB de uz endo.:
1. PBSC-ul (penicillin, bacitracin, streptomycin, caprylate sodium): introdus de Grossman =
pasta poliantibiotica;
2. Ledermix;
3. Pasta Valerian Popescu;
4. Pulpomixine?
5. Septomixine forte;
6. Pasta 3 mix;
7. Dontisolon.
Sulfamidele antibacteriene: in concentratii uzuale act. bacteriostatistic, iar in concentratii
crescute pot avea si efect bactericid. Ex.: Cotrimoxazolul e un bactericid cu spectru mai larg
decat sulfamidele.
Chinolonele: Negramul si Perfloxacina.
Antimicotice: Nistatin, Metronidazol, Grinazole ( produs comercial pe baza de metronidazol).

III.) Hidroxidul de Ca e o solutie cu utilizari multiple in endodontie. In prezent , hidroxidul de Ca

constituie antisepticul de electie folosit i tratamentul endo. al gangrenei pulpare simple si
complicate. Actiunea sa antiseptica se bazeaza pe 2 elemente:
1. pH alcalin de care e raspunzator (OH)-, cuprins intre 11 si 12 in functie de preparat;
2. solubilitatea foarte redusa in H2O care determina eliberarea treptata a (OH)- pe masura
contactului Ca(OH)2 cu H2O din umorile tisulare.
Ca(OH)2are urmatoarele proprietati:
a. e un puternic bactericid, poate fi folosit ca antiseptic endo. ;
b. are actiune antitoxica prin capacitatea de denaturare a enzimelor si toxinelor microbiene
si tisulare din canal;
c. dizolva detritusurile dentinare infectate si necrozate din canale;
d. opreste secretiile persistente din canale, care apar in unele cazuri de parodontite apicale
cronice printr-un mecanism complex in care se conjuga efectul alcalinizant antiseptic al
ionului (OH)- cu cel tisular de regenerare si remineralizare, precum si cu fenomenul de
vasoconstrictie capilara si de formare a unui dop fibros sau chiar a unei bariere fibroase
apicale. In aceste conditii, pt a obtine un canal uscat, e bine ca pansamentele endo cu
Ca(OH)2 sa se mentina minim o saptamana.
e. guverneaza in parodontitele apicale cronice procesul de vindecare al leziunilor osteitice
periapicale;
f. se resoarbe usor in caz de depasire a foramenului apical;
g. e superior celorlalte pansamente endo aplicate in gangrena pulpara, in cazul unor
accidente terapeutice de tipul cailor false radiculare datorita efectului hemostatic
conferit de prezenta ionilor de Ca2+, factorilor coagularii si de posibilitatea inchiderii
defectului prin neoformare de tesut dur.
Studiile in vivo au demonstrat totusi ca un pansament endo cu Ca(OH)2 aplicat timp de 7 zile
asigura completa sterilizare a canalului radiculare.
Forme de prezentare si modul de utilizare:
a. Preparatele magistrale sunt solutii suprasaturate de Ca(OH)2 obtinute prin spatularea
extemporanee de apa distilata cu pulbere de Ca(OH)2. Pt un control mai precis al
omogenitatii si nivelul pana la care s-a introdus Ca(OH)2pe canal, se recomanda a se
adauga o substanta radioopaca cum ar fi sulfanatul de Ba conform formulei: Rp://Sulfat
 de bariu (o parte): Ca(OH)2 (8 parti) si apa distilata.
b. Produsele comerciale, comparativ cu preparatele magistrale, contin o cantitate mai mica
de Ca(OH)2care variaza intre 32-52% precum si aditivi. Se livreaza sub forma de:
- pasta: Calxyl;
- carpule: Reogan Rapid;
- seringa: Pulpdentsi Hypocalc.
Modalitati de introducere pe canal:
a. Propulsarea pastei cu instrumentar rotativ (ac Lentulo la turatie redusa);
b. Propulsarea pastei cu instrument de mana (ac Kerr tip burghiu) prin rotirea acului in sens
invers acelor de ceasornic, asociate cu miscari verticale de introducere si extragere;
c. Condensarea cu fuloare de canal (plugger) care sa aiba acces pe toata lungimea
canalelor;
d. Injectarea cu seringa in care se livreaza (Pulpdent, Reogan Rapid, Hypocalc) dupa
prealabila verificare a patrunderii acului cat mai aproape de apex;
e. Injectarea cu serinaga de presiune (Pastiject) asigura plasarea pastei de consistenta
ferma pana la apex.
Indicatii de utilizare a Ca(OH)2:
1. Gangrena simpla: aplicatie unica pt. 1-2 saptamani cu preparate comerciale sau
magistrale;
2. Parodontitele apicale cronice: produsele pentru care se opteaza sunt preparatele
magistrale, deoarece asigura un depozit prelungit de Ca(OH)2. Aceste preparate
se aplica repetat pt reimprospatarea materialului la intervale de 3 luni pana la
confirmarea Rx. a vindecarii osoase periapicale;
3. Apexificarea in gangrena simpla si parodontitele apicale cronice: exista un
procedeu terapeutic care nu depinde de varsta pacientului, necesitand
reimprospatarea periodica a Ca(OH)2 timp de 3-18 luni, uneori chiar mai mult,
pana la inchiderea totala sau numai partiala aunui apex imatur, larg deschis.
4. Resorbtia radiculara interna cu sau fara perforarea radacinii: beneficiaza de
pansamentul cu Ca(OH)2 ca tratament de electie;
5. Resorbtia radiculara apicala externa: Ca(OH)2 opreste procesul resorbtiv al
cementului si dentinei, stimuland simultan procesele de remineralizare locala
prin activarea fosfatazei alcaline;
6. Caile false radiculare: pot beneficia de inchiderea defectului printr-un procedeu
asemanator apexifierii, dar mult mai indelungat;
7. Fracturile radiculare orizontale inchise: la dintii vitali unde s-a pastrat vitalitatea
fragmentului apical, presupune un tratament endo de 3-6 luni cu Ca(OH)2 al
fragmentului coronar (bariera cicatriceala mineralizata ia nastere la suprafata de
fractura);
 8. Replantarea dupa avulsia traumatica: se recomanda utilizarea pansamentului
endo cu Ca(OH)2 timp de 3-6 luni. Se recomanda temporizarea tratamentuluide
canal cu Ca(OH)2 circa 2 saptmani de la efectuarea replantarii.
Precautii:
- Obturatia coronara provizorie trebuie efectuata cu un ciment corespunzator ca
rezistenta perioadei de pastrare a pansamentului cu Ca(OH)2 pentru mentinerea
etansa a inchiderii marginale;
- materialul de obt. tip Cavit pt pansamente de 7-10 zile, repectiv CIS sau amalgam de
Ag pt perioade care se intind pe mai multe luni;
- evitarea eugenatului de Zn ca mat. de obt. provizorie sau de acanal deoarece
preparatele pe baza de Ca(OH)2 se intaresc brusc la contactul cu acesta.

IV.) Corticoizii au capacitatea de a se concentra in tesuturile inflamatorii unde isi exercita

efectul prin conjugarea unor mecanisme multiple, cum ar fi:
a. in fazele de debut : - stabilizarea capilarelor
- reducerea edemului
- inhibarea diapedezei
- inhibarea fagocitozei
b. in fazele tardive: - intarziere procesului de regenerare tisulara locala si de cicatrizare prin
reducerea nr. de fibroblasti si functionarea lor necorespunzaroare;
- perturbarea sintezei colagenului.

Corticoizii inhiba procese imune mediate celular. Ex.: hidrocortizolul, hidrocortizonul acetat,
prednison, prednisolonul si metilprednisolonul, dexametrazona.

V.) Enzimele reprezinta al 3-lea component principal al pastelorcomplexe cu AB. Terapia

enzimatica in gangrena pulpara simpla, dar mai ales in parodontitele apicale acute sau cronice
prezinta urmatoarele avantaje:
- degradarea si lichefierea detritusurilor necrotice din zonele inaccesibile ale
canalelor radiculare, deltei apicale si canaliculelor dentinare;
- fluidizarea secretiilor sau colectiilor purulente;
- facilitarea difuziunii antisepticelor, AB, chimioterapicelor si cortizonicelor in
canale secundare, delta apicala si canaliculele dentinare;
- inhibarea microflorei endodontice, potentarea fagocitozei, accelerarea drenajului
limfatic, diminuarea durerii in parodontitele apicale acute;
- scurtarea duratei tratamentului medicamentos;
- lipsa secretiilor secundare alergice.
 Calitatile unui material pt obturatia de canal (Curs 6)

- sa se prepare simplu;
- sa fie usor de manipulat;
- sa se poata dezobtura usor daca e necesar;
- sa inchida etans canalul radicular, el necesitand a fi:
a) fluid ( sa patrunda in toate anfractuozitatile);
b) sa nu sufere variatii dimensionale in timp;
c) sa fie impenetrabil pentru microorganisme;
d) sa nu se dizolve in saliva sau in secretiile tisulare;
e) sa nu se resorbe in canal.
- sa fie radioopac pt a se verifica radiologic corectitudine obt.;
- sa aiba o culoare diferita de a dentinei, pt a purtea fi vizualizat la dezobturare;
- sa nu coloreze dintele si sa fie histofil pentru tesuturile periapicale;
- sa fie bacteriostetic;
- sa aiba timp de priza convenabil;
- sa fie steril si sa se mentina steril;
- sa nu provoace raspuns imunologic;
- sa nu fie mutagen sau cancerigen.

Materialele de obturatie de canal

- tratamentul endo modern presupune realizarea unei instrumentari chimico-mecanice
riguroase, inchiderea tridimensionala a spatiului endopt eliminarea posibilitatii de
reinfectie si refacere a intergritatii coronare a dintelui;
- pt efectuarea obt. radiculare au ost folosite matriale solide in asociere cu diferite paste
sau sigilanti care prin actiunea sinergica sa permita obtinerea acestor deziderate.
1. Materiale solide: gutaperca si resilon.
 Gutaperca e un polimer cristalin a carei consistenta se modifica in functie de
temperatura.
- conurile de gutaperca devin plastice la 64°C si pot fi dizolvate usor cu
cloroform sau halotan;
- inainte de realizarea obt. radiculare, conurile trebuie sterilizate prin
introducerea timp de 1 min. intr-o solutie de 5% hipocloit de Na, urmele
acestea(care pot interfera cu capacitatea de sigilare) sunt sterse prin spalare
cu alcool etilic;
- e biocompatibila, cu cea mai redusa toxicitate tisulara, dar care nu poate fi
folosita singura din cauza lipsei de adereanta la peretii canalului radicular;
 - pt credterea adeziunii, pe suprafata conurilor se poate aplica un strat de
rasina ce realizeaza legatura dintre materialul solid (gutaperca) si sigilantul
specific care asigura o inchideresuperioara si o reducere semnificativa a
microinfiltratiilor.
 Resilon e un polimer sintetic creat pt a fi utilizat cu Epiphany, care se prezinta sub
forma identica cu gutaperca si poate fi folosit cu orice tehnica de obturatie.
2. Sigilantii:
Majoritatea materialelor folosite ca sigilante au demonstrat o actiune biologica nedorita si
citotoxicitate, mai ales in stare proaspata, motiv pt care contactul cu tesuturile periapicale
poate duce la degenerare tisulara si intarzierea vindecarii.
Un sigilant ideal trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. aderenta la dentina radiculara si canal, cu sigilarea perfecta a canalului radicular;
2. forta de coeziune suficienta pt a mentine unitatea obturatiei;
3. vascozitate redusa pt a putea patrunde in imperfectiunile peretelui dentinar;
4. sa fie neiritant si sa stimuleze vindecarea periapicala prin depunere de tesut
mineralizat.
Sigilantii moderni sunt reprezentatnti pe baza de MTA, AH+, Gutaflow, sistemele bioceramice si
cele pe baza de rasini metacrilice.

I. Sigilantii pe baza de oxid de Zn si eugenol.

Sigilantii conventionali sunt mat. pe baza de oxid de Zn si eugeno, avand la baza reactia de
chelare dintre ionii de Zn si eugenol; aceasta se poate produce si intre ionii de Zn din gutaperca
si ionii de Ca din dentina radiculara, ceea ce explica coeficientul mic de contractie al materialului
dupa priza.
Cei mai cunoscuti reprezentanti sunt Roth sealer, Kerr Pes, Endomethasone.
Caracteristicile acestor sigilanti sunt:
- capacitate de sigilare scazuta datorita solubilitatii crescute a oxidului de Zn.
- eugnolul din compozitie are efect citotoxic.
II. Sigilantiipe baza de MTA (Mineral Trioxide Agregate)
MTA a fost itrodus in stoma in anii `90, dpdv chimic fiind un amestec format din: oxid,
aluminati si silicat tricalcic, oxid de bismut, aluminoderita tetracalcica si oxid de siliciu,
alaturi de alti oxizi metalici.
Cimenturile cu silicat de Ca au o caracteristica importanta si anume, desfasurarea reactiei de
priza in mediu umed (sange si alte fluide).
Ca sigilant endo, MTA a demonstrat realizarea la contactul cu dentina radiculara a unui strat
nou-format asemanator hidroxiapatitei.
Pt asigurarea act. biologice si a prizei materialului e necesar mediul umed, asigurat prin
prezenta lichidelor biologice sau a solutiei de irigare a canalului radicular.
 Materialul are o adaptare marginala superioara realizand patrunderea in interiorul
canaliculelor radiculare cu inchiderea lor.
Irigarea finala a ca. rad. cu hipoclorit de Na au atat efect antibacterian si de eliminare a
resturilor tisulare, cat si de crearea a unui mediu alcalin potrivit hidratarii sigilantului.
Tratam. final cu sol. acide (acid citric) duce la cresterea porozitatii si alterarea
microstructurii, motiv pt care e contraindicat, la fel ca EDTA-ul, care influenteaza negativ
hidratarea MTA-ului.

Avantajele MTA-ului:
1. biocompabilitate ft buna si act de stimularea a vindecarii;
2. elibereaza Ca(OH)2, are efect antimicrobian si Ph alcalin;
3. adeziune superioara la dentina, iar capacitatea de sigilare e similara rasinilor epoxilice
4. e non-mutagenic, non-neurotoxic si nu influenteaza microcirculatia de la nivelul
parodontal;
5. realizeaza o inchidere ermetica la niv. cementului si dentinei, e radioopac si nu are
contractie de priza;
6. reactia de priza si calitatea sigilarii nu sunt influentate de prezenta fluidelor tisulare.

Dezavantajele MTA:
1. posibilitatea aparitiei modificarilor coloristice a dentinei dat. eliberarii de ioni de Fe;
2. timpul de priza e lung (2h 45min);
3. indepartarea dificila din can. rad. datorita lipsei unui solvent cunoscut.

Produse comerciale pe baza de MTA:

a. ProRoot endo e un mat. pe baza de Ca(OH)2 care se fol alaturi de un miez solid prin
condensare laterala la rece sau o tehnica cu carrier. Pulberea are ca si componenta
majora silicatul di- si tricalcic, iar lichidul e o solutie vascoasa de polimer. Rolul
polimerului e de a modifica proprietatile MTA-uluicare devine astfel un fluid, iar in urma
actiunii sale se elibereaza Ca(OH)2.
Capacitatea de sigilare e superioara, act. iritanta e minima, chiar si in cazul depasirilor,
iar forta de adeziune la dentina radiculara e mai mare ca la AH+.
b. MTA Fillapex (Angelus) e o pasta cu doua componente care prin amestecare ofera un
mat. omogen, e extrem de versatila, usor de manevrat si potrivita pt orice metoda de
obt., avand urmatoarele proprietati:
- vascozitate scazuta, ceea ce ii permite penetrarea cu usurinta in canalele
secundare si accesorii;
- capac. de sigilare ft buna;
- timp de priza 35 min., suficient chiar si in cazul pluriradicularilor;
 - solubilitate scazuta, nu se erodeaza si nu creazamicrospatii pt. colonizarea
bacteriana;
- act. antimicrobiana importanta si eliberarea de ioni de Ca se mentine timp de 14
zile;
- e radioopac, iar in cazul retratamentului e usor de indepartatdin can. radicular.
c. CPM, prezent ca un ciment Portland modificat, acest sigilant se caracterizeaza prin
prezenta unei cantitati mari de carbonat de Ca care are rolul de a creste cant. de ioni de
Ca eliberati, la care se adauga o capacitate de sigilare crescuta, adeziune ridicata la
peretii dentinari, vascozitate scazuta si biocompatibilitate.
adaugarea carbonatului de Ca asigura limitarea necrozei de contact in cazul depasirilor
apexului si vindecare periapicala rapida.
Alte calitati ale CPM: activitate antimicrobiana intensa, radioopacitate satisfacatoare,
stabilitate dimensionala in timp.
d. MTA optura e formata dintr-o pulbere cu compozitie similara Angelus gri si un lichid in
care solutia salina a fost inlouita cu o rasina si are rol de initiator de priza.
Acest material are urmatoarele proprietati:
1. solubilitate redusa si stabila 15-30 zile, care creste insa la 60 de zile;
2. vascozitate ridicata (face dificila patrunderea in ramificatiile can. radicular).
e. Ciment F-Doped MTA are in compozitie NaF si se evidentiaza prin proprietatile sale
osteoconductive imp. in raspunsul biologic si in fenomenele de vindecare periapicale.
Are capacitate de sigilare buna, produsii de hidratare care se formeaza in cursul reactiei
de priza reactioneaza cu ionii de Ca si P din dentina radiculara si imbunatateste sigilarea.
Inaintea obt. rad. e indicata indepartarea detritusului dentinarremanent prin irigare cu
EDTA, asa incat produsii de hidratare sa poata asigura inchiderea etansa a interfetei cu
dentina si obliterarea canalelor radiculare.
III. AH+ = un sist. format din 2 paste care are urm. caracteristici
- solubilitate scazuta si stabilitate chimica;
- adeziune crescuta la dentina cu penetrare adecvata;
- timp de priza lung, ceea ce permite formarea unei legaturi mecanice intre sigilant si
dentina radiculara.
IV. Gutaflow
- e format din gutaperca introdusa intr-o matrice de silicon, la care se adauga particule
de Ag;
- e un mat. solubil, biocompatibil cu fluiditate mare si adeziune crescuta la peretii
dentinari;
- nu are act. toxica sau proprietati antimicrobiene;
- timpul de priza e de 25-30 min;
- poate fi folosit atat dupa irigarea cu EDTA, cat si dupa hipoclorit de Na.
V. Sistemele bioceramice
- materialele bioceramice sunt reprez. de Zirconia, alumina, sticla bioactiva, sticla
ceramica, hidroxiapatita sau fosfatul de Ca resorbabil;
- introducerea mat. bioceramice in arsenalul terapeutic al endodontiei s-a bazat pe
proprietatile lor:
 biocompatibilitate;
 caracterul hidrofil;
 lipsa contractiei de priza;
 stabilitate chimica in med cav. bucale;
 absenta reactiei inflamatorii in cazul supraobt.;
 capacit. de eliberare in cursul react. de priza a hidroxiapatitei ce asigura o
legatura chimica puternica cu dentina.
- se limiteaza utilizarea bioceramicii in cazul obt. retrograde sau a defectelor radiculare;
- umiditatea restanata la niv. can. radiculare nu influenteaza calitatea inchiderii marginale
a cimentului bioceramic;
- retratamentul e posibil cu ajutorul instrum. ultrasonice in asociere cu cant. mari de apa
pt. indepartarea materialului din jumatatea coronara a can. radicular; in cont. se poate
asocia cu un solvent (cloroform, xilol) si se cont. dezobturatia spre apex cu instrum.
manuale.
VI. Rasinile metacrilice
Sigilantii pe baza de rasini metacrilice au aparut ca o alternativa la obt. cradiculara clasica cu
conuri de gutaperca si paste pe baza de oxid deZn, eugenol, fiind reprezentati prin 2 sisteme:
EndoREZ, Epiphany.
Tehnica de lucru presupune evitarea folosirii sol. de irigare endo cu continut de peroxid de
hidrogen, deoarece acestea inhiba polimerizarea rasinilor metacrilice.
Timpi operatori:
- uscarea cavitatii;
- alegerea conului principal in fct. de sigilantul folosit (Gutaperca, Resilon);
- controlul Rx al adaptarii conului;
- introducerea acului de descarcare al mat. pana la 2-3 mm de capatul canalului
radicular preparat;
- umplereacan. pana la nivelul coronar, mentinand varful acului in masa de mat. de
sigilare;
- introd. conului principal;
- umplerea spatiului endo in caz de necesitate cu conuri auxiliare.
Avantaje:
1. utilizarea acestor mat. scade microinfiltratia;
2. mat. sunt considerate biocompatibile;
 3. Indep. din canal se face relativ usor.
o EndoREZ e format din 2 componente: acest sigilant poate fi folosit in asociere cu conuri
de gutaperca obisnuite sau invelite in rasina.
o Epiphany e folosit impreuna cu conuri Resilon, in plus sist. vine impreuna cu un primer
autogravant ce form. un strat hibrid ce se va lega de sigilant si acesta la randul sau se va
atasa de miezul de Resilon, scopul urmarit fiind obtinerea unui sistem radicular
monobloc.