Risc 0

Risc tehnic/tehnologic
-BU+TENI 2003- Sef.lucr.dr.ing.Costin Ilinca

UNIVERSITATEA “PETROL-GAZE”PLOIE+TI
Departamentul –Fiabilitate =i Securitate Industrial[
1. Fiabilitate, nonfiabilitate, risc =i securitate tehnic[

- concepte fumdamentale-
Dezvoltarea tehnologic[ f[r[ precedent din ultimele decenii a consacrat o serie de domenii =i
ramuri industriale de v]rf - industria termoenergetic[, energetica nuclear[, industriile chimic[ =i
petrochimic[ =.a. - , caracterizate prin utilizarea unor echipamente tehnologice deosebit de
performante =i de complexe, ]n contextul desf[=ur[rii unor procese tehnologice preten\ioase.
Exploatarea eficient[ a liniilor =i instala\iilor tehnologice implicate - aceasta presupun]nd
func\ionarea cvasicontinu[ a acestora, prin diminuarea semnificativ[ a ponderii opririlor cauzate de
diverse ced[ri/defect[ri - , ]n circumstan\ele protej[rii corespunz[toare a s[n[t[\ii personalului
angajat =i a popula\iei, precum =i ]n contextul conserv[rii mediului ambiant, necesit[ asigurarea (]n
fazele de concep\ie =i de execu\ie) =i men\inerea (pe parcursul exploat[rii tehnologice, a) unor
niveluri ridicate de fiabilitate =i de securitate tehnic[ [1].
Dezvoltarea tehnologiilor moderne a condus la conferirea unei noi dimensiuni no\iunii de
calitate, aceasta reflect]nd, ]n prezent, nu numai garantarea nivelurilor de performan\[ ale sistemului
tehnic/tehnologic nou - la ]nceputul exploat[rii a acestuia - , ci =i garantarea conserv[rii
performan\elor sistemului ]n timp, pe parcursul func\ion[rii acestuia. Aceast[ proprietate general[,
de conservare ]n timp a performan\elor unui sistem tehnic/tehnologic, s-a constituit ]ntr-un concept
bine individualizat, denumit fiabilitate. A=adar, fiabilitatea unui sistem tehnic/tehnologic se
identific[ cu componenta dinamic[ a calit[\ii acestuia → men\inerea unor niveluri corespunz[toare
de performan\[ pe parcursul exploat[rii tehnologice.
Fiabilitatea unui sistem tehnic/tehnologic este determinat[ de ansamblul tuturor factorilor
implica\i ]n punerea ]n oper[ a acestuia → concep\ia, realizarea =i exploatarea sistemului. Din acest
motiv, realizarea =i men\inerea unui nivel ridicat al fiabilit[\ii - ]n limita domeniului optim - ,
presupune at]t analiza factorilor ]n discu\ie, c]t =i ac\iunea corespunz[toare asupra acestora.
}n acest context, s-a constituit - relativ recent - , ca ramur[ de sine st[t[toare a +tiin\ei, Teoria
Fiabilit[\ii [1,3], care se ocup[ at]t cu fundamentarea metodelor =i procedeelor de analiz[ calitativ[
=i cantitativ[ a comport[rii ]n exploatare a sistemelor tehnice/tehnologice, c]t =i cu studiul m[surilor
generale care trebuie avute ]n vedere la punerea ]n oper[ a acestora, ]n scopul asigur[rii unei
eficien\e maxime ]n exploatare.
Conceptele de fiabilitate =i de nonfiabilitate ale unui sistem tehnic/tehnologic, s]nt str]ns
legate de no\iunea de cedare sau de defectare a sistemului.
Prin cedare - termen sinonim c[derii sau defect[rii - se ]n\elege ]ncetarea aptitudinii
unui sistem tehnic/tehnologic de a-=i ]ndeplini corect func\iile impuse. O ipotez[ fundamental[
]n teoria fiabilit[\ii [1,3] o constituie considerarea sistemelor tehnice/tehnologice ca sisteme cu
defectare unic[. Astfel, prima cedare/defectare a unui sistem, produs[ dup[ intrarea ]n
exploatare a acestuia, este =i unica defectare/cedare a sistemului. Desigur, sistemele
tehnice/tehnologice reale constituie obiectul unei continue activit[\i de mentenan\[ [1,3], ced[rile
premature - survenite pe parcursul exploat[rii tehnologice, ]n limitele duratei de exploatare
specificate - fiind remediate prin activit[\i de mentenan\[ corectiv[.
Modelarea comport[rii ]n exploatare a sistemelor tehnice/tehnologice reale, ]n cadrul
teoriei fiabilit[\ii, este fundamentat[ pe ipoteza c[ orice activitate de mentenan\[ (corectiv[) -
av]nd drept obiect repararea, recondi\ionarea, restabilirea, reabilitarea sau ]nlocuirea
oric[rui element sau subansamblu al sistemului - , aplicat[ unui sistem, constituie un proces
de re]nnoire al acestuia, sistemul tehnic/tehnologic respectiv devenind un sistem nou din
punctul de vedere al fiabilit[\ii. }n situa\ia ]n care studiul comport[rii ]n exploatare a sistemelor
tehnice/tehnologice ia ]n considera\ie numai prima cedare/defectare a sistemului, ap[rut[ dup[
1
intrarea ]n exploatare (respectiv prima intrare ]n func\iune) a acestuia, atunci sistemele

tehnice/tehnologice ]n discu\ie s]nt denumite sisteme f[r[ re]nnoire. Dac[ se analizeaz[ =i
comportarea sistemului ]ntre dou[ ced[ri/defect[ri consecutive, ]n limitele duratei de exploatare
impuse (p]n[ la casare), sistemele investigate s]nt denumite sisteme cu re]nnoire.
Din punctul de vedere calitativ, conceptul de fiabilitate a unui sistem tehnic/tehnologic
desemneaz[ [1,3] aptitudinea acelui sistem de a-=i ]ndeplini corect func\iile (atribu\iile)
impuse, ]n condi\ii de exploatare specificate, de-a lungul unui interval de timp determinat
(dat).
Pentru descrierea fiabilit[\ii ]n exploatare a echipamentelor, este suficient s[ se ia ]n
considerare durata scurs[ de la intrarea ]n func\iune a sistemului =i p]n[ la prima (unica)
defectare/cedare acestuia. Aceast[ marime, denumit[ durata de bun[ func\ionare p]n[ la prima
(unica) defectare/cedare a sistemului tehnic =i notat[ τ0 [h,d,an], este o variabil[ aleatoare continu[,
definit[ pe mul\imea E a tuturor sistemelor tehnice/tehnologice identice (din punctele de vedere
constructiv, func\ional =i al tehnologiei de fabrica\ie) =i lu]nd valori pe axa real[ a timpului,
respectiv:
τ 0 : E → [0;+∞) , τ 0 = τ 0 ( e) . (1)
Fiec[rui sistem e ∈ E ]i este asociat[ o durat[ de bun[ func\ionare τ0 ≥ 0 , distribu\ia

valorilor τ0 pe mul\imea E a sistemelor tehnice/tehnologice identice (mul\ime denumit[ =i popula\ie
statistic[) fiind aleatoare.
Din punctul de vedere cantitativ1, conceptul de fiabilitate a unui sistem tehnic/tehnologic
desemneaz[ [1,3] probabilitatea ca acel sistem s[-=i ]ndeplineasc[ corect func\iile (atribu\iile)
impuse, ]n condi\ii de exploatare specificate, de-a lungul unui interval de timp determinat (dat).
Func\ia de fiabilitate - definit[ pe axa real[ a timpului =i lu]nd valori ]n intervalul [0;1] - reprezint[
probabilitatea ca, ]n intervalul de timp curent [0;τ) s[ nu se produc[ cedarea/defectarea sistemului,
respectiv:
R :[0;+∞) → [0;1] , R(0, τ ) = R(τ ) = P(τ 0 ≥ τ ) . (2)
Nonfiabilitatea unui sistem tehnic/tehnologic reprezint[, din acela=i punct de vedere
cantitativ, probabilitatea ca, ]n intervalul de timp curent [0;τ) s[ se produc[ cedarea/defectarea
sistemului, respectiv:
F :[0;+∞) → [0;1] , F (0, τ ) = F (τ ) = P(τ 0 < τ ) . (3)
Pe baza conceptului general al no\iunii de fiabilitate, prin aceasta se ]ntelege
proprietatea unui sistem tehnic de a-=i conserva ]n timp performan\ele ]n condi\ii date de
exploatare.
Din punct de vedere calitativ2 prin fiabilitate se ]n\elege aptitudunea unui sistem
tehnic de a-=i ]ndeplini corect func\iile specificate ]n condi\ii de exploatare specificate, de-a
lungul unui interval de timp dat.
Din punctul de vedere calitativ, conceptul de securitate tehnic[ desemneaz[ [1,3] starea
raporturilor dintre sistemul tehnic/tehnologic ]n discu\ie =i celelalte sisteme tehnice/tehnologice
conexe (]nvecinate), ]n general, respectiv dintre sistemul tehnic/tehnologic =i mediul ]nconjur[tor
sau om, ]n particular, stare creat[ ca urmare a impunerii, aplic[rii =i respect[rii anumitor m[suri
1
conceptul cantitativ al notiunii de fiabilitate
2
conceptul calitativ al notiunii de fiabilitate
2
tehnice =i manageriale ]n scopul prevenirii =i combaterii avariilor majore sau a evenimentelor

generatoare de avarii majore.
Dac[ echipamentele tehnologice s]nt considerate ca sisteme tehnice/tehnologice f[r[ re]nnoire
(nereparabile), atunci durata scurs[ de la intrarea ]n func\iune a sistemului =i p]n[ la producerea
primei (unicei) avarii majore aferente acestuia, notat[ cu τa [h,d,an], este o variabil[ aleatoare
continu[, definit[ pe mul\imea E a tuturor sistemelor tehnice/tehnologice identice (din punctele de
vedere constructiv, func\ional =i al tehnologiei de fabrica\ie) =i lu]nd valori pe axa real[ a timpului,
respectiv:
τ a : E → [0;+∞) , τ a = τ a ( e) . (4)
Fiec[rui sistem e ∈ E ]i este asociat[ o durat[ τa ≥ 0 p]n[ la producerea unei avarii majore
sau a unui eveniment generator de avarie major[, distribu\ia valorilor τa pe mul\imea E a sistemelor
tehnice/tehnologice identice (popula\ia statistic[) fiind aleatoare.
Din punctul de vedere cantitativ, conceptul de securitate tehnic[ a unui sistem
tehnic/tehnologic reprezint[ probabilitatea ca, ]n intervalul de timp curent [0;τ) s[ nu se
produc[ - la nivelul sistemului respectiv - o avarie major[ sau un eveniment generator de avarie
major[, respectiv:
S :[0;+∞) → [0;1] , S (0, τ ) = S (τ ) = P(τ a ≥ τ ) . (5)
Riscul tehnic asociat unui sistem tehnic/tehnologic reprezint[, din acela=i punct de vedere
cantitativ, probabilitatea ca, ]n intervalul de timp curent [0;τ) s[ se produc[ - la nivelul
sistemului respectiv - o avarie major[ sau un eveniment generator de avarie major[, respectiv:
ρ :[0;+∞) → [0;1] , ρ(0, τ ) = ρ (τ ) = P(τ a < τ ) . (6)
}n general strategia fiabilit[\ii este fundamentat[ preponderent pe criterii manageriale, ]n
schimb, strategia securit[\ii tehnice este structurat[ pe criterii sociale, aceasta presupun]nd - ca
priorit[\i majore - asigurarea protec\iei maxime a vie\ii =i s[n[t[\ii oamenilor, a mediului =i a
valorilor na\ionale.
Potrivit defini\iilor (2) , (3) , (5) =i (6) , fiabilitatea =i nonfiabilitatea, pe de o parte, respectiv
securitatea tehnic[ =i riscul tehnic, pe de alt[ parte, reprezint[ probabilit[\i asociate unor evenimente
complementare, astfel ]nc]t s]nt satisf[cute cele dou[ rela\ii de complementaritate din teoria
fiabilit[\ii [1,3]:
R(τ ) + F (τ ) = 1 , ( ∀)τ ≥ 0 ; (7.a)
S (τ ) + ρ(τ ) = 1 , ( ∀)τ ≥ 0 . (7,b)
A=adar, sfera conceptului de fiabilitate include sfera conceptului de securitate tehnic[,
verific]ndu-se urm[toarele corela\ii:
R(τ ) ≤ S (τ ) ; F (τ ) ≥ ρ(τ ) , ( ∀)τ ≥ 0 . (8)
Situa\ia
R( τ ) = S ( τ ) ; F ( τ ) = ρ ( τ ) , (9)
reprezint[ a=a-numita alternativ[ de limit[ critic[, ]n care cedarea/defectarea sistemului
tehnic/tehnologic coincide cu producerea unei avarii majore sau a unui eveniment generator de
avarie major.
Corela\iile (9) arat[ c[ nonfiabilitatea constituie limita superioar[ a riscului tehnic, ]n timp ce
fiabilitatea reprezint[ limita inferioar[ a securit[\ii tehnice.
A=adar, rezultatele ob\inute ]n urma efectu[rii unui studiu de fiabilitate [1,3] , se constituie
]ntr-o predic\ie acoperitoare privind nivelul riscului tehnic (respectiv nivelul de securitate tehnic[)
ce caracterizeaz[ exploatarea echipamentelor tehnologice; nonfiabilitatea poate fi considerat[, la
3
limit[, ca fiind nivelul maxim al riscului tehnic, iar fiabilitatea poate fi interpretat[ ca reprezent]nd
nivelul minim al securit[\ii tehnice.
2.Evaluarea practic[ a indicatorilor de fiabilitate
Evaluarea nivelului de fiabilitate se poate realiza prin prelucrarea datelor culese ]n urma
supravegherii tehnice ]n exploatare a unui lot de sisteme tehnice de acela=i tip♦.
C]nd se dispune de un num[r foarte mare de elemente identice, ]n vederea supravegherii ]n
exploatare, din mul\imea total[ de elemente numit[ popula\ie statistic[, se laeg la ]nt]mplare un
num[r mai restr]ns de elemente ce formeaz[ e=antionul de analiz[ N.
Evaluarea practic[ a indicatorilor de fiabilitate se poate realiza prin urm[toarele metode:
1. Prin gruparea pe intervale de timp a momentelor de defectare/cedare.
2. Prin valorificarea momentelor individuale de defectare pentru fiecare utilaj ]n parte.
2.1.Evaluarea practic[ a indicatorilor de fiabilitate

grup]nd pe intervale de timp momentele de defectare/cedare
Etapele necesare acestui studiu sunt :
1. Se stabile=te durata total[ de serviciu/de bun[ func\ionare, corespunz[toare

e=antionului analizat prin:
a) Se alege τs ca fiind cea mai mare durat[ de bun[ func\ionare corespunz[toare
e=antionului analizat.
τ s = max(τ k ) (10)
1≤ k ≤ n
♣
b) Se alege τs ca fiind durata normal[ impus[ ]n faza de proiectare pentru utilajul
respectiv :
10 000 h (1.25 an) ; 50 000 h (6.25 an) ; 100 000 h (12.5 an) ; 200 000 h
2. Determinarea datelor intermediare presupune:

a) Se discretizeaz[ durata total[ de serviciu ]ntr-un num[r p ∈ N ∗ subintervale
echidistante, dup[ cum urmeaz[ :
ξ3 ∆t
I.F
n1 n3
t0 t1 t2 t3 ti ti+1 τs=tp
♦
sisteme identice din punct de vedere constructiv =i func\ional
♣
τs,sunt durate de exploatare ne]ntrerupt[ sub sarcin[ (se neglijeaz[ duratele de ]ntrerupere)
4
]n care :
τ
∆t = s = t i − t i −1 ; 1 ≤ i ≤ p (11)
p
ni-1 - reprezint[ num[rul de elemente r[mase ]n func\iune la intrarea ]n subintervalul [ti-1 ;ti)
ni - reprezint[ num[rul de elemente r[mase ]n func\iune la incheierea subintervalului [ti-1 ;ti)
mi – reprezint[ num[rul de elemente defectate pe parcursul subintervalului [ti-1 ;ti)
mi = ni-1 - ni (12)
ξi – reprezint[ momentul central pe subintervalului [ti-1 ;ti)
t +t 2i − 1
ξ i = i −1 i = ∆t ; 1 ≤ i ≤ p; t i = i∆t (13)
2 2
Pentru N suficient de mare N>30…40 unit[\i, num[rul de subintervale se alege cel

pu\in 20.
Pentru N < 30 unit[\i, num[rul de subintervale se alege cel pu\in 10…20.
b) Se ]ntocme=te tabelul cu datele intermediare :
Num[r Limite subint. Moment Num[r de Nr.sist

central sisteme eme
subint. [h] defecta
r[mase ]n te
func\iune
i ti-1 ti ξi ni-1 ni mi
1 t0 t1 ξ1 n0 n1 m1
2 t1 t2 ξ2 n1 n2 m2
3 t2 t3 ξ3 n2 n3 m3
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
i-1 ti-2 ti-1 ξi-1 ni-2 ni-1 mi-1
i ti-1 ti ξi ni-1 ni mi
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
p tp-1 tp ξp np-1 np mp
3) Evaluarea indicatorilor de fiabilitate♣:

a) Indicatorii de fiabilitate de tip func\ie (func\ia de nonfiabilitate, func\ia de
fiabilitate, densitatea de probabilitate a duratei de bun[ func\ionare, rata de
defectare).
♣
pentru fiecare indicator de fiabilitate va fi prezentat domeniul =i codomeniul de defini\ie, semnifica\ia lui, formula
matematic[ c]t =i formula practic[ de evaluare
5
A1) Func\ia de nonfiabilitate
Din punct de vedere matematic nonfiabilitatea reprezint[ func\ia de reparti\ie a

variabilei aleatoare τo,definit[ anterior.
Expresia matematic[ de defini\ie a func\iei de nonfiabilitate este :
F :[0;+∞) → [0;1] , F (0, τ ) = F (τ ) = P(τ 0 < τ ) . (14)

}n mod practic se utilizeaz[ urm[toarea expresie pentru func\ia de nonfiabilitate:
F : [0;+τ s ) → [0;1] , pentru τ ∈ [t i −1 ; t i )

1 i n
F (τ ) = ∑ m j = 1− i . (15)
N j =1 N
Propriet[\i:
- func\ia F este cresc[toare
- F(0) = 0
- τ → ∞; F (τ ) = 1
A2) Func\ia de fiabilitate
Expresia matematic[ de defini\ie a func\iei de fiabilitate este :
R : [0;+∞ ) → [0;1] , R(0,τ ) = R(τ ) = P(τ 0 f τ ) . (16)

}n mod practic se utilizeaz[ urm[toarea expresie pentru func\ia de nonfiabilitate:
R : [0;+τ s ) → [0;1] , pentru τ ∈ [t i −1 ; t i )

1 i n
R(τ ) = 1 − ∑ mj = i . (17)
N j =1 N
Propriet[\i:
- R(0) = 1
- τ → ∞; R(τ ) = 0
A3) Densitatea de probabilitate a duratei de bun[ func\ionare
Densitatea de probabilitate a duratei de bun[ func\ionare, indic[ momentele de timp ]n

jurul c[rora este cel mai probabil s[ se produc[ defectarea/cedarea, ne\in]nd cont de
comportarea anterioar[ a sistemului tehnic/tehnologic.
Se exprim[ prin valorile acestei func\ii ]n momentele centrale.
f : [0;+∞ ) → [0;+∞ )
dF F (τ + ∆τ ) − F (τ )
f (τ ) = = lim (18)
dτ ∆τ → 0 ∆τ
6
dR R(τ ) − R(τ + ∆τ )
f (τ ) = − = lim (19)
dτ ∆τ → 0 ∆τ
}n mod practic se utilizeaz[ urm[toarea expresie pentru densitatea de probabilitate a

duratei de bun[ func\ionare:
f : [0;+τ s ] → [0;+τ s ]
m
f (ξ i ) = i (20)
N∆τ
A4) Rata de defectare
Rata de defectare, indic[ momentele de timp ]n jurul c[rora este cel mai probabil s[ se
produc[ defectarea/cedarea, \in]nd cont de comportarea anterioar[ a sistemului
tehnic/tehnologic .
Se exprim[ prin valorile acestei func\ii ]n momentele centrale.
z : [0;+∞ ) → [0;+∞ )
1 dR 1 − R(τ ) + R(τ + ∆τ )
z (τ ) = − =− lim (21)
R(τ ) dτ R(τ ) ∆τ → 0 ∆τ
}n mod practic se utilizeaz[ urm[toarea expresie pentru rata de defectare:
z : [0;+τ s ] → [0;+τ s ]
mi
z (ξ i ) = (22)
ni −1+ ni
∆τ
2
Rata de defectare urm[re=te dinamica procesului de defectare.
b)Indicatorii de fiabilitate de tip num[r scalar
B1) Durata medie de bun[ func\ionare.

Reprezint[ valoarea medie a duratei de bun[ func\ionare (valoarea medie pe intervalul
[τ1 ; τ2 ] ).
Durata medie de bun[ func\ionare se noteaz[ cu ″m″,expresia matematic[ fiind :
τ2
∫ τf (τ )dτ
τ1
m[τ 1 ;τ 2 ] = (23)
F (τ 2 ) − F (τ 1 )
7
Dac[ τ1= 0 ; τ2→ ∞ atunci :

+∞
m= ∫ τf (τ )dτ (24)
0
Media timpului de bun[ func\ionare pe un interval [τ;+∞), dup[ ce sistemul a atins virsta τ,
va fi:
+∞
∫ τf (τ )dτ +∞
1
m[τ ;+∞ ) = τ τf (τ )dτ
R(τ ) ∫
= (25)
1 − F (τ )
τ
Media timpului de bun[ func\ionare, ca expresie =i semnifica\ii poate s[ aibe una din
formele:
m⇒MTTF-valoarea medie a duratei p]n[ la cedare;
m⇒MTTFF-valoarea medie a duratei p]n[ la prima cedare;
m⇒MTBF-valoarea medie a duratei ]ntre ced[ri.
Formula practic[ de evaluare este:
p
1
m= ∑ miτ i
N i =1
(26)
B2) Dispersia duratei de bun[ func\ionare
Dispersia duratei de bun[ func\ionare, reprezint[ momentul centrat de ordinul doi al

variabilei aleatoare τ0 (abaterea valorilor timpilor de bun[ func\ionare fa\[ de media lor aritmetic[).
Expresia matematica de evaluare este:
+∞
∫ (τ − m) f (τ )dτ
2 2
D =σ = (27)
0
p
1
D= ∑ mi (τ i − m )2 (28)
N − 1 i =1
Rela\ia (28) este utilizat[ la evaluarea practic[ a dispersiei.
B3) Abaterea p[tratic[ medie- exprim[ gradul de ]mpr[=tiere a timpilor de bun[

func\ionare
σ= D (29)
OBSERVA|II:
1. Din punct de vedere grafic func\ia de fiabilitate c]t =i cea de nonfiabilitate se
reprezint prin intermediul histogramelor (descresc[toare, respectiv
cresc[toare)
8
2. Densitatea de probabilitate =i rata de defectare se reprezint[ prin intermediul

pologoanelor de frecven\[
Reprezent[rile grafice pot fi urm[rite pe parcursul studiului de caz.
}n cazul ]ntocmirii studiului prin eviden\ierea momentelor de defectare pentru fiecare

aparat investigat formulele practice vor fi:
Func\ia de nonfiabilitate:
0 ; daca t ≤ τ 1
 m1
 ; daca τ 1 ≤ t ≤ τ 2
N
 m1 + m2
 ; daca τ 2 ≤ t ≤ τ 3
 N
F (t ) = . (30)
.

.
 N
1
N ∑mj
 j =1
Densitatea de probabilitate:
0 ; daca t p τ
1

.
.

.

 mi
f (t ) =  daca τ i −1 ≤ t ≤ τ i (31)
 N (τ i − τ i −1 )
.

.
.

0; daca t ≥ τ p
9
Rata de defectare:
0 ; daca t p τ 1
.

.

.
 mi
 ; daca τ i −1 ≤ t ≤ τ i
z (t ) =  p (32)
 ∑ m j (τ i − τ i −1 )
 j =1

.
.

0 ; daca t ≥ τ p
STUDII DE CAZ PRIVIND EVALUAREA PRACTIC{

A INDICATORILOR DE FIABILITATE
STUDIUL I- rezolvare prin metoda valorific[rii individuale a momentelor de

defectare/cedare
Se consider[ urm[torul e=antion investigat experimental, prezent]nd urm[toarele

particularit[\i:
1. Num[rul de elemente, N= 50
2. Durata de serviciu a e=antionului supus analizei, τs=110 000 h
3. Marimea unui subinterval, ∆τ = 5000 h
4. Num[rul de subintervale echidistante,Ni = 55
Datele de intrare sunt prezentate sintetic ]n continuare:
10
Baza de date necesara studiului de fiabilitate
pentru problema „BU+TENI -1”
Nr. el. Durata de bun[

func\ionare
i τ0i [h]
1 45959.32
2 87726.59
3 44732.97
4 57818.37
5 86266.78
6 67165.68
7 51165.47
8 87465.67
9 75231.70
10 85284.88
11 79100.95
12 86356.05
13 66179.66
14 40799.87
15 94075.32
16 66961.75
17 41092.38
18 76259.61
19 79334.41
20 57651.52
21 46143.34
22 38514.71
23 50014.65
24 69464.57
25 59606.40
26 64423.22
27 47452.09
28 107231.45
29 81527.56
30 54611.05
31 59483.49
32 77856.75
33 86763.92
34 59646.91
35 51567.84
36 69191.28
37 55801.70
38 51412.66
39 53557.74
40 28415.53
41 53607.18
42 66660.31
43 60096.66
44 68148.96
45 73341.37
46 72830.51
47 88260.80
48 62511.60
49 59330.37
50 66132.28
11
Rezultatele ob\inute ca urmare a aplic[rii unor programe specializate de calcul permit

eviden\ierea concluziilor cu privire la comportarea e=antionului investigat.
Indicatorii de fiabilitate determinati pe esantionul

din problema bus
Cazul inregistrarii individuale a momentelor cedarilor
Nr. Intervalul Fiab. Nonfiab. Dens.de prob. Rata de def.

crt.
t1[h] t2[h] R(t) F(t) f(t) [1/h] z(t) [1/h]
1 0 28416 1.0000 0.0000 7.038E-07 7.038E-07

2 28416 38515 0.9800 0.0200 1.980E-06 2.020E-06
3 38515 40800 0.9600 0.0400 8.752E-06 9.116E-06
4 40800 41092 0.9400 0.0600 6.837E-05 7.273E-05
5 41092 44733 0.9200 0.0800 5.493E-06 5.971E-06
6 44733 45959 0.9000 0.1000 1.630E-05 1.812E-05
7 45959 46143 0.8800 0.1200 1.086E-04 1.235E-04
8 46143 47452 0.8600 0.1400 1.528E-05 1.776E-05
9 47452 50015 0.8400 0.1600 7.804E-06 9.291E-06
10 50015 51165 0.8200 0.1800 1.737E-05 2.119E-05
11 51165 51413 0.8000 0.2000 8.090E-05 1.011E-04
12 51413 51568 0.7800 0.2200 1.288E-04 1.652E-04
13 51568 53558 0.7600 0.2400 1.005E-05 1.322E-05
14 53558 53607 0.7400 0.2600 4.045E-04 5.466E-04
15 53607 54611 0.7200 0.2800 1.992E-05 2.767E-05
16 54611 55802 0.7000 0.3000 1.679E-05 2.399E-05
17 55802 57652 0.6800 0.3200 1.081E-05 1.589E-05
18 57652 57818 0.6600 0.3400 1.198E-04 1.816E-04
19 57818 59330 0.6400 0.3600 1.322E-05 2.066E-05
20 59330 59483 0.6200 0.3800 1.306E-04 2.106E-04
21 59483 59606 0.6000 0.4000 1.627E-04 2.712E-04
22 59606 59647 0.5800 0.4200 4.937E-04 8.512E-04
23 59647 60097 0.5600 0.4400 4.446E-05 7.940E-05
24 60097 62512 0.5400 0.4600 8.281E-06 1.533E-05
25 62512 64423 0.5200 0.4800 1.046E-05 2.011E-05
26 64423 66132 0.5000 0.5000 1.170E-05 2.340E-05
27 66132 66180 0.4800 0.5200 4.221E-04 8.794E-04
28 66180 66660 0.4600 0.5400 4.161E-05 9.045E-05
29 66660 66962 0.4400 0.5600 6.634E-05 1.507E-04
30 66962 67166 0.4200 0.5800 9.807E-05 2.335E-04
31 67166 68149 0.4000 0.6000 2.034E-05 5.085E-05
32 68149 69191 0.3800 0.6200 1.918E-05 5.049E-05
33 69191 69465 0.3600 0.6400 7.318E-05 2.032E-04
12
34 69465 72831 0.3400 0.6600 5.941E-06 1.747E-05
35 72831 73341 0.3200 0.6800 3.914E-05 1.223E-04
36 73341 75232 0.3000 0.7000 1.058E-05 3.526E-05
37 75232 76260 0.2800 0.7200 1.945E-05 6.948E-05
38 76260 77857 0.2600 0.7400 1.252E-05 4.816E-05
39 77857 79101 0.2400 0.7600 1.607E-05 6.697E-05
40 79101 79334 0.2200 0.7800 8.566E-05 3.893E-04
41 79334 81528 0.2000 0.8000 9.119E-06 4.559E-05
42 81528 85285 0.1800 0.8200 5.322E-06 2.957E-05
43 85285 86267 0.1600 0.8400 2.036E-05 1.273E-04
44 86267 86356 0.1400 0.8600 2.240E-04 1.600E-03
45 86356 86764 0.1200 0.8800 4.903E-05 4.086E-04
46 86764 87466 0.1000 0.9000 2.850E-05 2.850E-04
47 87466 87727 0.0800 0.9200 7.665E-05 9.581E-04
48 87727 88261 0.0600 0.9400 3.743E-05 6.239E-04
49 88261 94075 0.0400 0.9600 3.439E-06 8.599E-05
50 94075 107231 0.0200 0.9800 1.520E-06 7.601E-05
51 107231 110000 0.0000 1.0000 0.000E+00 0.000E+00
Durata medie de buna functionare [h] : m = MTTFF = 65204.7170

Durata medie teoretica de buna functionare [h] : m_t = MTTFF_t = 65204.7170
Dispersia [h*h] : D = 2.674E+08
Dispersia corectata [h*h] : D_c = 2.729E+08
Abaterea patratica medie [h] : Sigma = 16354.6306
Abaterea patratica medie corectata [h] : Sigma_c = 16520.6718
Bibliografie :
1.Popescu D., Pavel A.- Risc tehnic/tehnologic.Bucureşti, Editura Briliant, 1998.
2. Popescu D., Pavel A. , Ilinca C. –O abordare modern[ a problematicii ingineriei =i
managementului riscurilor tehnologice :metoda MADS-MOSAR(I).
Aspecte fundamentale. Comunicari de Mecanica Ruperii - Lucrarile
Simpozionului National de Mecanica Ruperii. Ploie=ti, 11 octombrie
2001.
3. Popescu D., Pavel A. , Ilinca C. –O abordare modern[ a problematicii ingineriei =i
managementului riscurilor tehnologice :metoda MADS-MOSAR(II).
Studiu de caz. Comunicari de Mecanica Ruperii - Lucrarile
Simpozionului National de Mecanica Ruperii. Ploie=ti, 11 octombrie
2001.
13
14

Risc 0

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Risc 0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Risc tehnic/tehnologic

-BU+TENI 2003- Sef.lucr.dr.ing.Costin Ilinca

1. Fiabilitate, nonfiabilitate, risc =i securitate tehnic[

intrarea ]n exploatare (respectiv prima intrare ]n func\iune) a acestuia, atunci sistemele

Fiec[rui sistem e ∈ E ]i este asociat[ o durat[ de bun[ func\ionare τ0 ≥ 0 , distribu\ia

tehnice =i manageriale ]n scopul prevenirii =i combaterii avariilor majore sau a evenimentelor

2.Evaluarea practic[ a indicatorilor de fiabilitate

2.1.Evaluarea practic[ a indicatorilor de fiabilitate

Etapele necesare acestui studiu sunt :

1. Se stabile=te durata total[ de serviciu/de bun[ func\ionare, corespunz[toare

2. Determinarea datelor intermediare presupune:

Pentru N suficient de mare N>30…40 unit[\i, num[rul de subintervale se alege cel

Num[r Limite subint. Moment Num[r de Nr.sist

3) Evaluarea indicatorilor de fiabilitate♣:

A1) Func\ia de nonfiabilitate

Din punct de vedere matematic nonfiabilitatea reprezint[ func\ia de reparti\ie a

F :[0;+∞) → [0;1] , F (0, τ ) = F (τ ) = P(τ 0 < τ ) . (14)

F : [0;+τ s ) → [0;1] , pentru τ ∈ [t i −1 ; t i )

A2) Func\ia de fiabilitate

Expresia matematic[ de defini\ie a func\iei de fiabilitate este :

R : [0;+∞ ) → [0;1] , R(0,τ ) = R(τ ) = P(τ 0 f τ ) . (16)

R : [0;+τ s ) → [0;1] , pentru τ ∈ [t i −1 ; t i )

A3) Densitatea de probabilitate a duratei de bun[ func\ionare

Densitatea de probabilitate a duratei de bun[ func\ionare, indic[ momentele de timp ]n

}n mod practic se utilizeaz[ urm[toarea expresie pentru densitatea de probabilitate a

A4) Rata de defectare

}n mod practic se utilizeaz[ urm[toarea expresie pentru rata de defectare:

b)Indicatorii de fiabilitate de tip num[r scalar

B1) Durata medie de bun[ func\ionare.

Dac[ τ1= 0 ; τ2→ ∞ atunci :

B2) Dispersia duratei de bun[ func\ionare

Dispersia duratei de bun[ func\ionare, reprezint[ momentul centrat de ordinul doi al

Rela\ia (28) este utilizat[ la evaluarea practic[ a dispersiei.

B3) Abaterea p[tratic[ medie- exprim[ gradul de ]mpr[=tiere a timpilor de bun[

2. Densitatea de probabilitate =i rata de defectare se reprezint[ prin intermediul

Reprezent[rile grafice pot fi urm[rite pe parcursul studiului de caz.

}n cazul ]ntocmirii studiului prin eviden\ierea momentelor de defectare pentru fiecare

STUDII DE CAZ PRIVIND EVALUAREA PRACTIC{

STUDIUL I- rezolvare prin metoda valorific[rii individuale a momentelor de

Se consider[ urm[torul e=antion investigat experimental, prezent]nd urm[toarele

Nr. el. Durata de bun[

Rezultatele ob\inute ca urmare a aplic[rii unor programe specializate de calcul permit

Indicatorii de fiabilitate determinati pe esantionul

Nr. Intervalul Fiab. Nonfiab. Dens.de prob. Rata de def.

t1[h] t2[h] R(t) F(t) f(t) [1/h] z(t) [1/h]

1 0 28416 1.0000 0.0000 7.038E-07 7.038E-07

Durata medie de buna functionare [h] : m = MTTFF = 65204.7170

S-ar putea să vă placă și