III.

INTEGRAREA COMPUSILOR BIOACTIVI DE ORIGINE VEGETALAiN

BlorEHNoLoGtA DE coMBATERE EcoLoGtcA n ne ENTTLoR pAToGENt sl
oAuruAroRt At pLANTELoR oe cuurunA

: 3.1 lmportanla gi eficacitatea extractelor din plante

Plantele sunt surse consacrate de compugi farmaceutici, aromatici gi industriali, civilizalia

fiind indisolubil legatd de lumea plantelor, acestea constituind de mileniisursa majori de oblinere
a unor bio-produse esen!iale pentru supravie!uirea intregului regn animal. Adevdrate uzine
biochimice aclionate de energia solarS, plantele sintetizeazi nu numai compugi de bazd necesar
supravie!uirii lor, ci gi o gami largi de substanle organice ce pot fi extrase in cantitS!i suficiente
pentru a prezenta importan!5 semnificativi ca materii prime cu variate aplica!ii stiin!ifice,
tehnologice 9i comerciale. Astfel, plantele constituie surse de neinlocuit pentru uleiuri industriale,
arome, rSgini, coloran!i, parfumuri, biopesticide.
Din medicina naturistd umand , se cunpagte faptul c5, unii compugi din plante cum ar fi:
alcaloizii, fitoncidele, fenolii, heteroauxinele, etc., au ac!iune bacteriostaticS, bactericidS,
fungistatici si fungicidS. Aceasta inseamni ci ele inhibi sau distrug bacteriile gi ciupercile
ddunitoare organismului. Dintre plantele care con!in astfel de compugi amintim: usturoiul,
hreanul, mugtarulrceapa, urzica, mSrarul, cimbrul etc. De aceea gi in agriculturS, cercetirile au
fost orientate spre evidenlierea gi integrarea unor compugi biologi activi care sd poati fi integrati
in biotehnologiile de prevenire 9i combatere a unor agennli patogeni gi diundtori aiplantelor de
culturS. Aceste cercetiri sunt incurajate de statisticile recente care evidenliazi faptul c5, peste
1500 de compugi noi sunt identificati anual in diferite specii de plante gi cd aproximativ un sfert
dintre ace;tia pot fi utilizali ca fitochimicale sau pesticide biologice, in agricultura ecologici.
Aceste biopesticide, extrase din diferite organe vegtative ale unor specii de plante, au inhibat sau
distrus dezvoltarea unor agenli patogeni gi diunStori deosebit de pSgubitori.
Astfel, ata cum este evidenliat in datele tabelului L, extractul de tomate (Lycopersicum
exculentum) are o foarte buni eficacitate in combaterea larvelor de v6rsta l-a gi a ll-a a unor
insecte defoliatoare care ataci diferite specii de plante, precum gi a pitirii cafenii sau rapinului
(Venturia inaequolis) mirului gi pirului. Extactul de tutun (Nicotiana tabacum) are eficacitate
biologici in combarea omizilor, psilidelor, piduchilor lestogi, 9i piduchilor de frunze care ataci
toate speciile pomicole. Extractul de urzicd (lJrtico dioico) gi-a manifestat eficacitatea in
combaterea piduchilor de frunze gi a larvelor de insecte defoliatoare ce atacd toate speciile de
plante. De asemenea, extractul de colfunagi (Tropoeollium mojusl combate rapinul la mir gi pir
(Venturia inoequalis), extractul de cdpri!5 (Chenopodium album) combate putregaiul alb al florii
soarelui (Sclerotinia scleotiorum) precum gi monilioza sau putregaiul brun gi mumifierea fructelor
(Monilinia fructigena) la cireg, vi9in, cais, piersic, mir, pir gi gutui,iar extractul de coada calului
(Equisetum spp.) combate fiinarea la mdr (Podosphaero leucotrichal gi bSgicarea frunzelor de
piersic (Tofrina deformans) .
 Tabelurl L.
Extracte de plante cu eficacitate ?n combaterea unor agenli patogeni 9i ddundtori

Nr. Specia din Diunitorii Agentul patogen combltut Specia Partea Observa{ii
crt care se face combitu{i Denumirea Boala pomicolS de plantl
extractul utilizati
I Tomate Afide, Venturia Rapdn Mdr, pdr Organele Se utllizeazd
Lycopersium larve inequalis aeriene sucul de
esculentum defoliatoar (frunze, frunze sau
e vArsta I qi tulpini) macerat de
II plante verzi
sau uscate
L Usturoi Omtzi, Agrobacterium Cancer Mdr, pir, Bulbi Ei Se aplicd
Allium pdduchi de tumefaciens prun cais frunze macerat
sativum frunze diluat. Are
Erwinia Focul Gutui,
puternic efet
bacteriostatic
amylovorct bacterian al pdr, mdr
rozaceelor
Xanthomonas Arsura Nuc
spp. bacteriand
a nucului
Monilinia spp. Putrezirea Mdr,
fi:uctelor prun, cais
5 Ceapd Afide, Venturia Rapdn Mdr, pdr Frunze qi Se aplicd suc
Allium cepa psilide, inaesualis bulbi de frunze sau
omizi, Botrytis Putregai Cdpquni macerat diluat
pdduchi cinerea cenuEiu de bulbi Ei
testosi frunze
4 Tutun Omizi, Toate Partea Se utilizeazd
Nicotiana psilide, speciile aertand infuzie diluatd
tabacum pdduchi pomicole (frunze,
lestoqi qi tulpini)
de frunze
5 Urzica Pdduchi de Toate Frunze qi Se utrhzeazd,
Urticct dioica frlunze, speciile flori tnfuzie sau
larve pomicole macerat diluat
defoliatoar
e
6 NemfiEor de Pdduchi de Toate Rdddcini Se utrhzeazd.
cAmp frunze, speciile - toamna, aa infuzie
Delphinium omizi pomicole bobocii diluatd
consolida florali qi
fi:unzele-
vara
7 Ridichi Venturia Rapdn Mdr, pdr Flori
Raphanus inequalis
sativus
8 Co[unaqi Venturia Rapdn Mdr, pdr Flori
Tropaeolium inaequalis
maius
3.2 Prepararea unor extracte vegetale folosite in combaterea unor agenti patogeni si ddundtori

Extractul de urzici (Urtica dioico ) 1 kS de tulpini mature de

urzicd, se toacd mirunt, se pun intr-un va , iar peste ele se
adaugd 10 litri de ap5. Amestecul se lasi la macerat L-3 zile, dupi
care, se strecoa16, iar solufia rezultati se poate pistra in sticle
acoperite cu tifon timpp de o siptim6nS. inainte de utilizare
aceasti solulie concentratd se dilueazb in propor!ie de 1,/ LO
respectiv la l lde extract concentrat de urzici se vor adiuga 10 |

de ap5. Tratamentul se va aplica prin puverizare finS impotiva

piduchilor de frunze, acarienilor si a altor insecte diunStoare.

Extractuf de gdlbenele (Calendulo officinalis) 250 g de frunze si

flori de gSlbenele se mdrunlesc foarte fin , apoi se adaugi 0,5 | de
apd. Amestecul se lasd la macerat timp de 24 h, dupb cre se
strecoarS. Solutia rezultatd de dilueazi apoi cu 1,5 | de api in care
s-a adiugat 1/4 lingu!5 de sdpun ecologic. Solulia rezultati se
aplicd prin pulverizare pentru combaterea unor pdduchi de frunzi
gi a unor insecte defoliatoare.

Extractul de ardei iuli (Copsicum onnuum) Se mirunlesc sau se

zdrobesc bine, 5 ardei iu!i, apoi peste ei se adaugi 50 ml de ap5.
Amestecul se acoperi gi se lasi la macerat24 h (pentru ca principiile
active din ardei si se dizolve in ap5). Maceratul se filtreazS, iar
solulia rezultati se dilueazi cu apb astfel: la 10 ml de solutie
concentrati se adaugi l lde ap5. Solulia rezultatd se aplici pe
plante prin pulverizare, avAnd eficacitate in combaterea afidelor,
acarienilor, larvelor gAndacului din Colorado $i altor specii de insecte.

Extractul de ceapi (Allium cepal. Se prepari dintr-o parte foi de

ceapi (1 kS) 9i doui pirli api (2 l). Amestecul se lasd la macerat
intr-un vas timp de o sdptim6nS, apoi se strecoarS, iar solu!ia
oblinuti se strecoard 9i se dilueazi de doui ori aplic6ndu-se pe
plante prin pulcerizare fie cu pompe manuale cu presiune
prealabilS (tip vermorel) fie cu atomizorul. Extractul de ceapi
are eficacitate in combaterea viermilor s6rm5, purici de frunze,
coropignild, 96ndacul din Colorado.

Extractul de tomate (Lycopersicum esculentum) 200 g de frunze de

tomate se zdrobesc bine, iar peste ele se adaugi L l de ap5. Amestecul
se lasd la macerat timp de 2 zile, apoi se strecoarS. Solutia oblinuti se
aplicd nediluatd prin pulverizare av6nd eficacitate in combaterea
fluturelui alb al verzei (Pieris brasicoel.
Extractul de pelin (Artemisia absinthium) 300 g de plante se zdrobesc
fin apoi se amestecd cu 1-0 lde ap5. Amestecul se lasS la macerat 24-48
h, apoi se strecoarS, iar solu!ia oblinutd se aplicd pe plante nediluati
prin pulverizare. Acest extract are eficacitate impotriva acarienilor gi a
gdndacului din Colorad o (Leptynotarsa decemIineato).

3.4 Utilizarea tutunului in biotehnologia combaterii ecologice

Deoarece tutunul (Nicotiona tabacum), datoritd conlinutului sdu in compugi bioactivi, a fost
printre primele plante studiate gi utilizatein combaterea unoragenli patogeni gi ddundtori, acestei
plante ise acordi un loc aparte in ceea ce privegte integrarea sa in biotehnologiile ecologice de
proteclie a plantelor.
Principalul compus bioactiv din tutun, este nicotina, insi plana mai contine gi alli compusi
deriva!i ai nicotinei, cum ar fi de exemplu nomicotina, compus cu proprietili asemindtoare cu
primul in ceea ce privegte toxicitatea. Ace;ti compugi au remanenld redusi in sol, fapt ce ii face
siguri in ceea ce privegte bioacumularea in lan!ul trofic. Astfel, plantele de tutun se folosesc fie
sub formd de extract direct, fie in amestec cu alte extracte din plante, fie rafinate in cadrul unor
produse procesate" gi comercializate ca atare. Sub toate aceste aspecte, tratamentul este
considerat ecologic deoarece el nu prezintd pericol pentru mamiferele cu talie medie 9i mare.

Extractul de tutun (Nicotiona tobacum) este deosebit de

simplu de realizat: resturile care rim6n in urma sortirii frunzelor,
se adun5, se mirunlesc gi se pun la macerat in apd pentru circa 48
h. Dupi acest interval de timp, maceratul se strecoard gi solutia
rezultati se pune in, vase de sticlS. La acest extract , inainte de a fi
administrat prin pulverizare,se adaugi 50 g de zahdr la litru
Acesta are rol de fixare a soluliei pe frunzele plantelor tratate, ti
are de asemenea rol de "momea15" pentru ddundtori cum ar fi
omizile insectelor defoliatoare, piduchi de frunze, piduchi lestosi
etc.
Daci la combaterea unor specii de diunbtori, se folosegte extractul preparat dupi releta
prezentatd anterior, pentru combaterea unoragenlipatogeni, cum arfi bacteriile sau ciupercile,in
100 ldin solulia de nicotind oblinuti se dizolvi 1kg de sipun potasic. Acesta este un produs de
esterificare a acizilor gragi cu hidroxidul de potasiu. Acizii gragi superiori pot poveni din grisimi
animale, vegetale sau minerale. Deci pe lSngi efectul de cur5lire-sp5lare, aceasti solulie are efect
inhibitor sau letal asupra unor agenli patogeni, indeosebi asupra unor germeni bacterieni Gram
pozitiv. Solutiile apoase in conc. de 1.% distrug diferite specii de bacterii sau ciuperci in 15 minute
de la administrare. Daci sipunul potasic, nu se dizolvi bine, la solu!ia extractului de tutun se
poate adiuga circa 250 g de sodd de rufe.
Solutiile se folosesc numai in ziua preparirii deoarece sunt foarte otrdvitoare. DacS r5m6n
nefolosite, se arunci in fose special amenajate, departe de izvoare, fAnt6ni sau alte surse de api.
Calcularea concentra!iilor soluliilor, preparate pe bazl de extract sde tutun, folosite in
combaterea diverselor specii de agenli patogenisau diunitori, se realizeazi conform tabelului 2.
 Tabelul2
CantitSlile de extras de tutun necesare prepardrii soluliilor ?n diferite concentralii

NR. CONCENTRATIA CANTITATEA DE SOLUTIE DE PREPARAT

CRT. DE OBTINUT 0)
(%) I 5 10 50 100 s00
1. 0,01 0,1g 0,5g 1e 5o 10e 50e
2. 0,02 0,29 1.0e )o l0e 20s 100e
3. 0,03 0.3e 1.5e 3e l5e 30e I 50e
4. 0,04 0,49 2,09 4g 20e 4oe 200s.
5. 0,05 0,5g )5o 5s 25s 50e 250s.
6. 0.08 0.8e 4.0s 8s 40s 80e 400e
7. 0.1 1.0e 5.0e 10e 50e 100e 500e
8. 0,2 2,09 l0e 20s 100e 200e 1,00Okg
9. 0,25 ) Sct 12,5g )5u 125s 250s 1,25Oke
-)r b
10. 0,3 3,0g 15e 3og 1 50e 300e 1,500ke
11 0^4 4,09, 20e 40s 200e 400e 2,000kg
12. 0,5 5,0g )5o 5oe 250s 500e 2,500kg
13. 0,7 7,09 ?50 70s 350e 700e 3.500ke
14. 0.7 5 75o {/ \o 75s 375s 750s. 3.75Oke
15. I 10e 50e 100e 500e 1"000ke 5,00Oke
t6. r,5 15e 7os I 50g 750s 1,500kg 7,500kg
17. 2 2oe I 00e 200s. 1,00Okg 2.000ke 10,000kg
a
r8. J 3og I 50e 300e 1.500ke 3.000ke 15,000kg
19. 4 4oe 200s 400e 2.000ke 4.000ke 20,000ke
20. 5 5oe 250e 500e 2,500kg 5,000kg 25,00Okg
21. 6 6oe 300e 600e 3,000kg 6,000kg 30,00Okg
22. 75 75s. 37 5s 7 50s. 3.750ke 7,500ke 37,500kg
23. 10 I 00e 500e 1,00Okg 5,000kg 10.000kq 50,00Okg

FOLOSIREA TABELULUI:
Exemplu: Daca dorim o solutie cu concentratte 0,7o/o si avem nevoie de 550 1 solutie,
pentru a avea cantitatea de produs necesara, urmarind randul concentratiei 0,7 (nr. crt. 13) spre
dreapta panala coloana 500 l, unde citim 3,500 kg, pentru restul de 50 l, adaugam cantitatea de
3509 din coloana 501 pe randul lui 0,lo/o. Total, pentru Solutia de 5501 va fi nevoie de 3,850kg
produs.
 In comert se gdsesc numeroase produse, gata preparate pe bazi de nicotind, care nu au in
compozilia lor sbpun, cum sunt cele denumite Nicotox sau Venedin.
De asemenea, extractul de tutun se mai poate folosi in amestec cu extract de ardei iute, sau
alti compugi biologic activi extrasi

Bibliografie
.
t. Datar, V. V., 1"999, Bioefficacy of plant extracts against Mocrophonia phoseolino ( Tassi)
Gold. The incitant of Charcoal rot of sorghum .J. Mycol. Pl. Athol. ,29 : 25I-253
2. Kiran, K., Linguraju, S., Adiver,5.,2006, Effect of plant extract on Sclerotium rolfsii, the
incitant of stem root of ground nut. J. Mycol. Pl. Pathol. 36::77-79
3. Leatemia, J.A., lsman, M. 8., 2004,Insecticidal activity of crude seed extracts of Annono
spp, Lonsium domestico and Sondoricum koetjope against lepidoptera larva.
Phitoparasitica 32 : 30-37
4. Madavi, S., Singh, R.PP., 2OO5, Management of muchroom pathogens trouth botanicals.
Ind.Phyto.Pathol. 58: 189-193.
5. Nene, Y., Thapilyal, 1., 2000, Poisoned food technique of fungicides in plant diseases
control. 3-rd Edn Oxford and IBH Publising Company, New Delhi
6. Raghhhhvendra, M. P., Satish, S., Raveesha, K. A., 2002, Prosopis julifloro Swartz:A
Potential Plant for the Management of Fungal Diseases of Crops. In : Asian Cong. Mycol.
Pl. Pathol., lindian Soc. Mycol. Pl. Pathol. University of Mysore ( Abs) Oct. L -4 pp 136.
7. Russel, P.E., Mussa, M., L977, The use of garlic extracts to control foot rot Phaseolus
vulgoris , caused by Fusarium solonif..sp. phaseoli. Ann Appl. Biol.,86: 369-372.
8. Varma, K.P., Yashoda, R., Hegde, R., and Kulkarni,5.,2002, ln vitro evaluationof
biocontrol agents against Drechslero sorochiniano. In : Asian Cong. Mycol. Pl. Pathol.,
lndianSoc. Mycol. Pl. Pathol. Univrsity of Mysore ( Abs. ) Oct 1-4 pp 241,.
9. Verma, A.K., Singh, G., and Banarjee, M. K., 2002, Production productivity and export of
vegetabes . Technical Bulletin 7 Institute of Vegetabe Research., Varanasi. pp.34-37