ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A JUDEȚULUI MURES

Capitolul I. Caracterisitici generale ale judetului Suceava

I.1. Aşezarea geografică. Frontiere
Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului (2.022 m
altitudine) şi albia Siretului (233 m), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central şi
nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, pe coordonatele geografice 24˚57’-26˚40’
longitudine estică şi 47˚4’55”- 47˚57’31” longitudine nordică, cu o aşezare în formă de amfiteatru.
Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Botoşani, la sud – est cu judeţul Iaşi, la sud cu
judeţele Neamţ şi Harghita, la sud – vest cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi
Maramureş.
I.2. Suprafaţa
Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca
întindere din ţară, după judeţul Timiş.

I.3. Populaţia
Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii NordEst. La 1 ianuarie
2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în
mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km2.

I.4. Unităţile administrativ-teritoriale

Judeţul Suceava are în componenţă următoarele unităţi administrativ - teritoriale1:
- 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi
Vatra -
Dornei;
- 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi
Vicovu de Sus;
- 98 comune, cu 379 sate.

1 Pentru lista localităţilor judeţului Suceava, vă rugăm consultaţi Anexa A1.

I.5. Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km
râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul
sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de
la NV spre SE). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5.542,63 ha (reprezentând 0,65% din
suprafaţa totală a judeţului), din care 5.056,622 ha ape curgătoare şi 486.008 ha lacuri.

În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei
generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de
alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova,
care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care
urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi râul Suceava.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri
complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură, etc. Cele
mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.

Râul Siret intră în ţară şi în judeţ cu o suprafaţă de bazin de 1.636 km² şi o lungime de 110 km. Râul
Suceava îşi are izvoarele la o altitudine de 1.250 m, în regiunea Obcinelor Bucovinene, totalizând, la
vărsarea în râul Siret, o suprafaţă de bazin de 2.625 km şi o lungime de 262 km².
Afluenţii săi principali de pe teritoriul județului sunt: Brodina (S = 156 km2, L = 28 km), Putna (S = 132
km2, L = 19 km), Pozen (S = 158 km2, L = 25 km), Suceviţa (S = 205 km2, L = 35 km), Solca (S = 166 km2, L =
27 km) şi Soloneţ (S = 217 km2, L= 31 km).

Râul Moldova izvorăşte din Obcina Lucina şi străbate judeţul pe o lungime de 140 km din totalul de 216
km. La ieşirea din judeţ, râul are o suprafaţă de bazin de 2.575 km2. Afluenţii săi principali de pe teritoriul
judeţului sunt pe dreapta: Putna (S = 90 km 2, L = 20 km), Suha (S = 359 km2, L = 33 km), Suha Mare (S =
128 km2, L = 29 km), Suha Mică (S = 135 km2, L = 24 km) şi pe stânga: Moldoviţa (S = 564 km2, L = 47 km),
Humor (S = 106 km2, L = 26 km), Şomuz (S =95 km2, L = 20 km).
Râul Bistriţa, afluentul cu debitul cel mai mare al Siretului totalizează, la ieşirea din judeţ, o lungime de
122 km şi o suprafaţă de bazin de 2.532 km. Afluenţii săi principali sunt pe partea dreaptă şi anume :
Dorna (S = 595 km2, L = 46 km), Neagra Şarului (S = 302 km2, L = 53 km), Neagra (S = 355 km2, L = 40 km).
Pe partea stângă, se găsesc afluenţi mai mici, cei mai importanţi fiind Țibău (S = 135 km2, L = 24 km) şi
Cârlibaba (S = 111 km2, L = 24 km).

Şomuzul Mare (S = 489 km2, L = 51 km) şi Şomuzul Mic (S = 128 km, L = 30 km) îşi au obârşie în Podişul
Sucevei, la sud de oraşul Suceava şi se varsă în Siret pe teritoriul judeţului Suceava.

I.6. Clima
Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală
(partea de est) şi cu climă continental – moderată (partea de vest).

Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S-V către N-E.
Temperaturile medii
anuale sunt: a)
climatul montan:
- sub 0 °C pe munţii înalţi,
- 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari,
b) climatul extramontan - 7-8 °C
Mişcarea eoliană:
• în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de orientarea formelor de relief;
• în podişul Sucevei vânturile predominante acţionează dinspre nord-vest şi se canalizează pe
culoarele văilor Siret şi Suceava.
Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului, ceea ce demonstrează caracterul
continental al climatului din zonă, cantitatea de precipitaţii diminuându-se treptat de la vest la est,
respectiv: -1.200 mm în Călimani (cantitate anuală), -550-600 mm în Valea Siretului.

Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cele mai bogate în intervalul
mai-iulie, când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de precipitaţii.

I.7. Relieful
Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum şi a resurselor naturale.
Formele de relief ocupă următoarele suprafeţe: zona de munte 5.593 km2, iar zona de podiş și dealuri
sub-carpatice 2.960 km2.

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali
şi Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de
forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între ele. Acest fenomen apare
pregnant cu deosebire în regiunea montană.

În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:

a) regiunea montană - 65,4% munţi cu înălțimi între 800 şi 2.100 m

b) regiunea de podiş - 34,6% podiş şi dealuri subcarpatice.
Înălţimile scad treptat de la vest la est, imprimând astfel etajarea şi diversificarea celorlalte componente
ale mediului natural.

Zonele montane, care ocupă 2/3 din teritoriul judeţului, se caracterizează prin întinse păduri şi pajişti
naturale, bogate resurse balneo – turistice. Unitatea montană include Carpaţii Orientali reprezentaţi prin
Munţii Bârgăului, parţial Munţii Călimani, Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniş, Obcina Feredău,
Obcina Mare), Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu) şi
Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).

În cadrul zonei montane s-au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este
Depresiunea Dornei. Aceasta este de origine tectonică şi de baraj vulcanic, se desfăşoară la 800 - 900 m
şi are două compartimente: Dorna şi Neagra Şarului, în care există lunci, terase, dealuri piemontane şi
turbării.
Zonele de podiş şi dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podişul Sucevei şi Subcarpaţii Neamţului,
cu altitudini cuprinse între 300 - 500 m. Podişul Sucevei se împarte în Podişul Dragomirnei şi Podişul
Fălticeni ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi.

Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca
principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naştere
zonelor cu exces de umiditate.

I.8. Resursele naturale

I.8.1. Resursele de apă
Apele subterane. În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în depozitele
aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea de podiş, apele
subterane sunt cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri
sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionale.

Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Râurile care drenează
relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte din bazinul
hidrografic al râului Siret.

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2009, din judeţul Suceava, sunt prezentate
în tabelul de mai jos:
Resursa de suprafaţă (mil m.c.) Resursa din subteran (mil m.c.)
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
1.920 610 180 142
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în
anul 2009
Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea
cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din
judeţ.
În anul 2009, prelevările totale de apă brută au fost de 44,612 mil. m3 dintre care, pentru populaţie
25,488 mil. m3, pentru industrie 13,22 mil. m3 şi pentru agricultură 5,903 mil. m3. Raportul
cerinţă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2009, este prezentat în tabelul următor:

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în
anul 2009
I.8.2. Biodiversitatea
Tipurile de ecosisteme din judeţul Suceava sunt condiţionate de formele de relief variate şi de
elementele pedoclimatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podiş spre cea de munte.

♦ Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea maximă a habitatelor
o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului.

♦ Pajiştile alpine se întâlnesc la peste 1.600 m în munţii Călimani, Suhard, Giumalău şi Bârnar. În Rarău,
ele coboară până la 1.500 m. Pajiştile alpine sunt caracteristice în locurile cu iarnă mai lungă de şase luni
şi cu precipitaţii abundente, de peste 1.200 mm. Ele se dezvoltă pe un areal discontinuu, insular, în două
etaje: unul alpin propriu zis şi altul subalpin (Popp N. ş.a, 1973).

♦ Turbării şi mlaştini. În zona coniferelor există și turbăriile cu Sphagnum din bazinul Dornelor (Poiana
Stampei, Coşna) şi de la Şarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbării înalte, căci sunt
instalate în depresiune la altitudini de 900 - 1000 m.

♦ Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în şesurile Siretului, Sucevei şi Moldovei, de la ieşirea din munte a
acestor râuri, apare o varietate de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz,
pipirig, izmă, piciorul cocoşului, coada calului). Merită menţionat situl de importanţă comunitară, din
reţeaua ecologică Natura 2000, Lunca Zamoştea.

♦ Ecosisteme acvatice. Acestea pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore: curgătoare,
care reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) şi stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini, etc.), care reprezintă
mediul lentic.

Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, pe teritoriul judeţului Suceava
se regăsesc următoarele situri de importanţă comunitară, declarate prin Ordinul Ministrului Mediului şi
Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13.12.2007, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA
2000:

Bistriţa Aurie
Situl Natura 2000 “Bistriţa Aurie” cu o suprafaţă de 375 ha este reprezentat de un habitat caracteristic
apelor din zona montană inferioară, respectiv păduri aluviale cu arin.

Călimani – Gurghiu
Situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu are o suprafaţă de 136.657 ha, din care 10.775,5 ha se află pe
teritoriul judeţului Suceava. În această regiune există una dintre cele mai importante populaţii şi centre
genetice pentru carnivore din Carpaţi – urşi, lup şi râs, respectiv o concentrare semnificativă a speciilor
de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes
european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanţă
deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de peşti (inclusiv
Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv Rosalia alpina) şi 8 specii de plante sunt de interes
comunitar.
Fâneţele seculare Ponoare
Situl Natura 2000 “Fâneţele seculare Ponoare” având o suprafaţă de 35 ha şi Situl Natura 2000 “Fâneţele
seculare Frumoasa” cu o suprafaţă de 25 ha, includ o diversitate de specii de plante provenind din
diverse regiuni biogeografice (eurasiatice, europene, continentale, pontice).

Diversitatea speciilor erbacee, creează o policromie deosebită; unele specii de plante înfloresc încă de la
începutul lunii martie, până la începutul lunii august, după care începe perioada de diseminare. Aici se
regăsesc specii precum: dediţelul (Pulsatilla patens), capul şarpelui (Echium russicum), frăsinelul
(Dictamnus albus), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), bulbucul (Trolius europaeus), etc.

Făgetul Dragomirna
Situl Natura 2000 “Făgetul Dragomirna” are o suprafaţă de 134 ha şi este reprezentat de un arboret de
provenienţă naturală în proporţie de 97%, în care predomină fagul, iar în urma diverselor intervenţii
silvice din trecut s-au mai plantat răşinoase (molid, pin, larice). Fauna este reprezentată de specii
precum: cerb carpatin (Cervus elaphus), pisică sălbatică (Felis silvestris), porc mistreţ (Sus scrofa) etc.

Pădurea Zamostea-Lunca
Situl Natura 2000 “Pădurea Zamostea-Lunca” are o suprafaţă de 135 ha. Arboretul este format în
principal din stejar bătrân (120 de ani), în asociaţie cu frasin, plop tremurător, paltin, carpen. Dintre
speciile arbustive se remarcă jugastrul, alunul, păducelul, salba pitică. Alte specii importante de floră şi
faună sunt: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), ghiocelul bogat (Leucojum vernum), căpriorul
(Capreolus capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus), etc.

Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor

Situl Natura 2000 “Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor” are o suprafaţă de 458 ha. Vegetaţia
forestieră este reprezentată de arborete de molid în care sporadic apare fagul, paltinul, mesteacănul.
Vegetaţia arbustivă este reprezentată de afin şi merişor. Flora este specifică stâncăriilor, aici regăsindu-se
floarea de colţ în cea mai joasă staţiune din Moldova.

Rarău-Giumalău
Situl Natura 2000 “Rarău-Giumalău” are o suprafaţă de 2.498 ha. Biotopurile existente, cu o floră
nealterată de factorul antropogen, posedă o microfaună bogată şi variată. Situl se suprapune peste un
număr important de rezervaţii, este foarte puţin locuit, fapt ce a permis păstrarea biodiversităţii.

Găina-Lucina
Situl Natura 2000 “Găina-Lucina” are o suprafaţă de 836 ha. Situl adăposteşte o populaţie compactă de
Betula nana (specie considerată relict glaciar). Printre speciile de floră şi faună existente pot fi
enumerate: Roua Cerului (Drosera rotundifolia), Curechiul de munte (Ligularia sibirica), Scara Domnului
(Polemonium caeruleum), Merişorul (Vaccinium vitis-idaea), Corbul (Corvus corax), Mierla gulerată
(Turdus torquatus), Auşel sprâncenat (Regulus ignicapillus) etc.
Tinovul de la Româneşti
Situl Natura 2000 “Tinovul de la Româneşti” are o suprafaţă de 20 ha. Insulele de tinov cu pin silvestru,
sunt înconjurate de păduri acidofile de molid cu muşchi. Prezintă o importantă populaţie de Drosera
rotundifolia.

Tinovul Mare Poiana Stampei

Situl Natura 2000 “Tinovul Mare Poiana Stampei” are o suprafaţă de 644 ha. Situl este reprezentativ
pentru Bazinul Dornelor şi adăposteşte majoritatea speciilor oligotrofe de tinov, iar în partea nord-estică
a tinovului, se află o populaţie compactă de Sphagnum wulfianum, foarte rară în România.

Tinovul Şaru Dornei

Situl Natura 2000 “Tinovul Şaru Dornei” are o suprafaţă de 38 ha, fondul vegetaţiei fiind alcătuit din
muşchi arctic de tip Sphagnum, peste care în condiţii austere de troficitate s-a dezvoltat un arboret cu o
consistenţă plină de pin silvestru (Pinus silvestris forma turfosa) pe un strat de turbă. Tot aici pot fi
enumerate specii precum: Roua Cerului (Drosera rotundifolia), Bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum),
Răchiţeaua (Vaccinium oxycoccos), Ruginarea (Andromeda polifolia), Curechiul de munte (Ligularia
sibirica), etc.

Pe teritoriul judeţului se regăsesc şi numeroase arii naturale protejate de interes naţional. Situaţia
centralizată a rezervaţiilor naturale protejate din judeţul Suceava (şi siturile Natura 2000 care se
suprapun pe acestea) este prezentată mai jos:
Nr. Denumire Tip rezervaţie Custode Localizare Suprafaţă Sit Natura 2000 care
Crt rezervaţie administrativă (ha) se suprapune
peste rezervaţie
1. Doisprezece geologică Parcul Naţional Dorna 200,0 Călimani-Gurghiu
Apostoli PN-K Călimani Candrenilor
2. Moara Dracului geologică Direcţia Silvică Câmpulung 1,3 -
Suceava Moldovenesc
3. Piatra Ţibăului geologică Direcţia Silvică Cârlibaba 20,3 -
Suceava
4. Tinovul Poiana Mlaştină oligotrofă Parcul Naţional Poiana Stampei 681,8 Tinovul Mare Poiana
Stampei Călimani Stampei
5. Fâneţele montane Specii de floră de Direcţia Silvică Stulpicani 38,1 Rarău-Giumalău
Todirescu interes comunitar Suceava
6. Tinovul Şaru Mlaştină oligotrofă Parcul Naţional Şaru Dornei 36,0 Tinovul Şaru Dornei
Dornei Călimani
7. Fâneţele seculare Specii de floră de Agenţia pentru Bosanci 24,5 Fâneţele seculare
Ponoare interes comunitar Protecţia Ponoare
Mediului
Suceava
8. Fâneţele seculare Specii de floră de Agenţia pentru Moara 9,5 Fâneţele seculare
Frumoasa interes comunitar Protecţia Frumoasa
Mediului
Suceava
9. Tinovul Găina – Mesteacănul pitic Direcţia Silvică Moldova Suliţa 1,0 Găina-Lucina
 Lucina Suceava

10. Pădurea Stejăret secular Direcţia Silvică Pătrăuţi 39,4 -

(Quercetumul) Suceava
Crujana
11. Pietrele Formaţiuni Direcţia Silvică Pojorâta, 933,0 Rarău-Giumalău
Doamnei-Rarău geologice Suceava Crucea
Specii de floră de
interes comunitar
(Peşteră cu lilieci)
12. Codrul secular Molidiş secular Direcţia Silvică Stulpicani 1.064,2 Rarău-Giumalău
Slătioara Specii de interes Suceava
comunitar
13. Codrul secular Molidiş secular Direcţia Silvică Pojorâta 309,5 Rarău-Giumalău
Giumalău Suceava
14. Răchitişul Mare Strugurele ursului Direcţia Silvică Breaza 116,4 -
Suceava
15. Cheile Zugrenilor Chei Direcţia Silvică Dorna Arini, 314,0 Pietrosul Broştenilor
Specii de floră de Suceava Crucea – Cheile Zugrenilor
interes comunitar
16. Cheile Lucavei Chei Direcţia Silvică Moldova Suliţa 33,0 Găina-Lucina
Specii de interes Suceava
comunitar
17. Făgetul Făget secular Direcţia Silvică Mitocul 134,9 Făgetul Dragomirna
Dragomirna Suceava Dragomirnei
18. Pădurea Arborete de luncă Direcţia Silvică Zamostea 107,6 Pădurea
Zamostea-Luncă Suceava ZamosteaLuncă
19. Jnepeniş cu Pinus Habitat de interes Parcul Naţional Şaru Dornei 384,2 Călimani-Gurghiu
cembra comunitar Călimani
20. Piatra Pinului şi Formaţiuni - Gura 0,5 -
Piatra Şoimului geologice Humorului
Paleontologic
21. Stratele cu Paleontologic Direcţia Silvică Pojorâta 1,0 -
Aptychus de la Suceava
Pojorâta
22. Fâneţele seculare Specii de interes - Calafindeşti 7,0 -
de la Calafindeşti comunitar
23. Pădurea Arboret de amestec Direcţia Silvică Suceviţa 102,0 -
Voievodeasa bătrân Suceava
24. Pădurea Roşoşa Molidiş secular Direcţia Silvică Moldoviţa 205,0 -
Suceava
25. Codrul secular Molidiş secular Direcţia Silvică Moldoviţa 483,0 -
Loben Suceava
26. Klippa calcare Formaţiune - Breaza 0,1 -
triasice Pârâul geologică
 Cailor Paleontologic
27. Piatra Buhii Formaţiune Direcţia Silvică Câmpulung 2,0 -
geologică Suceava Moldovenesc
Paleontologic
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava
I.8.3. Solurile
Resursele de sol din judeţul Suceava sunt următoarele:
 Protisoluri - 70.104 ha
 Cernisoluri - 66.394 ha
 Umbrisoluri - 650 ha
 Cambisoluri - 71.183 ha
 Luvisoluri - 106.306 ha
 Spodosoluri - 6.151 ha
 Pelisoluri - 280 ha
 Andisoluri - 1.587 ha
 Hidrisoluri - 24.730 ha
 Histisoluri - 105 ha
 Antrisoluri - 2.692 ha
Dintre resursele de sol se pot remarca faeoziomurile (65.173 ha) pentru potenţialul lor productiv ridicat,
parţial eutricambosolurile (30.211 ha) şi preluvosolurile (63.005 ha). De asemeni, o parte a
aluviosolurilor (52.861 ha), nu prea mare însă, este constituită din soluri fertile, cu puţine restricţii pentru
agricultură.

Pe de altă parte, soluri cu potenţial productiv scăzut şi care prezintă multiple restricţii sunt litosolurile
(5.622 ha, regosolurile 11.004 ha), districambosolurile (40.972 ha), o bună parte a luvosolurilor (43.301
ha), prepodsolurile şi podsolurile (6.551 ha), gleiosolurile şi stagnosolurile nedrenate (24.730 ha),
precum şi histosolurile (105 ha) şi erodosolurile (2.692 ha).

Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009, repartiţia terenurilor pe
clase de pretabilitate în judeţul Suceava2 se prezintă după cum urmează:

- Pentru terenul arabil, media este de 49 de puncte, ceea ce încadrează această folosinţă la clasa
a III-a de calitate. Dintre localitățile cu suprafeţe mai mari cuprinse în clasa I şi a II-a de calitate, se
remarcă: Adâncata, Bosanci, Ciprian Porumbescu, Cornu Luncii, Dolhasca, Dumbrăveni, Grăniceşti, Liteni,
Milişăuţi, Muşeniţa, Rădăşeni, Salcea, Şcheia, Udeşti, Vereşti. Aici predomină faeoziomurile tipice, gleice,
argice şi stagnice, preluvosoluri molice şi pe suprafeţe mai mici, eutricambosoluri tipice şi molice.
- Pentru fâneaţă, media este de 34 de puncte, corespunzătoare clasei a IV-a de calitate. Se
remarcă localitățile Horodniceni, Mălini, Marginea, Slatina, Şcheia, Zvoriştea, precum şi o bună parte a
păşunilor din comunele zonei montane. Pe suprafeţele ce aparţin claselor I şi a II-a apar mai ales

2 Sursa: Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală Suceava
eutricambosoluri tipice şi molice, districambosoluri tipice şi umbrice, preluvosoluri şi luvosoluri tipice şi
stagnice, stagnosoluri luvice şi albice.
- Pentru păşune, media este de 43 de puncte, cu clasa a III-a de calitate. Dintre localit ățile cu
suprafeţe mai mari cuprinse în clasele I şi a II-a se remarcă: Câmpulung, Rădăuţi, Siret, Solca, Buneşti,
Calafindeşti, Ciprian Porumbescu, Drăgoieşti, Fântânele, Grăniceşti, Izvoarele Sucevei, Liteni, Mălini,
Muşeniţa, Rădăşeni, Slatina, Şcheia, Todireşti. Suprafeţe cu clasele I şi a II-a mai apar în majoritatea
comunelor de munte. Acestea se suprapun peste aceleaşi tipuri şi subtipuri enumerate la folosinţa
fâneaţă, cu excepţia subtipurilor stagnice şi a stagnosolurilor.
- Pentru livezi, media este de 51 de puncte (clasa a III-a de calitate). Mici suprafeţe de teren cu
livezi în clasele I şi a-II-a de calitate întâlnim în Adâncata, Ciprian Porumbescu, Şcheia.
Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă
restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici
edafice etc.), fie de acţiuni antropice, (agricole şi industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona
sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava

I.8.4. Resursele subsolului
Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorat diversităţii şi, în unele cazuri,
abundenţei bogăţiei resurselor sale naturale. Peste 52% din suprafaţa judeţului este acoperită de păduri,
respectiv cca. 7% din suprafaţa ţării, în subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, sulf,
barită, sare, gaze naturale, ape minerale, minereu uranifer, etc., iar cca. 42% din suprafaţă este
reprezentată de terenuri arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor Siretului, Moldovei şi
Sucevei.

În prezent, în judeţul Suceava, activitatea minieră se desfăşoară preponderent în domeniul exploatării

materialelor de construcţii (agregate de râu, roci utile din cariere). Se mai exploatează, ca minereuri:
zăcământul de mangan de la Ulma, comuna Dorna Arini (exploatare în carieră), zăcământul de minereu
cuprifer de la Mănăila, comuna Breaza (exploatare în carieră, minereul fiind prelucrat în Uzina de
Preparare Iacobeni), zăcământul uranifer de la Crucea (exploatare în subteran) şi sarea gemă la Cacica.
 CAPITOLUL II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI SUCEAVA

II.1. Cadrul general

La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative, din punct de vedere al cifrei
de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoanele juridice înregistrate la Oficiul Registrului
Comerțului Suceava, au fost:

- comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile
comerciale (3.305 societăţi comerciale cu acest obiect de activitate);
- exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12% (764 societăţi comerciale);
- construcţii, cu o pondere de circa 5,2%, în scădere faţă de anul 2008 (786 societăţi comerciale);
- transporturi rutiere de mărfuri, deţinând circa 4,15% în totalul veniturilor realizate la nivel de judeţ
(794 societăţi comerciale);
- fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, cu o pondere de circa 2,5% (51 societăţi comerciale).
Firmele cu cele mai semnificative cifre de afaceri au desfăşurat activităţi în domeniul fabricării de furnire
şi panouri din lemn, fabricării îmbrăcămintei, fabricării produselor lactate sau fabricării îngheţatei.

O pondere semnificativă în totalul veniturilor o au şi persoanele fizice autorizate sau profesiile liberale.
În totalul acestor venituri, o pondere însemnată o deţin cele obţinute din activităţi de asistenţă medicală -
circa 33% din totalul veniturilor, comerţ – circa 29%, avocatură - circa 9,2% sau notariat – circa 7,2%.

II.2. Structura economiei judeţului Suceava

Condiţiile social - istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava,
care s-a reorganizat, conform noilor principii ale economiei de piaţă, fiind în continuă dinamică. Ramurile
industriale reprezentative din judeţ sunt:
 industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier;
 industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului, pentru că se
bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne);
 industrie uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje, a pielăriei şi încălţămintei;
 industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi
rulmenţi;
 industria minieră, reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere,
polimetalice, mangan, uranifere), industrie aflată în declin în ultimul deceniu.
În ceea ce priveşte înmatriculările înregistrate de Oficiul Registrului Comerţului Suceava, situaţia pe
forme juridice se prezintă după cum urmează:
 Înmatricul ări pe forme juridice în jude ul Suceava, 2008 -2010

2000 1877
1800

1600 PF
AF
1400
PFA
1200
1051 II
989
1000 IF
822
771 774 SRL
800
555 SA
600
438 CA
400 RA
208 17416 3
200 14 7 11 8
56 12 1 0 6 6 0
0 0 1 3 1 0 0
0
2008 2009 2010

Întreprinderi Individuale (II)

Persoane Fizice (PF)

Persoane Fizice Autorizate

Regii Autonome (RA)

Întreprinderi Familiale (IF)

Cooperative Agricole (CA)

Total
ții Familiale (AF)

Societăți cu Răspundere

Societăți pe Acțiuni (SA)

Limitată (SRL)
PFA)
Asocia

2008 208 56 555 174 163 1.877 12 1 0 3.046

2009 0 0 771 438 147 989 1 3 1 2.350

2010 0 0 1.051 822 118 774 6 6 0 2.777

Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava

II.3. Volumul şi structura investiţiilor străine în judeţul Suceava
Investiţiile străine trebuie abordate în strânsă legătură cu creşterea economică, cu dezvoltarea, întrucât
ele au constituit şi constituie un factor hotărâtor al dezvoltării economico-sociale prin volumul, structura
şi calitatea lor.

De aceea, investiţiile străine se regăsesc în valori diferite, în toate ţările lumii, cu motivaţii diferite de la o
ţară la alta. Un rol deosebit îl au în ţările în curs de dezvoltare, slab dezvoltate şi în cele aflate în tranziţie
la economia de piaţă. În nicio ţară aflată în tranziţie finanţarea creşterii economice şi restructurarea nu se
pot face numai din surse interne. În Europa post-socialistă, deci şi în România, a fost nevoie de modele
noi de privatizare, nefolosite în alte economii unde privatizarea s-a înfăptuit în prezenţa unui capital
privat autohton consolidat.

Astfel că insuficienţa capitalului autohton, precum şi globalizarea economică au făcut din investiţiile
străine directe sursa cea mai accesibilă şi indicată de finanţare, de accelerare a procesului de privatizare
şi un mijloc de susţinere a creşterii economice.
La data de 31.12.2009, pe teritoriul judeţului Suceava îşi desfăşurau activitatea un număr de 654 de
agenţi economici cu participare străină, cei mai importanţi ca număr şi capital social provenind din
următoarele ţări:

Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava

În ultimii 3 ani (2008 – 2010) la nivelul judeţului Suceava au fost înregistrate 225 de firme cu capital
străin. În 2008 se înregistrau 118 noi firme cu capital străin în judeţ, în 2009 numărul acestora a scăzut la
66, pentru ca în 2010 să ajungă la 41. Cu toate acestea, valoarea capitalului social subscris a crescut de
aproximativ 5 ori, iar profitul s-a dublat în 2009 față de 2008. În 2010, pe fondul crizei economice,
apetitul pentru investiții s-a diminuat, valoarea capitalului social subscris fiind considerabil mai redusă.

2008 2009 2010

Număr firme cu participare străină 118 66 41
Capitalul social subscris (lei) 24.575,270 113.519,225 15.213,610
Capitalul social subscris (dolari) 2.239,724 17.832,307 4.034,637
Cifră de afaceri (lei) 101.358,244 23.247,440 n/a
Pierdere (lei) 2.557,243 529.448 n/a
Profit brut (lei) 1.668,829 2.629,648 n/a
Profit net (lei) 1.399,546 2.102,546 n/a
Număr angajați 294 50 n/a
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava
Interesul pentru resursele judeţului este ridicat în rândurile investitorilor din numeroase ţări europene
(şi nu numai). Graficul de mai jos prezintă numărul firmelor cu capital străin înmatriculate în perioada
2008 – 2010, după ţara de provenienţă a investitorului:
 Num ă r firme cu participare str ă in ă înregistrate în
perioada 2008 - 2010, dup ă ara de provenien ă a
investitorului

al
70
ma
n ia 25
e r
G
tr i 19
Au 17
n
S
l 14
A e
13
SU A
ov 11
Mol 11
n ie
B r a
e a 10
Ma i
u c
l ni 9
P 9
ta
ra n
n 8
U r 5
g ia
B el
n ad a 4
C
0 10 20 30 40 50 60 70 80

Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava

Din cele 225 de firme cu capital străin, 224 au fost înregistrate ca S.R.L-uri, 1 fiind înregistrată ca S.A. În
ceea ce priveşte repartiţia acestora pe medii de rezidenţă, reiese că interesul investitorilor este în
continuare mai crescut pentru mediul urban:

Număr firme înregistrate, cu capital străin în mediul: 2008 2009 2010

- urban 76 45 29
- rural 42 21 12
Total 118 66 41
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava
Tabelul de mai jos prezintă firmele cu investiţie străină înregistrate în perioada 2008 - 2010, după
sectorul de activitate. Sectorul cel mai căutat de investitorii străini este comerţul, pe locurile 2 şi 3
aflându-se sectorul construcţiilor şi respectiv industria prelucrătoare.
Firme cu investiţie străină după obiect de activitate 2008 - 2010
Agricultură, silvicultură şi pescuit 10
Industria prelucrătoare 26

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 5

Distribuţia apei: salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 3

Construcţii 36

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 64

Transport şi depozitare 17
Hoteluri şi restaurante 14
Informaţii şi comunicaţii 1
 Tranzacţii imobiliare 20
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 10
Sănătate şi asistenţă socială 2
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2
Alte activităţi de servicii 3
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava
II.4. Structura teritorială a economiei: judeţul Suceava în comparţie cu regiunea Nord-Est
II.4.1. Structura teritorială a economiei în Regiunea Nord-Est
În ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici din regiunea Nord-Est, datele furnizate de Comisia
Naţională de Prognoză arată că, în ceea ce priveşte creşterea reală a PIB, cât şi în ceea ce privește
numărul de personal, judeţul Suceava ocupa în intervalul 2007 - 2010 o poziţie favorabilă în economia
regiunii. După ce în anul 2007 creşterea reală a PIB-ului în judeţul Suceava a fost aproape dublă faţă de
media regiunii, în anii 2008 şi 2009 aceasta s-a situat mult sub media regiunii, înregistrând valori
negative.
PIB 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Regiunea Nord –
Est
- milioane lei, 45.990, 54.940, 51.979, 52.409, 55.397, 60.815, 66.809,
preţuri curente 1 9 4 9 5 5 7 73.120
- creştere reală - % 5,4 3,6 9,1 -3,5 1,3 3,6 4,3 4,5
- PIB/locuitor - euro 3.698 4.011 3.303 3.358 3.555 3.942 4.365 4.826

Judeţul Suceava
- milioane lei, 8.864, 9.818, 9.707, 10.414, 11.463, 12.603, 13.794,
preţuri curente 8 2 8 9.819 7 7 6 1
- creştere reală - % 10,7 -3,9 -5 -3,2 1,6 3,9 4,4 4,5
4.272, 4.710,
- PIB/locuitor - euro 3.763 3.774 3.242 3.292 3.488 3.867 0 0
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză
Regiunea Nord–Est furnizează aproximativ 12% din produsul intern brut pe total economie. În
structură, agricultura regiunii are una din cele mai mari contribuţii la realizarea produsului intern brut
regional (circa 15%), peste media naţională (circa 13%). În ceea ce priveşte industria, principalele
producţii sunt cele de cărbuni, ţiţei, gaze naturale, benzină, motorină, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte
chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier din lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei
ramuri în produsul intern brut regional este sub media naţională. În cadrul industriei, ponderea cea mai
mare o are industria prelucrătoare, urmată de ramura energie electrică, termică, gaze şi apă şi industria
extractivă. Construcţiile participă cu o pondere apropiată de nivelul naţional (5,5% faţă de circa 6%
media naţională). Referitor la sectorul serviciilor, în această regiune este de remarcat ponderea ridicată
pe care o au în produsul intern brut serviciile „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie
publică şi apărare” (circa 13%), clasându-se pe primul loc într-un top al regiunilor. De asemenea, o
contribuţie importantă în produsul intern brut regional o au ramurile „comerţ, hoteluri şi restaurante”
(10%), „transport, depozitare, comunicaţii” (circa 9%) şi „tranzacţii imobiliare, servicii prestate
întreprinderilor” (peste 11%).

Regiunea Nord–Est, contribuie cu 15,1% la ocuparea totală a ţării, deţinând în acelaşi timp cea mai
ridicată rată de ocupare în agricultură, de 42,7%, urmată de servicii 33,7% (18,8% servicii comerciale şi
14,9% servicii sociale) şi industrie şi construcţii cu 23,6%.

II.5. Turismul
Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni,
investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind prognozată astfel o creştere
a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia
calităţii factorilor de mediu.

Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească.
Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut
înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni
politice prestatale, în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor, dar mai
ales în închegarea, dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi.

Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret şi Suceava, cetăţile Şcheia şi Cetatea de
Scaun a Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi
boiereşti: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente şi centre de
artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal, comparabile cu creaţiile
renascentiste italiene sau din Europa Occidentală.

Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă
practicării turismului în tot cursul anului, potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic bogat,
patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional, precum şi
binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac
din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică.

CAPITOLUL III. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

III.1. Evoluţiile demografice
Populaţia Judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii Nord-Est, situându-se
pe locul trei în ordine descrescătoare. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de
706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural.
Densitatea populaţiei judeţului este de 82,6 loc/km 2.
Analiza populaţiei pe zone ocupaţionale evidenţiază că cea mai mare pondere o deţine zona 1
Suceava 36,0%, urmată de zona 7 Rădăuţi 21,8%, zona 2 Fălticeni 17,8%, zona 5 Câmpulung
Moldovenesc 7,9%, zona 4 Vatra Dornei 6,8%, zona 6 Gura Humorului şi zona 3 Siret 3,0%.

Structura populaţiei pe sexe şi medii de rezidenţă, perioada 2007 - 2009

2007 2008 2009
JUDEŢUL SUCEAVA 705.878 706.407 706.720
MASCULIN 348.875 349.187 349.280
FEMININ 357.003 357.220 357.440
URBAN 302.897 302.848 302.730
MASCULIN 146.920 146.901 146.754
FEMININ 155.977 155.947 155.976
RURAL 402.981 403.559 403.990
MASCULIN 201.955 202.286 202.526
FEMININ 201.026 201.273 201.464
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava
Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Graficul de mai sus relevă faptul că populaţia judeţului înegistrează o creştere uşoară şi constantă în
ultimii ani, bazată în special pe faptul că evoluţia grupei de vârstă tânără (0-14 ani) este superioară
grupei de vârstă 60 de ani şi peste, în condiţiile în care populaţia cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de
ani înregistrează de asemenea un trend uşor ascendent.

Populația după etnie și mediu de rezidență la nivelul județului Suceava, conform Recensământului
Populației și Locuințelor din 2002:
Mediul de Ruşi, Altă
Total Români Maghiari Rromi Ucraineni Germani Polonezi
rezidență lipoveni etnie
TOTAL 688.435 662.980 368 9.186 8.514 1.773 2.543 2.609 462
 Urban 296.304 288.906 281 3.382 896 1.170 806 493 370
Rural 392.131 374.074 87 5.804 7.618 603 1.737 2.116 92
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava
Populația după religie și mediu de rezidență la nivelul județului Suceava, conform Recensământului
Populației și Locuințelor din 2002:
Mediul Creştină Adventistă Creștină
Romanocatolic Greco - Altă
de Total Ortodoxă de rit Baptistă Penticostală de ziua a după
rezidență ă catolică religie
vechi şaptea evanghelie
TOTAL 688.435 608.479 8.564 1.655 2.888 3.427 43.345 4.386 4.030 11.661
Urban 296.304 267.143 4.831 842 1.021 1.594 14.908 1.382 2.002 2.581
Rural 392.131 341.336 3.733 813 1.867 1.833 28.437 3.004 2.028 9.080
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Mişcarea populaţiei

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

După ce a crescut de la 1,2 (valoarea înregistrată în 2007) la 1,7 în 2008, sporul natural a scăzut în anul
2009 la 1. Scăderea se datorează îndeosebi ratei mici înregistrate în mediul rural, dar şi scăderii de 0,7
puncte la mie din 2008 în 2009 în mediul urban.
 Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava
Soldul migratoriu rural este pozitiv pe toată perioada de analiză, în vreme ce soldul migratoriu urban
este negativ în toţi anii analizaţi. Cifrele susţin aşadar tendinţele de migrare a populaţiei urbane către
mediul rural din ultima perioadă. Cu toate acestea însă, sosirile din mediul rural nu pot contrabalansa
plecările din mediul urban, ceea ce face ca soldul migratoriu total să fie negativ, în toţi anii analizaţi,
observându-se însă tendinţa de creştere a soldului.
Durata medie a vie ii, pe sexe, în jude ul Suceava

80

78 77.71
76.79 76.98 77.14
76.05 76.38
76 75.68 75.76 75.88
74.66
74 74.26
73.48 73.75
73.33
72.95
72.26 72.55 72.38 72.44
72 71.55
70.93
70.13 70.48
70 69.66 70.02
69 69.22 69.14 69.16
68.57
68 Ambele sexe
Masculin
66
Feminin
64
1998- 1999- 2000- 2001- 2002- 2003- 2004- 2005- 2006- 2007-
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

În ciuda condiţiilor economice nefavorabile înregistrate pe plan local şi naţional, cu efecte directe
asupra calităţii vieţii, în perioada 1998 – 2009, durata medie de viaţă este în creştere. Durata de viaţă
a populaţiei feminine este considerabil mai ridicată decât cea a populaţiei masculine, acesta fiind
trendul înregistrat şi la nivel regional şi naţional. În vreme ce, în perioada 2007 - 2009 speranţa de
 viaţă pentru femei era de 77,71 ani, indicatorul înregistra valoarea de 70,93 ani în cazul bărbaţilor,
ceea ce face ca speranţa medie de viaţă a populaţiei să fie de 74,26 ani.

Concluzii
Judeţul Suceava se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei
naţionale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerţ şi servicii.
Judeţulu Suceava este una din zonele cele importante în ceea ce priveşte potenţialul turistic
prin cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici, monumentele istorice şi de arhitectură,
artă populară.
O primă concluzie este dată de faptul că judeţul Suceava dispune la acest moment de un
potenţial turistic imens, dar care este foarte slab valorificat. Conservarea moştenirii culturale ar
putea merge mâna în mâna cu dezvoltarea turismului, dar este necesara o monitorizare atenta
pentru a se asigura menţinerea unor standarde înalte de conservare. În plus, turismul poate fi şi
un instrument pentru dezvoltarea rurală, în aceste condiţii fiind vitală implicarea comunităţilor
locale în acest domeniu. O a doua concluzie este legată de slaba promovare a potenţialului
turistic care, pe parcursul ultimilor douăzeci de ani s-a făcut fără a avea un rezultat spectaculos,
ci numai mici rezultate de moment. Aşadar, printr-o promovare susţinută la târguri de turism, la
nivel naţional prin intermediul mass-media şi al materialelor de promovare, trebuie avut în
vedere acest obiectiv
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care să aducă
venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu.