ANALIZA SISTEMIC{ A DISFUNC|IILOR

SISTEMELOR TEHNICE/TEHNOLOGICE.
METODA MADS - MOSAR

In cadrul unui proiect vest-european COMETT, denumit ”The Control of Technological

Risks” , ]n 1991 a luat fiin\[ un colectiv interdisciplinar de cercetare - denumit conven\ional MADS
- alc[tuit din speciali=ti integra\i ]n universit[\i =i institute de cercetare apar\in]nd Comunit[\ii
Europene, al c[rui obiectiv l-a constituit fundamentarea unei metodologii de analiz[ a riscurilor.
Valorificarea experien\ei, deja acumulate ]n anii ’80, a permis dezvoltarea unei metodologii
generale de analiz[ sistemic[ a disfunc\iilor sistemelor tehnice/tehnologice, denumit[ MADS,
asemenea colectivului care a creat-o. Aceast[ metodologie a fost finalizat[ - respectiv pus[ ]n
aplicare - sub forma unei metode sistematizate de analiz[ a riscurilor tehnologice, denumit[
conven\ional MOSAR, care a satisf[cut ambele cerin\e argumentate anterior (abordarea analitic[ =i
viziunea sistemic[).

Metoda MADS-MOSAR poate fi definit[ prin urm[toarele caracteristici principale:

a) reprezint[ o simbioz[ ]ntre abord[rile analitic[ =i sistemic[ ale problematicii riscurilor

tehnologice, fiind fundamentat[ pe identificarea interac\iunilor dintre componentele sistemului
tehnic/tehnologic investigat - componente privite ca subsisteme, cu structuri, func\ii =i finalit[\i
proprii - , pe de o parte =i dintre sistem =i mediul ]nconjur[tor, pe de alt[ parte;

b) constituie o metod[ de analiz[ structurat[ pe module =i etape; analiza se poate limita doar
la modulul inferior de aprofundare (modulul A), sau poate cuprinde ambele niveluri de abordare →
nivelul inferior (modulul A) =i nivelul superior (modulul B); fiecare modul presupune parcurgerea
mai multor etape, unele dintre acestea put]nd fi eludate, ]n func\ie de obiectivele imediate ale
studiului, de mijloacele =i de resursele disponibile;

c) reprezint[ o abordare participativ[ a problematicii riscurilor tehnologice, care necesit[

implicarea tuturor factorilor interesa\i ]n rezultatele analizelor de risc (constructorul/proiectantul,
executantul, beneficiarul =i autorit[\ile guvernamentale) =i creeaz[ premisele lucrului ]n echip[,
respectiv ale valorific[rii ]n comun a cuno=tin\elor de strict[ specialitate ale acestora, mijlocind
schimbul de informa\ii =i experien\[ dintre ace=tia =i ]ndeplinind un evident rol formativ-pedagogic;

d) asemenea altor metode consacrate (HAZOP, FMEA, FTA =.a. ), permite analiza a priori a
riscurilor tehnologice, fiind destinat[ fazei de concep\ie a punerii ]n oper[ a sistemelor
tehnice/tehnologice; ]nso\it[ de metode, mijloace =i procedee specifice - eventual ]n conjunc\ie cu
alte abord[ri complementare - , MOSAR ”]ncearc[” s[ previn[ producerea accidentelor tehnice (]n
spe\[ a celor cu consecin\e grave, respectiv a avariilor), fiind aplicat[ ]naintea intr[rii ]n exploatare
a sistemelor tehnice/tehnologice
 M Metodele,
mijloacele FTA Arborii logici Arborii de
O
S =i procede- HAZOP evenimente
A ele FMEA
R specifice ….

EXPLOATAREA SISTEMULUI
Analiza a Avarierea Analiza a
priori a Factorii posteriori
(sursele) Succesiunea Accidentul
riscurilor Cedarea a riscurilor
de risc de disfunc\ii tehnic

Contextul general al aplic[rii metodei MOSAR.

Nivelul inferior de aprofundare al metodei MOSAR - structurat sub forma modulului A -
constituie o abordare determinist[ a problematicii riscurilor, ]n contextul unei viziuni
macroscopice asupra sistemului tehnic/tehnologic investigat. }n acest stadiu de aplicare al metodei ,
se procedeaz[ la eviden\ierea principalelor surse de disfunc\ii - la nivelul sistemului ]n discu\ie - =i
la ]nl[n\uirea disfunc\iilor posibile, potrivit rela\iei cauz[-efect.

Rezult[ o analiz[ preliminar[ a principalelor riscuri implicate ]n exploatarea sistemului, ]n

sensul identific[rii =i al neutraliz[rii scenariilor de producere ale accidentelor de proximitate
(datorate interac\iunilor dintre subsistemele ]nvecinate sau nemijlocit legate ]ntre ele).
Nu se insist[ asupra detaliilor privind func\ionarea - sau exploatarea tehnologic[ a -
sistemului (respectiv corelarea principalelor variabile caracteristice procesului tehnologic,
influen\ele perturbatoare, erorile umane etc.)

Modulul B - constituind nivelul superior de aprofundare al metodei - reprezint[ o abordare

probabilist[ a problematicii riscurilor, ]n circumstan\ele unei viziuni microscopice asupra
sistemului tehnic/tehnologic studiat. }n acest stadiu de aplicare al metodei , se urm[re=te
identificarea tuturor disfunc\iilor posibile care se pot produce la nivelul sistemului, acestea fiind
grupate - dup[ natura lor - ]n disfunc\ii tehnice (de origi-ne material[) =i disfunc\ii opera\ionale
(asociate factorului uman).
 }n aceste circumstan\e, se pot defini nou[ niveluri de aplicare ale metodei MOSAR

a) nivelul nr. 1 (a) - constituind cea mai simplificat[ manier[ de utilizare a metodei - ,
destinat identific[rii principalelor surse de disfunc\ii =i scenariilor de produce-re ale accidentelor
principale (de proximitate);

b) nivelul nr. 2 (b), reprezent]nd =i acesta o manier[ relativ simpl[ de abordare, destinat at]t
identific[rii principalelor surse de disfunc\ii =i scenariilor de producere ale accidentelor principale
(de proximitate), c]t =i stabilirii directe a barierelor de prevenire a riscurilor principale; rezultatele
ob\inute pot fi ulterior valorificate ]n contextul parcurgerii etapelor intermediare, omise ]n acest
stadiu de abordare al analizei (respectiv A02 =i A03);

c) nivelul nr. 3 (c), const]nd ]n identificarea principalelor surse de disfunc\ii =i a scenariilor

de producere ale accidentelor principale (de proximitate), urmat[ de evaluarea riscurilor principale
(consecin\ele accidentelor de proximitate =i, eventual, probabilit[\ile de producere ale acestor
accidente);

d) nivelul nr. 4 (d), care completeaz[ nivelul nr. 2 cu etapa managementului riscurilor
(respectiv etapa B05); este recomandabil ]n situa\ia sistemelor tehnice/tehnologice a c[ror exploatare
nu presupune riscuri majore;

e) nivelul nr. 5 (,e), const]nd ]n parcurgerea tuturor celor patru etape ale modulului A; aceast[
abordare - suficient[ pentru foarte multe aplica\ii practice inginere=ti - asigur[ analiza suficient de
detaliat[ a riscurilor principale, implicate ]n exploatarea sistemului tehnic/tehnologic investigat;

f) nivelul nr. 6 (f), corespunz[tor unei analize complete a riscurilor tehnologice; aceast[
abordare presupune identificarea principalelor surse de disfunc\ii =i a scenariilor de producere ale
accidentelor principale (de proximitate), urmat[ de evaluarea =i clasificarea riscurilor principale,
acceptabile =i inacceptabile (a=a-numita etap[ de negociere a obiectivelor globale → A03); ]n afara
riscurilor principale (de proximitate), s]nt identificate =i, ulterior, evaluate - ]ntr-o manier[ detaliat[
- riscurile ]n func\ionare/ex-ploatare; pe baza arborilor generali de defectare, s]nt stabilite barierele
de prevenire a tuturor riscurilor majore, riscurile reziduale constituind obiectul managementului
riscurilor;

g) nivelul nr. 7 (g), care reprezint[ o simplificare a nivelului precedent (nivelul nr. 6); s]nt
eludate etapele de evaluare a riscurilor principale =i de negociere a obiectivelor globale (respectiv
A02 =i A03), evaluarea riscurilor (etapa B02) viz]nd toate scenariile de producere ale accidentelor
tehnice (at]t pe cele de proximitate, c]t =i pe cele asociate func\ion[rii/exploat[rii);
 A01 Modulul A
A02
A03
A04
a B01 Nivelul nr. 1
B02
B03
B04
Modulul B B05

A01 Modulul A
A02
A03
A04
b B01 Nivelul nr. 2
B02
B03
B04
Modulul B B05

A01 Modulul A
A02
A03
A04
c B01 Nivelul nr. 3
B02
B03
B04
Modulul B B05

A01 Modulul A
A02
A03
A04
d B01 Nivelul nr. 4
B02
B03
B04
Modulul B B05

Nivelurile de aplicare ale metodei MOSAR.

 A01 Modulul A
A02
A03
A04
e B01 Nivelul nr. 5
B02
B03
B04
Modulul B B05

A01 Modulul A
A02
A03
A04
f B01 Nivelul nr. 6
B02
B03
B04
Modulul B B05

A01 Modulul A
A02
A03
A04
g B01 Nivelul nr. 7
B02
B03
B04
Modulul B B05

A01 Modulul A
A02
A03
A04
h B01 Nivelul nr. 8
B02
B03
B04
Modulul B B05

A01 Modulul A
A02
A03
A04
i B01 Nivelul nr. 9
B02
B03
B04
Modulul B B05

h) nivelul nr. 8 (h), corespunz[tor analizei riscurilor caracteristice func\ion[rii sistemului

tehnic/tehnologic investigat; este recomandabil subsistemelor izolate fa\[ de mediul ]nconjur[tor
(respectiv fa\[ de sistemul cuprinz[tor), ferite de eventualele riscuri de proximitate;

i) nivelul nr. 9 (i), const]nd ]n abordarea complet[ a ambelor module caracteristice (A =i B);
este recomandabil sistemelor tehnice/tehnologice complexe, de mare r[spundere, a c[ror exploatare
se desf[=oar[ sub inciden\a unor reglement[ri deosebit de severe =i de preten\ioase.

Indiferent de modalitatea de aplicare a metodei MOSAR, etapa preliminar[ a ana-lizei

riscurilor o constituie modelarea sistemului tehnic/tehnologic investigat.
 MOSAR - modulul A

Modulul A constituie o abordare determinist[ a problematicii riscurilor, ]n contextul unei

viziuni macroscopice asupra sistemului tehnic/tehnologic investigat. Identificarea subsistemelor-
surse de pericol - respectiv a subsistemelor la nivelul c[rora se pot produce disfunc\ii ]n m[sur[ s[
induc[ evenimente nedorite (accidente tehnice) - este urmat[ de ]nl[n\uirea disfunc\iilor posibile,
potrivit rela\iei cauz[-efect.

S]nt avute ]n vedere numai interac\iunile de proximitate dintre subsistemele ]nvecinate

sau nemijlocit legate ]ntre ele.

Nu s]nt analizate interac\iunile manifestate =i disfunc\iile care se pot produce la nivelul

subsistemelor componente, ]n urma derul[rii procesului tehnologic deservit de c[tre sistemul ]n
cauz[ (deficien\ele posibile ]n corelarea principalelor variabile caracteristice procesului tehnologic,
influen\ele perturbatoare, erorile umane de operare, erorile umane ]n activitatea de mentenan\[
etc.).

}n aceste circumstan\e, s]nt dezvoltate scenariile posibile de producere ale accidentelor de

proximitate (denumite =i accidente principale). Aceste scenarii permit, pe de o parte, evaluarea
(calitativ[ =i cantiativ[ a) consecin\elor/efectelor accidentelor tehnice principale - ]n contextul
identific[rii \intelor poten\iale - =i, pe de alt[ parte, estimarea (de natur[ calitativ[ sau, eventual,
cantitativ[ a) probabilit[\ilor de producere ale accidentelor de proximitate.

}n condi\iile negocierii (]ntre to\i factorii implica\i ]n punerea ]n oper[ a sistemului

tehnic/tehnologic, a) criteriilor de apreciere a gravit[\ii consecin\elor accidentelor =i impunerii
limitelor de acceptabilitate a acestora, se procedeaz[ la clasificarea riscurilor principale (sau de
proximitate) identificate → ]n riscuri acceptabile =i, respectiv, ]n riscuri inacceptabile. Eliminarea
acestora din urm[ necesit[ stabilirea barierelor adecvate de prevenire a riscurilor.
 Punctele de vedere ale abord[rii problematicii riscurilor
=i obiectivele domeniilor de studiu corespunz[toare

Cuplul
Nr. ”sistem surs[ - sistem \int[” Punctul de vedere
crt. (Sub)Sistemul- (Sub)Sistemul- al abord[rii, respec- Obiectivul(ele)
-surs[ de peri- -\int[ tiv disciplina de stu-
col diu
Securitatea echipa- Protejarea integrit[\ii echi-
1 Sistemul tehnic Sistemul tehnic mentelor tehnologi- pamentelor tehnologice
(tehnologic) (tehnologic) ce Men\inerea sub control a
Siguran\a ]n comport[rii echipamentelor
func\ionare tehnologice
}mbun[t[\irea condi\iilor de
2 Sistemul tehnic Factorul uman Ergonomia munc[
(tehnologic) (personalul Securitatea muncii Protejarea vie\ii =i a s[n[-
angajat) t[\ii personalului angajat
Factorul uman Sistemul tehnic Fiabilitatea factoru- Eliminarea erorilor umane
3 (personalul (tehnologic) lui uman ]n exploatare
angajat)
Igiena =i s[n[tatea Protejarea vie\ii =i a s[n[-
4 Sistemul tehnic Popula\ia public[ t[\ii popula\iei
(tehnologic) Igiena =i securitatea Protejarea, conservarea =i
mediului ameliorarea calit[\ii mediului
5 Popula\ia Sistemul tehnic Sociologia Prevenirea infrac\ionalit[\ii
(tehnologic) Psihologia
Igiena =i securitatea Protejarea, conservarea =i
6 Sistemul tehnic Ecosistemul mediului ameliorarea calit[\ii mediului
(tehnologic) Ecologia aplicat[ Protejarea condi\iilor de
via\[ ale tuturor fiin\elor
Limitarea impactului cala-
mit[\ilor naturale asupra inte-
Studiul riscurilor grit[\ii echipamentelor tehno-
7 Ecosistemul Sistemul tehnic naturale logice
(tehnologic) Urbanismul Integrarea obiectivelor in-
dustriale ]n cadrul localit[-
\ilor existente
 SS1 - A1
A2
M1 ≡ SS1 B2
M1 ≡ SS1 SS2 - A1
M2 ≡ SS2
M2 ≡ SS2 M3 ≡ SS3 A3
GRILA 1 D
O2 ≡ SS5 O1 ≡ SS4
MOSAR ⋅
O2 ≡ SS5
⋅
⋅
O1 ≡ SS4 ⋅
M3 ≡ SS3 ⋅
SS5 - G1
⋅
⋅
⋅
⋅

MODELAREA
SISTEMULUI TEHNIC/TEHNOLOGIC

Identificarea subsistemelor-surse de pericol.

Identificarea riscurilor de proximitate

Identificarea riscurilor de proximitate presupune, ]n principal, eviden\ierea tuturor

subsistemelor-surse de pericol, urmat[ de alc[tuirea scenariilor de producere ale accidentelor
principale (de proximitate).

Datele ini\iale (sau de intrare), necesare efectu[rii prelucr[rilor respective, constau din
rezultatele ob\inute ]n etapa preliminar[ de modelare a sistemului tehnic/tehnologic investigat .

A=adar, se admite c[ au fost identificate toate subsistemele componente, ]n circumstan\ele

recunoa=terii naturii acestora (subsistemele materiale → Mh ≡ SSi =i, respectiv, subsistemele
asociate factorului uman → Oj ≡ SSk , h, i, j, k ∈ N* -), func\iilor specifice ]ndeplinite ]n cadrul
sistemului =i, respectiv, conexiunilor existente ]ntre subsisteme.
 GRILA 1 MOSAR
CLASIFICAREA SISTEMELOR SURSE DE PERICOL
A. SISTEMELE-SURSE DE PERICOL DE NATUR{ MECANIC{
A1. Aparatele sub presiune
• hidraulice
• pneumatice
• mixte
A2. Componentele sub constr]ngeri mecanice
A3. Componentele ]n mi=care
• solide
• lichide
• gazoase
A4. Componentele care necesit[ manipulare
A5. Sistemele-surse de explozii de natur[ fizic[, diferite de cele de la pct. A1
A6. Sistemele susceptibile de c[dere de la ]n[l\ime
A7. Sistemele susceptibile de c[dere de la acela=i nivel
A8. Alte sisteme-surse de v[t[m[ri
A9. Sistemele-surse de vibra\ii =i zgomote
B. SISTEMELE-SURSE DE PERICOL DE NATUR{ CHIMIC{
B1. Sistemele-surse de reac\ii chimice
B2. Sistemele-surse de explozii
• ]n mediu condensat
• ]n faz[ gazoas[
B3. Sistemele-surse de toxicitate =i de agresivitate
B4. Sistemele-surse de poluare atmosferic[
B5. Sistemele care produc pierderea oxigenului
C. SISTEMELE-SURSE DE PERICOL DE NATUR{ ELECTRIC{
C1. Sistemele ]n curent continuu sau alternativ
C2. Electricitatea static[
C3. Condensatoarele de putere
C4. Frecven\a ]nalt[
D. SISTEMELE-SURSE DE INCENDII
E. SISTEMELE-SURSE DE RADIA|II
E1. Radia\iile ionizante
• particule elementare (α, β, γ, X)
• neutroni
• contaminare
• aspecte critice
E2. Radia\iile UV - IR - vizibile
E3. Laserii
E4. Microundele
E5. C]mpurile magnetice
F. SISTEMELE-SURSE DE PERICOLE BIOLOGICE
F1. Viru=ii =i bacteriile
F2. Toxinele
G. OMUL, SISTEM-SURS{ DE PERICOL
G1. Circumstan\ele normale
G2.Ac\iunile inten\ionate
H. SISTEMELE-SURSE DE PERICOL LEGATE DE AC|IUNEA MEDIULUI ACTIV
H1. Curgerea
H2. Iluminarea
H3. Traficul terestru =i aerian
H4. Alte obiective industriale
H5. Factorii tectonici =i climatici
H6. Alte procese industriale
 TABELUL A
DESTINAT DESCRIERII EVOLU|IILOR POSIBILE ALE ST{RILOR DE PERICOL

(SUB)SISTEMUL - SURS{ Influen\ele c]mpurilor:

Factorii climatici:
Tipurile de subsisteme Faza Evenimentul (nedorit) ini\iator Evenimentul (nedorit) ini\ial Distan\a surs[-\int[:
surse de pericol (etapa) Iner\ia/}nt]rzierea amors[rii:
(De la Grila 1 punerii Extern Intern Asociat Asociat Evenimentul Evenimentul
MOSAR, anexa 1) ]n (din partea (de natur[ conteinerului con\inutului (nedorit) principal (nedorit) final
oper[ *) mediului activ) intrinsec[) (recipientului) (fluidulului de (Fluxul pericolului) (Efectul asupra
lucru) sistemului-\int[)
1 2 3 4 5 6 7 8

*)
S]nt considerate urm[toarele faze =i etape: concep\ia (CO) ; montarea (MO) ; exploatarea tehnologic[ (EX) ; mentanan\a preventiv[
(MP) ; mentenan\a corectiv[ (MC) ; ]ntreruperea ]n func\ionare/nefunc\ionarea (NF) ; transformarea (schimbarea destina\iei → TR) ;
dezafectarea (DE) ; incidentul (IN).
 }n scopul identific[rii conforme =i complete a tuturor fluxurilor posibile de pericol, se
utilizeaz[ Tabelul A , structurat potrivit modelului de referin\[ MADS =i destinat descrierii tuturor
evolu\iilor posibile ale st[rilor de pericol, la nivelul subsistemelor componente implicate.

Av]nd drept puncte de plecare subsistemele-surse de pericol deja determinate, se procedeaz[

(prin intermediul Tabelului A) la ]nl[n\uirea sistematizat[ eveniment ini\iator - eveniment ini\ial -
eveniment principal (fluxul pericolului) - eveniment final.

Aceste rezultate permit abstractizarea fiec[rui subsistem-surs[ de pericol sub forma unei
a=a-numite ”cutii negre”, lipsite de orice structur[ sau procese interioare caracteristice .

”Cutia neagr[”, asociat[ subsistemului-surs[ de pericol, interac\ioneaz[ cu mediul

]nconjur[tor al acestuia; ac\iunea ambientului subsistemului asupra ”cutiei negre” este exprimat[
prin evenimentele (nedorite) ini\iatoare, externe sau interne, EI h (h = 1, 2, …) - ob\inute din
coloanele nr. 3 =i 4 ale Tabelului A - , care alc[tuiesc ”intr[rile cutiei negre” ; ac\iunea ”cutiei
negre” asupra mediului const[ ]n evenimentele (nedorite) finale, EF i (i = 1, 2, …) - ob\inute din
coloana nr. 8 a aceluia=i Tabel A - , care reprezint[ ”ie=irile cutiei negre”.

Definind, la nivelul fiec[rei ”cutii negre”, cuplurile eveniment (nedorit) ini\iator - eveniment
(nedorit) final, potrivit datelor sistematizate ]n Tabelul A, s]nt eviden\iate scenariile ”scurte” de
producere ale accidentelor tehnice, asociate subsistemelor-surse de pericol considerate .

Scenariile de producere ale accidentelor de proximitate se ob\in ]n urma identific[rii

evenimentelor (nedorite) ini\iatoare =i evenimentelor (nedorite) finale comune, caracteristice
diferitelor subsisteme-surse de pericol . Altfel spus, scenariile de proximitate rezult[ prin legarea
”ie=irilor” =i ”intr[rilor” comune ale ”cutiilor negre” care asimileaz[ subsistemele-surse de
pericol.

Sistematizarea datelor de ie=ire aferente acestei etape impune, ]n aceste circumstan\e,

reprezentarea scenariilor posibile de proximitate sub forma arborilor ”pre-logici” de evenimente .

Arborii ”pre-logici” de evenimente se ob\in identific]nd evenimentele (nedorite) comune din

alc[tuirea diferitelor scenarii posibile de proximitate. Un arbore ”pre-logic” de evenimente este
asociat unui singur eveniment (nedorit) final (respectiv unui singur accident tehnic) =i
materializeaz[ leg[turile dintre acesta =i diferitele evenimente posibile (nedorite) primare care ]l pot
genera.
EI 1 EF 1 EI 1 EF 1 EI 1 EF 1
SSm SSm
EI 2 EF 2
SSm EI 2 EF 2 EI 2 EF 2
EI h EF i
EI 3 EF 3 EI 3 EF 3

a b c
EI h ≡ EP1 EF 1

SSm EIN 1 SSn EIN 5 EIN 2 SSp EIN 3

EF 2 EI j ≡ EP2
EIN 6 EIN 4

SCENARIUL DE PROXIMITATE A
EP 1 EIN 1 EIN 2 EF 1

Evenimentele Evenimentele
primare Evenimentele intermediare finale

EP 2 EIN 3 EIN 4 EIN 5 EIN 6 EF 2

SCENARIUL DE PROXIMITATE B
e

Identificarea scenariilor de producere ale accidentelor de proximitate: a - ”cutia

neagr[” asociat[ subsistemului-surs[ de pericol SSm ( m ∈ N* ) ; b - dezvoltarea
scenariilor ”scurte” la nivelul subsistemului SSm ; c - dezvoltarea scenariilor de
”autodistrugere” la nivelul subsistemului SSm ; d - dezvoltarea scenariilor de
producere ale accidentelor de proximitate, la nivelul subsistemelor-surse de
pericol SSm , SSn =i SSp ( m, n, p ∈ N* ) ; e - scenariile de proximitate
identificate ]n figura d ; EI h (h = 1, 2, …) - evenimentele (nedorite) ini\iatoare
la nivelul subsistemelor-surse de pericol ; EF i (i = 1, 2, …) - evenimentele
(nedorite) finale la nivelul subsistemelor-surse de pericol ; EP 1 , EP 2 -
evenimentele (nedorite) primare, aflate la originea scenariilor de proximitate A
=i, respectiv, B ; EIN k (k = 1, 2, …) - evenimentele (nedorite) intermediare; EF
1 , EF 2 - evenimentele (nedorite) finale sau accidentele tehnice cu care se
]ncheie scenariile de proximitate A =i, respectiv, B .
 E1 E2 E3 E4 E5 SCENARIUL 1

E6 E7 E8 E4 SCENARIUL 2

E9 E 10 E 11 E5 SCENARIUL 3

E 12 E 13 E 14 E 10 SCENARIUL 4

APL III
APL I E1 E2 E3
E4
E6 E7 E8

E5

E9
E 10 E 11
E 12 E 13 E 14
APL II

Alc[tuirea arborilor ”pre-logici” de evenimente : E 1 , E 6 , E 9 , E 12 - eveni-

mentele (nedorite) primare; E 2 , E 3 , E 7 , E 8 , E 11 , E 13 , E 14 -
evenimentele (nedorite) intermediare; E 4 , E 10 - evenimentele (nedorite)
comune diferitelor scenarii de proximitate; E 5 - evenimentul nedorit
(accidentul tehnic) final ; APL I - arborele ”pre-logic” asociat
evenimentului (nedorit) E 4 ; APL II - arborele ”pre-logic” asociat
evenimentului (nedorit) E 10 ; APL III - arborele ”pre-logic” asociat
evenimentului (nedorit) final E 5 .

Evaluarea riscurilor principale

Evaluarea riscurilor principale (denumite =i riscuri de proximitate) presupune, pe de o parte,
estimarea consecin\elor/efectelor scenariilor de proximitate =i, pe de alt[ parte, cuantificarea - sau,
atunci c]nd nu este posibil, aprecierea calitativ[ a - probabilit[\ilor de producere ale scenariilor
respective.

Datele de intrare, necesare acestei etape , s]nt scenariile posibile de producere ale
accidentelor de proximitate, reprezentate - eventual - sistematizat sub forma arborilor ”pre-logici”
de evenimente.

Estimarea probabilit[\ilor de producere ale accidentelor tehnice principale, presupune

cunoa=terea prealabil[ - cel pu\in ]n mod orientativ - a probabilit[\ilor evenimentelor (ini\iale,
intermediare =i finale) nedorite din alc[tuirea scenariilor de proximitate.
 Negocierea obiectivelor globale
Negocierea obiectivelor globale presupune, ]n principal, efectuarea urm[toarelor prelucr[ri :
a) fundamentarea unei Grile/Sc[ri probabilitate-gravitate ρ−G ;
b) negocierea Grilei/Sc[rii ρ−G , respectiv stabilirea limitelor de acceptabilitate privind
scenariile posibile de producere ale accidentelor de proximitate =i, respectiv,
c) ierarhizarea scenariilor de proximitate, finalizat[ prin clasificarea acestora ]n scenarii
acceptabile =i scenarii inacceptabile.
Datele ini\iale (sau de intrare), necesare efectu[rii acestor prelucr[ri, constau ]n:
a) scenariile posibile de producere ale accidentelor de proximitate (sau ale accidentelor
principale), identificate ]n cadrul primei etape a modulului A (respectiv etapa A01 );
b) consecin\ele/efectele scenariilor de proximitate asupra subsistemelor de tip \int[ (descrise
prin date/informa\ii de natur[ cantitativ[) =i, respectiv,
c) proba-bilit[\ile de producere ale accidentelor principale (de proximitate), exprimate cel
pu\in ]ntr-o manier[ calitativ[. Datele ini\iale de tipurile b) =i c) provin de la etapa precedenta.

STABILIREA SC{RII DE APRECIERE A GRAVIT{|II CONSECIN|ELOR

ACCIDENTELOR TEHNICE
Nr. Atributul Nivelul Semnifica\iile atributului gravit[\ii
crt. gravit[\ii gravit[\ii, consecin\elor
consecin\elor G
1 Consecin\ele Efecte sporadice, inerente activit[\ii normale de exploatare
nule G = 0 (disconfort al personalului angajat, u=oare deterior[ri etc.)
• Disconfort permanent, resim\it de c[tre personalul
2 Consecin\ele G = 1 angajat (zgomot, miros, iluminare insuficient[, vibra\ii etc.)
minore • U=oare deterior[ri ale (sub)sistemelor materiale, f[r[ a fi
afectat[ fiabilitatea sau securitatea tehnic[ ]n exploatare
• Disconfort permanent =i accentuat, resim\it de c[tre
personalul angajat (niveluri ]nalte de zgomot =i/sau vibra\ii,
temperatur[ ambiant[ necorespunz[toare etc.)
• U=oar[ v[t[mare corporal[ (lovire, r[nire etc.), resim\it[
3 Consecin\ele G = 2 de c[tre o singur[ persoan[
semnificative • Intoxicarea =i/sau iradierea unui num[r limitat de
persoane (cel mult 5), cu produse u=or toxice, respectiv cu
material slab radioactiv
• Disfunc\ii la nivelul (sub)sistemelor materiale, care pot
produce ced[ri/defect[ri ale echipamentelor tehnologice
• V[t[m[ri corporale ale uneia sau mai multor persoane
ori v[t[marea corporal[ extrem de grav[ a unei singure
persoane
• Intoxicarea =i/sau iradierea unui num[r limitat de
persoane (cel mult 5), cu produse de toxicitate ridicat[,
4 Consecin\ele G = 3 respectiv cu material puternic radioactiv
grave • Contaminarea extins[ a mediului ]nconjur[tor cu produse
u=or toxice sau contaminarea limitat[ a mediului cu produse
de toxicitate ridicat[
• Distrugerea componentelor materiale ale sistemului
tehnic/tehnologic
V[t[m[ri corporale extrem de grave ale mai multor
Consecin\ele persoane (peste 5) sau decesul a cel pu\in unei singure
5 catastrofale G = 4 persoane, la nivelul sistemului tehnic/tehnologic investigat,
interne cu sau f[r[ distrugerea componentelor materiale ale acestuia
• Contaminarea puternic[ a mediului ambiant
Consecin\ele • V[t[m[ri corporale =i/sau decese ]n r]ndul popula\iei
6 catastrofale G = 5 • Degradarea sau distrugerea sistemelor materiale ]nve-
externe cinate
 G
G6
Domeniul riscurilor
inacceptabile
G5 P×G > (P×G)ref
SCENARIUL A (SA) → PA ,GA SA
G4
SB
SCENARIUL B (SB) → PB ,GB G3
SC
Domeniul riscurilor
G2 acceptabile
P×G ≤ (P×G)ref
P
SCENARIUL C (SC) → PC ,GC G1
P1 P2 P3 P4 P5
Grila/Scara probabilitate-gravitate ρ −G

Clasificarea scenariilor posibile de proximitate ]n

scenarii acceptabile =i scenarii inacceptabile.
Mijloacele de prevenire a riscurilor principale
Eliminarea riscurilor principale (de proximitate) inacceptabile, ]n exploatarea sistemului
tehnic/tehnologic investigat, const[ ]n prevenirea producerii scenariilor posibile de proximitate
inacceptabile, identificate la finele etapei precedente. Metodele, mij-loacele =i procedeele de
prevenire a producerii accidentelor principale (de proximitate) inacceptabile s]nt denumite -
conven\ional - bariere de prevenire a riscurilor principale.

Dup[ natura lor, barierele de prevenire a riscurilor tehnologice pot fi bariere tehnologice sau
bariere de utilizare.

Barierele tehnologice (nota\ie prescurtat[ BT) s]nt subsisteme materiale (ansambluri,

subansambluri sau elemente), apar\in]nd sistemului tehnic/tehnologic ]n discu\ie, care se opun ]n
mod automat - f[r[ interven\ia factorului uman - producerii unei avarii majore sau unui eveniment
generator de avarie major[.

O barier[ tehnologic[ poate fi de tip static - situa\ie ]n care nu con\ine elemente ]n mi=care
(capace de protec\ie, ]mprejmuiri, incinte, izola\ii, blindaje etc.) - sau de tip dinamic, alternativ[ ]n
care aste alc[tuit[ (=i) din componente ]n mi=care (supape de securitate, regulatoare de nivel, relee
termice etc.). Principala caracteristic[ a barierelor tehnologi-ce - care de altfel le deosebe=te
unele de altele - o constituie nivelul fiabilit[\ii ]n func\ionare .

Barierele de utilizare (simbolizare general[ BU) reprezint[ ac\iuni datorate interven\iei

factorului uman, fundamentate pe reglement[ri (instruc\iuni, norme, sarcini etc.) precise =i puse ]n
aplicare fie ]n urma alert[rii/avertiz[rii operatorului de c[tre elemente sau ansambluri tehnologice
specializate (sisteme de detec\ie, control, alarm[ etc.), fie ]n urma rezultatelor
observ[rii/supravegherii nemijlocite a procesului tehnologic de produc\ie.
 BT BT BT BT
B1 B2 B3 B4
BU BU BU BU

EP 1 EIN 1 EIN 2 EIN 3 EF 1 SCENARIUL A

BT BT BT BT BT
B5 B6 B7 B8 B9
BU BU BU BU BU

EP 2 EIN 4 EIN 5 EIN 6 EIN 7 EF 2 SCENARIUL B

BT BT BT
B10 B11 B12
BU BU BU

EP 3 EIN 8 EIN 9 EF 3 SCENARIUL C

Amplasarea barierelor de prevenire a riscurilor principale la nivelul evenimentelor

scenariilor de proximitate inacceptabile A , B =i C : EP 1 , EP 2 , EP 3 - -
evenimentele primare; EF 1 , EF 2 , EF 3 - evenimentele finale (accidentele
tehnice); EIN 1 , EIN 2 , … , EIN 9 - evenimentele intermediare; B1 , B5 , B10 - -
barierele destinate neutraliz[rii surselor de pericol, respectiv prevenirii produ-cerii
evenimentelor primare; B2 , B3 , B6 , B7 , B8 , B11 - barierele destinate prevenirii
producerii sau neutraliz[rii efectelor evenimentelor intermediare; B4 , B9 , B12 -
barierele destinate protec\iei \intelor, respectiv prevenirii producerii evenimentelor
finale (accidentelor tehnice) sau neutraliz[rii efectelor acestora; BT - barierele
tehnologice ; BU - barierele de utilizare.

MOSAR - modulul B
Modulul B constituie o abordare probabilist[ a problematicii riscurilor, ]n contextul unei
viziuni microscopice asupra sistemului tehnic/tehnologic investigat. Pentru majoritatea nivelurilor
de aplicare ale metodei MOSAR , parcurgerea etapelor modulului B presupune ]ndeplinirea
prealabil[ - complet[ sau par\ial[ - a etapelor modulului A, constituind un stadiu superior (dar nu
]ntotdeauna justificat) al analizelor de risc.

De=i etapele componente se succed - formal - ]n mod similar modulului A, manierele de

abordare ale celor dou[ module se deosebesc substan\ial.

Scenariile posibile de producere ale accidentelor tehnice s]nt materializate sub forma
arborilor generali de defectare, care fac leg[turile ]ntre evenimentele primare (sursele accidentelor
tehnice) =i evenimentele finale (evenimentele nedorite sau accidentele propriu-zise
EPT 1 EPO 1
EIN 1
EPT 2 EIN 2 EPT 3 EIN 4
EPT 4 EF 1
EF 1 EPO 2 EPT 5
EPO 3 EIN 3

ARBORELE LOGIC DE DEFECTARE A ARBORELE LOGIC DE DEFECTARE B

EPT 1

EPT 2 EPO 1

DISFUNC|IILE DISFUNC|IILE EPO 2

EPT 3 OPERA|IONALE
TEHNICE
EPO 2
EPT 4
DISFUNC|IILE POSIBILE }N
EPT 5 FUNC|IONAREA/EXPLOATAREA
SISTEMULUI TEHNIC/TEHNOLOGIC ≡
≡ EVENIMENTELE NEDORITE PRIMARE
EIN 1
EIN 2 EVENIMENTELE EF 1 EVENIMENTELE (NEDORITE)
(NEDORITE) FINALE ≡ ACCIDENTELE
EIN 3 EF 2 TEHNICE
INTERMEDIARE
EIN 4

POARTA ”SAU”
EVENIMENTUL E1

EVENIMENTUL E2 EVENIMENTUL
”SAU E 1 SAU E 2 SAU… SAU E n”
M
EVENIMENTUL En

POARTA ”+I”
EVENIMENTUL E1

EVENIMENTUL E2 EVENIMENTUL
”+I E 1 +I E 2 +I … +I E n”
M
EVENIMENTUL En

Structura arborilor logici de defectare.

Bibliografie :
1.Popescu D., Pavel A.- Risc tehnic/tehnologic.Bucureşti, Editura Briliant, 1998.
2. Popescu D., Pavel A. , Ilinca C. –O abordare modern[ a problematicii ingineriei =i
managementului riscurilor tehnologice :metoda MADS-
MOSAR(I).
Aspecte fundamentale. Comunicari de Mecanica
Ruperii - Lucrarile Simpozionului National de Mecanica
Ruperii. Ploie=ti, 11 octombrie 2001.
3. Popescu D., Pavel A. , Ilinca C. –O abordare modern[ a problematicii ingineriei =i
managementului riscurilor tehnologice :metoda MADS-
MOSAR(II).
Studiu de caz. Comunicari de Mecanica Ruperii -
Lucrarile Simpozionului National de Mecanica
Ruperii. Ploie=ti, 11 octombrie 2001.