UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și

Transporturi

Departamentul Inginerie și management Industrial

Galina COVDII, Aliona DODU, Marcel RĂRBU

Economia și statistica ramurii

Culegere de probleme

Chișinău
Editura ,,Tehnica – UTM”
2015
3
 Introducere

Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderilor se bazează

pe formarea şi utilizarea categoriilor economice. Toate aceste
categorii se exprimă şi se măsoară prin indicatori economici.
Economia ramurii (întreprinderii) şi Statistica sunt discipline
teoretice cu caracter aplicativ înalt, care au scopul de a transmite
studenţilor şi celor interesaţi cunoştinţe fundamentale şi practice,
de a facilita acumularea, sistematizarea, analizarea datelor statistice
cu ajutorul metodelor statistice, însuşirea metodicii calculării
concrete a indicatorilor şi pe baza prelucrării informaţiei iniţiale să
tragă concluzii şi generalizări.
În această culegere de probleme n-au fost incluse toate temele
din cadrul disciplinelor Economia ramurii şi statistica, dar numai
cele principale, cu sens aplicativ. Mai este inclus şi materialul
teoretic cu noţiuni, determinări generale şi formulele utilizate la
rezolvarea problemelor. Culegerea este alcătuită din două părţi.
Prima parte include exemple de probleme din Economia ramurii
şi materialul teoretic referitor la această disciplină. A două parte
include exemple de probleme rezolvate prin metodele statisticii
referitoare la studierea activităţii economice a întreprinderilor.

4
 TEMA 1. Mijloacele fixe sau active, imobilizări corporale şi
necorporale ale întreprinderilor
Mijloacele fixe (capitalul fix) sunt mijloacele muncii care
funcţionează într-o perioada mai mare decât un an, au valoare mai
mare decât valoarea stabilită de stat, nu-şi schimbă sau îşi schimbă
neesenţial forma sa naturală substanţională, iar costul lor se
transferă în preţul de cost al producţiei pe măsura uzurii.
Valoarea iniţială completă (MFi) este valoarea fondurilor fixe
în momentul punerii în acţiune, adică reprezintă suma cheltuielilor
efectuate în legătură cu cumpărarea, transportarea şi instalarea lor
pentru punerea în funcţiune. Având o asemenea evaluare, fondurile
fixe sunt trecute la bilanţul contabil al întreprinderii (anexa Nr.1), si
fiind oglindite în dările de seamă.
Valoarea restantă (FR) se determină scăzând din valoarea
completă suma cotelor de amortizare (uzura) mai numindu-se şi
valoare de bilanţ. Aceasta este reflectată în activul bilanţului
contabil al întreprinderii.
Valoarea de lichidare (VL) este valoarea de ieşire a fondurilor
fixe cu care acestea sunt scoase din bilanţul întreprinderii. Cu alte
cuvinte, aceasta este suma netă, pe care întreprinderea prevede să o
obţină la expirarea duratei de utilizare a activului.
Valoarea reevaluată (VRE) – valoarea activelor determinată ca
urmare a reevaluării activelor.
Costul fondurilor fixe medii anuale:
12 t1 12 t
MFmediu  MFia   MFintroduse    MFexcluse  2 ;
i 1 12 i 1 12
unde:
Fia – costul fondurilor fixe iniţiale la începutul anului;
t1 – numărul lunilor de funcţionare în anul curent a fondurilor
introduse;
t2 – numărul lunilor în lichidarea fondurilor excluse în anul
curent.
Metodele calculării uzurii

5
 Uzura mijloacelor fixe (U) – pierderea parţială de către
mijloacele fixe a proprietăţilor de consum şi a valorii în procesul
exploatării sub acţiunea factorilor naturali, sub influenţa
progresului tehnic şi creşterii productivităţii muncii.
1. Metoda casării liniare (liniară):
MFuz MFuz  N uz
U an  sau U an  ;
T 100%
unde:
MFuz – valoarea uzurabilă a mijloacelor fixe;
Nuz – norma de uzură, reprezintă mărimea procentului valorii
mijloacelor fixe care anual se transferă în costul producţiei
fabricate;
Tu – termenul de exploatare a mijloacelor fixe, ani.
2. Metoda proporţională volumului produselor
(serviciilor):
MFuz
U an  Q an  ;
Q tot
unde:
Qan – volumul de lucru în fiecare an în expresie naturală. De
exemplu, în transport – distanţa parcursă.
Qtot – volumul total în formă naturală, fizică pe termenul total de
exploatare.
3. Metoda cumulativă (degresivă cu rata descrescătoare):
(F  VL)  t i
U an  ;
S
unde:
ti – numărul anilor, în ordine descrescătoare. Dacă T=5 ani, se va
calcula: 5, 4, 3, 2, 1;
S – suma cumulativă a duratei de funcţionare. De exemplu, dacă
T=5 ani, suma cifrelor va fi 1+2+3+4+5=15.
4. Metoda regresivă (soldului degresiv):
MFB  b  N uz
U an  ;
100
6
 unde:
FR – valoarea de bilanţ (restantă);
b – coeficientul de regresie, se ia de mărimea 2.

Bilanţurile fondurilor fixe după valoarea iniţială şi de bilanţ

Una dintre cele mai răspândite metode ale statisticii este metoda
de bilanţ. Ea este folosită şi pentru studierea mişcării fondurilor
fixe.
Bilanţul mijloacelor fixe după valoarea iniţială poate fi
exprimat prin formula:
MFs a  MFinitiale  MFintroduse  MFexcluse .

Bilanţul mijloacelor fixe după valoarea de bilanţ complet:

MFs a  MFinitiale  MFintroduse  RCM  MFexcluse  U an ;
unde:
MFsa – valoarea fondurilor fixe la sfârşitul anului după valoarea
iniţială şi de bilanţ;
MFinitiale, MFintroduse – valoarea fondurilor fixe la începutul anului
după valoarea iniţială şi de bilanţ;
RCM – cheltuieli pentru reparaţii capitale şi modernizarea
fondurilor fixe;
Uan – se calculează după metoda corespunzătoare.
Pe baza bilanţurilor fondurilor fixe pot fi găsiţi indicatorii
mişcării şi stării fondurilor fixe.
Indicatorii mişcării fondurilor fixe:
MFintroduse
Coeficientul de înnoire K î  ;
MFs.an.
MFiesire
Coeficientul de ieşire K i  .
MFi
Indicatorii stării fondurilor fixe:
U
Coeficientul de uzură la începutul şi sfârşitul anului K u  .
MF

7
 Indicatorii principali al eficienţei folosirii fondurilor fixe
sunt randamentul (R) şi capacitatea (Cff).
Randamentul arată ce volum de producţie a fost obţinut sau
planificat dintr-o unitate monetară a costurilor fondurilor fixe şi se
determină după formula:
PG
R MF  ;
MF
unde
PG – producţia globală în preţuri comparabile;
MF – costul fondurilor fixe mediu anual.

Capacitatea fondurilor fixe arată ce valoare a capitalului fix a

fost folosită pentru obţinerea unui leu al producţiei globale şi se
determină după formula inversă:
MF
C ff  .
PG
La analiza statistică a fondurilor fixe se analizează creşterea
volumului de producţie prin metoda factorială. Această creştere
poate apărea astfel:
1) în baza schimbării costului fondurilor fixe (factor extensiv):
PG1  PG 0  (MFm1  MFm0 )  R 0 (1)
2) în baza schimbării randamentului (factor intensiv)
PG1  PG 0  (R 1  R 0 )  MFm1 (2)
Schimbarea totală al volumului de producţie este egală (1)+(2),
unde:
PG1, R1, MFm1 – indicatorii producţiei globale, ai randamentului
fondurilor fixe, ai costului fondurilor fixe
medii anuale în perioada curentă (de gestiune);
PG0, R0, MFm0 – indicatorii respectivi în perioada de bază (sau
precedentă).
Înzestrarea muncii cu fonduri fixe (ZÎ) se determină după
formula:
MF
ZÎ  ;
Ns
unde:
8
 N s – numărul personalului mediu scriptic;
MF – valoarea fondurilor fixe mediu anual.

Probleme pentru rezolvare

Problema 1.1
Să se calculeze uzura mijloacelor fixe prin metoda liniară şi
degresivă cu rata descrescătoare, reieşind din datele iniţiale:
1. Preţul de achiziţie al MF 180000 lei;
2. Cheltuielile de transport şi montare 5%;
3. Taxele vamale şi procedurile vamale 10%;
4. Termenul de exploatare 5 ani;
5. Valoarea rămasă (de lichidare) 6000 lei.

Problema 1.2
Să se calculeze eficienţa folosirii capitalului fix, dacă valoarea
medie anuală a lor – 18 mln. lei, capacitatea de producţie
planificată pe schimb – 24 t.; volumul producţiei anual real – 6250
t. Preţul la 1 t – 600 lei. În realitate au fost lucrate 250 schimburi,
fiind planificate 380 schimburi.

Problema 1.3
Să se calculeze valoarea de bilanţ şi valoarea iniţială a
mijloacelor fixe la finele anului raportat, dacă se ştie:
- valoarea de bilanţ la începutul anului – 16 mln. Lei;
- gradul de uzură – 20 % (la începutul anului);
- mijloacele fixe introduse la 20.05. – 3,6 mln. lei;
- norma medie de uzură - 8%.

Problema 1.4
La începutul anului curent la o întreprindere mijloacele fixe
după valoarea de bilanţ constituiau 8500 mii lei. Gradul de uzură
constituia 30%.

9
 Pe parcursul anului curent vor fi introduse mijloace fixe la data
de 25 mai în valoare de 1000 mii lei, iar norma de uzură anuală
medie este 10%.
Să se calculeze: valoarea iniţială a mijloacelor fixe şi valoarea
de bilanţ a mijloacelor fixe la finele anului.

Problema 1.5
Să se determine valoarea iniţială a fondurilor fixe (F) dacă se
ştie că norma de uzură (Nu) alcătuieşte 10%, iar defalcările anuale
de uzură (Ua) – 248,6 mii lei.

Problema 1.6
Mai jos sunt prezentate datele iniţiale despre valoarea fondurilor
fixe ale unei firme sunt (mii lei):
Valoarea fondurilor fixe la începutul anului – 60000;
Uzura fondurilor fixe la începutul anului – 12000;
Intrările fondurilor fixe în perioada curentă – 11100;
Ieşirile fondurilor fixe din cauza uzurii – 9600;
Costul lor de bilanţ – 4000;
Cheltuielile pentru reparaţii capitale şi
modernizarea fondurilor Fixe – 6000.

Să se elaboreze şi să se determine:
- bilanţul fondurilor fixe după valoarea iniţială pentru anul
curent;
- bilanţul fondurilor fixe după valoarea de bilanţ;
- coeficienţii de intrare şi ieşire ai fondurilor fixe;
- coeficienţii uzurii la începutul şi sfârşitul anului curent.

Problema 1.7
Să se determine defalcările anuale de amortizare a fondurilor
fixe şi suma cheltuielilor pentru reparaţiile, ce alcătuieşte 53% din
amortizarea anuală, dacă se cunosc următoarele date: valoarea
iniţială a fondurilor fixe la începutul anului – 40 mln. lei; de la 15
septembrie a fost implementat utilaj nou în valoare de 6 mln. lei, iar

10
de la 1 iulie se scoate din producere utilaj în valoare de 1 mln. lei.
Norma de amortizare (Na) – 8%.

Problema 1.8
Să se calculeze eficienţa utilizării fondurilor fixe, reieşind din
datele următoare (tabelul 1.1):
Tabelul 1.1 Date iniţiale
Indicatori Unitatea de măsură Valoare
Nr. schimb /an (plan) sch. 680
Nr. schimb /an (real) sch. 580
Capacitatea/schimb (plan) t 2,05
Capacitatea/schimb (real) t 1,86
Preţ/1 t (inclusiv TVA) lei 2300
MF începutul anului mii lei 3208
MF noi (august) mii lei 105,5
MF excluse (aprilie) mii lei 16
MF excluse (septembrie) mii lei 204
Ns mediu anual persoane 180

Problema 1.9
Să se calculeze uzura MF prin metoda degresivă cu rata
descrescătoare, reieşind din următoarele date iniţiale:
1. Preţ de achiziţie a MF 180000 lei;
2. Cheltuieli de transport şi montare 5%;
3. Taxe vamale şi proceduri vamale 10%;
4. Termen de exploatare 6 ani;
5. Valoarea rămasă MF 7000 lei.

Problema 1.10
Să se determine indicatorii eficienţei utilizării mijloacelor fixe şi
înzestrarea muncii cu fondurile fixe pentru anul curent, dacă
cunoaştem că în anul precedent valoarea mijloacelor fixe a
constituit 5400 mii lei, iar producţia marfă în preţuri comparabile a
fost valorat la 11200 mii lei. În anul curent valoarea capitalului fix
a crescut cu 10%, producţia marfă a crescut cu 4500 mii lei şi
personalul scriptic este în număr de 65 persoane.

11
 Să se prezinte informaţia iniţială şi rezultatele rezolvării
problemei în forma tabelară şi să se tragă concluziile.

12
 TEMA 2. Mijloacele circulante (capitalul circulant, activele
curente) ale întreprinderilor
Mijloacele circulante (MC) – mijloacele băneşti necesare
pentru crearea stocurilor de mărfuri şi materiale şi asigurarea
continuităţii procesului de producţie.
Conform sferei pe care o deserveşte, mijloacele circulante se
clasifică în două grupe, şi anume:
1. Fonduri circulante de producţie;
2. Fonduri ale circulaţiei.
Fondurile circulante de producţie deservesc sfera producerii,
sunt obiecte de muncă cu valoare mica care participă o singură dată
în procesul de producţie, îşi transformă costul lor integral în costul
producţiei fabricate şi îşi schimbă radical forma iniţială natural
materială. Acestea includ materie primă, materiale de bază şi
auxiliare, semifabricate, combustibil, energie, ambalaj, piese de
schimb, instrument şi inventar cu valoare mică şi scurtă durată,
producţie în curs de execuţie (producţia neterminată), cheltuieli
avansate.
Fondurile circulaţiei sunt fondurile, care deservesc sfera
circulaţiei şi asigură întoarcerea valorii la întreprindere. Acestea
includ producţia finită transportată la depozite, creanţele şi
investiţiile pe termen scurt, mijloacele băneşti în casă, în conturi
curente în monedă naţională şi în valută străină.
Informaţia despre valoarea mijloacelor circulante se găseşte în
anexa nr. 1 al bilanţului contabil, capitolul 2. Active curente.
Deservind procesul de producţie, mijloacele circulante sunt în
continuă mişcare şi trec neîntrerupt din sfera de producţie în sfera
de circulaţie.
Trecerea consecventă şi continuă a mijloacelor circulante prin
cele trei stadii (circulaţia – producţia – circulaţia) reprezintă
circuitul mijloacelor circulante. Acesta poate fi ilustrat prin
formula:
B – M … PP … - M – B’ ; unde
B – mijloacele băneşti;

13
 M – diferite feluri de mărfuri (materia primă, materiale, toate tipurile
de energie, ambalajul etc.);
PP – procesul de producere (producţia neterminată, cheltuielile
avansate);
M – producţia finită de la depozite, mărfurile în curs de expediţie;
B’ – mijloacele băneşti cu profit sau pierderi, mijloace, valori în curs
de decontări, creanţele pe termen scurt.
Eficienţa utilizării mijloacelor circulante depinde:
1) de raportul între fondurile circulante şi fondurile de circulaţie.
Cu cât ponderea fondurilor circulante este mai mare, cu atât mai
efective sunt utilizate mijloacele circulante;
2) de timpul consumat de întreprindere la mişcarea mijloacelor
circulante prin fiecare stadiu al circuitului şi durata aflării lor în
fiecare stadiu. Cu cât acest timp va fi mai mic, ca atât mai repede se
petrece circuitul întreg.
Gradul de utilizare eficientă a mijloacelor circulante se
determină în baza anumitor indicatori, şi anume:
1. Coeficientul vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante (Cr)
– arată numărul de rotaţii efectuate într-o perioadă anumită,
determinat ca raportul dintre valoarea producţiei realizate (PR) şi
valoarea mijloacelor circulante (activelor curente) medii (MCm). Cu
cât coeficientul este mai mare, cu atât şi eficienţa este mai mare.
PR
Cr  .
MC m
Mijloacele circulante medii (MC) se determină ca media
aritmetică simplă dintre mijloacele circulante la începutul perioadei
şi mijloacele circulante la sfârşitul perioadei:
MCi.a.  MC s.a.
MC medii  ;
2
unde
MCi.a. – mijloace circulante la începutul anului;
MCs.a. – mijloace circulante la sfârşitul anului
2. Capacitatea mijloacelor circulante (Cmc) – arată suma
valorică a mijloacelor circulante, care a fost sau va fi cheltuită pe 1
leu producţie realizată sau câţi lei de mijloace circulante revin la 1
14
leu de vânzări şi se determină după formula inversă a formulei
coeficientului vitezei de rotaţie:
MC medii
C mc  .
PR
3. Durata unei rotaţii (Dr) – arată în câte zile are loc un circuit.
Cu cât e mai scurtă durata, cu atât eficienţa folosirii mijloacelor
circulante este mai înaltă. Aceasta se calculează prin raportul dintre
numărul de zile în perioada dată (T) şi numărul rotaţiilor (Cr):
T T  MCmedii
Dr   .
Cr PR
Viteza de rotaţie a mijloacelor circulante poate să se accelereze
şi să se micşoreze. Prin accelerarea mijloacelor circulante în urma
îmbunătăţirii utilizării mijloacelor circulante se minimizează
necesitatea de aceste mijloace şi ele se eliberează din circulaţie.
Suma mijloacelor circulante, eliberate din circuit, cu alte cuvinte
economia sau supracheltuielile – ( MC ), se determină astfel:
Eliberarea absolută: MCabs  MC m1  MC m0 ;
MC m1
Eliberarea relativă: MC rel   100%  100% ;
MC m01
unde:
MCm1, MCm01 - suma valorică medie a mijloacelor circulante în
perioada curentă şi perioada de bază;

Probleme pentru rezolvare

Problema 2.1
Valoarea medie anuală a mijloacelor circulante la întreprindere
în anul precedent constituia 240 mii lei, iar în anul curent
(planificat) mijloacele circulante s-au micşorat cu 5%. În urma
accelerării vitezei de rotaţie durata medie a unei rotaţii a ajuns de la
50 până la 46 zile.
Să se calculeze ritmul de creştere şi sporire a producţiei realizate
în anul curent în comparaţie cu anul precedent.

15
 Problema 2.2
Întreprinderea dispune de următoarele date: capitalul circulant
constituie 10 mln. lei; încasările anuale – 40 mln. lei.
În anul planificat, capitalul circulant se va micşora cu 15%, iar
încasările vor creşte până la 46 mln. lei.
Să se determine indicatorii utilizării eficiente a mijloacelor
circulante şi să se analizeze rezultatele.

Problema 2.3
Să se determine eliberarea absolută şi relativă a mijloacelor
circulante pe baza accelerării vitezei de rotaţie, cunoscând
următoarele date ale unei firme (tabelul 2.1).
Tabelul 2.1 Date iniţiale
Indicatorii Anul precedent Anul curent
Valoarea producţiei realizată în preţuri
4800 5040
angro, lei
Valoarea medie anuală a mijloacelor
200 160
circulante, lei

Problema 2.4
Să se calculeze indicatorii utilizării eficiente a mijloacelor
circulante şi să se tragă concluziile necesare, conform următoarelor
date:
- valoarea producţiei comercializate:
anul de bază – 16 mln. lei;
anul curent – 18 mln. lei;
- valoarea medie anuală a mijloacelor circulante:
anul de bază – 400 mii lei;
anul curent – 390 mii lei.
Informaţia iniţială şi rezultatele finale ale rezolvării problemei
să se prezinte în forma tabelară.

Problema 2.5
Să se calculeze structura mijloacelor circulante şi să se
evidenţieze volumul fondurilor circulante şi fondurilor de
circulaţie. Să se calculeze indicatorii eficienţei folosirii mijloacelor

16
circulante şi să se explice sensul lor economic. Producţia realizată
în anul curent a constituit 1050 mii lei.
Mijloacele circulante: Valoarea, mii lei
1. Materia primă şi materialele de bază 208
2. Materialele auxiliare 15
3. Combustibilul, carburanţii 10
4. Instrumentele de mică valoare şi scurtă durată 120
5. Producţia neterminată 100
6. Cheltuielile avansate 5
7. Producţia finită la depozit 23
8. Mărfurile în curs de expediere 8
9. Mijloacele băneşti în curs de decontare 6
10. Datoriile de încasat (creanţe) 9

Problema 2.6
Întreprinderea dispune de următoarele date: capitalul circulant al
anului precedent consumat pentru producerea a 40 mii lei, de
producţie a constituit 10 mii lei.
Să se calculeze necesitatea întreprinderii în mijloace circulante,
eliberarea absolută şi relativă din circulaţie în urma accelerării
vitezei de rotaţie, dacă se prevede creşterea volumului de producţie
cu 15%, iar durata medie a unei rotaţi va constitui 95 zile.

Problema 2.7
Sunt prezentate următoarele date ale unei firme: producţia realizată,
mii lei: anul precedent – 22600, anul raportat – 20500; valoarea
medie anuală a mijloacelor circulante în anul raportat – 1720 mii
lei; coeficientul de rotaţie a mijloacelor circulante în anul precedent
13,6.
1. Să se determine indicatorii eficienţei folosirii mijloacelor
circulante în anul precedent şi raportat şi să se tragă concluzii.
2. Eliberarea (sau supracheltuieli) absolută şi relativă a
mijloacelor circulante în anul curent în raport cu anul precedent.

Problema 2.8
Să se determine eliberarea absolută şi relativă a mijloacelor
circulante pe baza accelerării vitezei de rotaţie şi contribuţia
17
variaţiei acestor resurse la modificarea nivelului de producţie şi să
se prezinte rezultatele finale ale problemei în formă tabelară. Să se
tragă concluzii.
Tabelul 2.2 Date statistice iniţiale
Unităţile
Indicatorii Anul precedent Anul curent
de măsură
Valoarea anuală a
mii lei 5700 6270
producţiei fabricate
Valoarea medie anuală a
mii lei 780 740
mijloacelor circulante

Problema 2.9
Să se determine indicatorii necunoscuţi din tabelul 2.3 pentru
anul curent şi precedent, coeficientul vitezei de rotaţie, eliberarea
absolută şi relativă a mijloacelor circulante din circulaţie în urma
accelerării vitezei de rotaţie şi să se prezinte rezultatele finale ale
rezolvării problemei în formă tabelară. Să se formuleze concluziile
respective.
Tabelul 2.3 Date statistice iniţiale pentru rezolvarea problemei
Unităţile de Anul
Indicatorii Anul curent
măsură precedent
Producţia comercializată mii lei 7000 7800
Valoarea medie anuală a
mii lei * 810
mijloacelor circulante
Durata unei rotaţii a MC zile 45 *

Problema 2.10
Să se calculeze valoarea mijloacelor circulante în anul curent şi
eliberarea lor din circulaţie, dacă în anul curent producţia a crescut
în lanţ cu 15% şi coeficientul de rotaţie constituie 6,8 rotaţii, iar în
anul precedent întreprinderea a produs producţie în sumă de 4890
mii lei cu mijloacele circulante în sumă de 930 mii lei.
Informaţia iniţială şi rezultatele finale ale rezolvării problemei
să se prezinte în forma tabelară şi să se formuleze concluziile
respective.

18
 TEMA 3. Personalul întreprinderilor şi remunerarea lui.
Productivitatea muncii
Numărul total al personalului ce figurează în listele
întreprinderii la o dată anumită reprezintă personalul scriptic de
lucrători. Personalul scriptic de lucrători sunt lucrătorii prezenţi la
servicii, precum şi cei aflaţi în concedii, în deplăsări, absenţi din
motive de sănătate, îndeplinind funcţii de stat şi obşteşti (N s).
Numărul de lucrători ce urmează a se prezenta la lucru pentru
asigurarea activităţii normale a întreprinderii tot la o dată anumită
reprezintă personalul efectiv (Ne).
Pe baza numărului scriptic şi numărului efectiv al personalului
se calculează indicatori cum ar fi: numărul personalului mediu
scriptic şi numărul personalului mediu efectiv pentru o
perioadă anumită (lună, trimestru, an) după formula mediei
aritmetice simple. Deci: numărul personalului mediu scriptic lunar
se calculează ca raportul dintre suma personalului scriptic de
lucrători pe toate zilele lunii şi numărul zilelor calendaristice (Z c).
Numărul mediu scriptic pe trimestru sau an – ca raportul dintre
suma personalului mediu scriptic de lucrători pe perioada de
analiză către fondul de timp calendaristic:
n
 Ns
Ns  i 1 .
FTcal
Numărul mediu efectiv stabileşte numărul mediu de prezentări
la lucru într-o zi şi se calculează ca raportul dintre suma totală a
numărului personalului efectiv pe toate zilele şi numărul de zile
lucrătoare în aceeaşi perioadă (FTl – fondul de timp efectiv lucrat):
n
 Ne
Ne  i 1 .
FTl
Aceşti indicatori pot fi determinaţi atât pentru personalul total al
întreprinderii, cât şi pentru fiecare categorie a personalului, adică:

19
muncitori, conducători, specialişti, funcţionari (sau executanţi
tehnici).
Mişcarea personalului întreprinderii poate fi exprimată prin
metoda statistică de bilanţ:
N s sfirsitul perioadei  N s inceputulperioadei  N a  N c , unde
Na – numărul persoanelor noi angajate;
Nc – numărul persoanelor concediate.
Pe baza bilanţului se găsesc indicatorii de mişcare a personalului
întreprinderii (lună, trimestru, an):
Nc
1. Coeficientul de ieşire: K iesire  ;
N s sfirsitul perioadei
Na
2. Coeficientul de intrare: K intrare  ;
N s sfirsitul perioadei
3. Coeficientul de fluctuaţie Kf – raportul dintre numărul de
angajaţi, concediaţi din dorinţă proprie şi din iniţiativa
administraţiei la numărul personalului mediu scriptic sau la
numărul personalului scriptic la începutul perioadei.

Bazele de remunerare a muncii

Angajator – persoană fizică sau juridică (unitate) care
angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă,
încheiat conform prevederilor Codului Muncii al RM cu ultimele
modificări şi completări.
Salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei
anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în
schimbul unui salariu în bază contractului individual de muncă.
Salariu (S) – orice recompensă sau câştig în bani, plătit
salariatului de către angajator în termenul contractului individual de
muncă pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.
Salariul are o dublă natură. Pentru întreprindere acesta este una din
componentele costului de producţie, pentru angajaţi – sursa
principală de venit. Alegerea formelor şi sistemelor de salarizare în
cadrul unităţii se efectuează de către angajator după consultarea cu

20
reprezentanţii salariaţilor şi se stabilesc prin contractele de muncă
(colective şi individuale).
Salariu mediu - raportul dintre fondul remunerării muncii şi
numărul personalului mediu scriptic pentru o anumită perioadă de
timp.
Fondul remunerării muncii (FRM) - întregul fond de salarii
calculat personalului întreprinderii într-o perioadă de timp. Orice
firmă, odată cu calcularea fondurilor de salarizare (remunerării
muncii), este obligată conform legislaţiei în vigoare de a efectua
anumite plăţi (defalcări), care intră în componenţa costului de
producţie total, cum ar fi:
- contribuţiile la asigurările sociale (CAS) care se stabilesc în
% faţă de FRM (pentru anul 2015 – 23%).
- contribuţiile în fondul de asigurări medicale (FAM) care se
stabilesc în % faţă de FRM (pentru anul 2015 – 4,5%).
Impozite şi plăţile obligatorii ale angajaţilor:
- FAM – 4,5% din salariul brut (calculat);
- fondul de pensionare (FP) – 6% din salariul brut (calculat);
- impozitul pe venit (IV) – în anul 2015 – 7%, dacă venitul
anual este mai mic decât 29640 lei pe an, respectiv lunar este mai
mic decât 2470 lei; 18% – în caz invers, adică mai mare decât
29640 lei pe an. Impozitul pe venit se reţine din salariul impozabil
(SI):
SI = Sbrut – Scutirile – FAM – FP.
Scutirile – partea neimpozabilă a venitului (salariului) brut la
care au dreptul persoanele fizice, rezidenţi ai RM. Conform
legislaţiei în vigoare, deosebim următoarele scutiri:
- scutirea personală – beneficiază fiecare angajat oficial în
câmpul muncii. Pentru 2015 – 10128 lei anual;
- scutire pentru soţ sau soţie se aplică când unul din părţi nu
este încadrat în câmpul muncii oficial (este egală cu scutirea
personală). Pentru 2015 – 10128 lei anual;
- scutire pentru întreţinerea unei persoane. Pentru 2015 –
2256 lei anual;

21
 - scutiri personale majore. Pentru 2015 – 15060 lei anual.

Productivitatea muncii şi indicatorii ei

Productivitatea muncii (W) – categorie economică care
prezintă rodnicia muncii, rezultatul ei, prin care se compară
rezultatele generale ale întreprinderii (volumul producţiei) şi
resursele umane (numărul personalului mediu scriptic), cheltuielile
de muncă.
În practica calculului economic şi analizei productivităţii muncii
se utilizează un sistem de indicatori. În primul caz, productivitatea
muncii (W) se exprimă ca raportul dintre volumul producţiei (Q) şi
cheltuielile de muncă (T) efectuate şi caracterizează cantitatea
producţiei obţinute într-o unitate de timp sau cantitatea producţiei
care revine unui lucrător:
Q
W ;
T
unde:
Q – volumul producţiei;
T – cheltuielile de muncă.
Iar cel de al doilea caz se utilizează raportul invers şi se numeşte
manoperă.
Manopera (t) arată cheltuielile totale de muncă ale tuturor
angajaţilor implicaţi în procesul de producţie pentru executarea
unei unităţi de producţie sau unei operaţii, sau prestării unui
serviciu şi este exprimată în om-ore:
T
W(t)  .
Q
Sistemul indicatorilor productivităţii muncii include:
1. Productivitatea muncii: media anuală – cantitatea
producţiei, obţinute în medie într-un an:
Q
Wa 
N s mediu anual .
2. Productivitatea muncii medie trimestrială.

22
 Q
Wtr 
N s mediu trimestrial .
3. Productivitatea muncii medie lunară.
Q
Wlunară 
N s mediu lunar .
4. Productivitatea muncii medie zilnică.
Q
Wzi  ;
Tom  zile
unde:
Tom-zile – numărul de om-zile totale lucrate de toţi salariaţii într-o
perioada anumită.
5. Productivitatea muncii media orară.
Q
Woră  ;
Tom  ore
unde:
Tom-ore – numărul de om-ore totale lucrate de toţi salariaţii într-o
perioada anumită.
În unităţi valorice:
PC(CA, VV)
Wm  ;
Ns
unde:
PC – producţia comercializată;
CA – cifra de afaceri;
VV – volumul vânzărilor.
În loc de volumul de producţie, de regulă, se ia volumul
producţiei globale în preţuri comparabile (PG) sau volumul
producţiei marfă tot în preţuri comparabile (PM).
Schimbarea volumului de producţie poate fi obţinută pe baza
schimbării:
1. Productivităţii muncii (factor extensiv sau calitativ);
2. Numărului personalului mediu scriptic (factor extensive sau
cantitativ).
Calcularea influenţei acestor factori asupra volumului de
producţie poate fi determinată după următoarele două formule:
23
 1. PG n  (W1  W0 )  N s1 ;
2. PG w  (N s1  N s0 )  W0 ,
unde:
ΔPGn şi ΔPGw – schimbarea volumului producţiei globală (sau
producţiei marfă) pe baza schimbării productivităţii muncii şi
numărului personalului mediu scriptic;
W1 şi W0 – productivitatea muncii în perioada curentă (sau
raportată) şi în perioada de bază (sau precedentă);
Ns1 şi Ns0 – numărul personalului mediu scriptic în perioada
curentă (sau raportată) şi în perioada de bază (sau precedentă).

Probleme pentru rezolvare

Problema 3.1
Să se calculeze creşterea productivităţii muncii, dacă se ştie că
în anul precedent întreprinderea a produs producţie în sumă de
21000 mii lei. Conform planului producţia va creşte cu 7%.
Numărul lucrătorilor în anul precedent a constituit 230 oameni, în
anul planificat acesta se va micşora cu 50 oameni.

Problema 3.2
Să se calculeze productivitatea muncii şi influenţa variaţiei
productivităţii muncii şi personalului mediu scriptic anual asupra
schimbării volumului de producţie. Datele iniţiale sunt prezentate
în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Date iniţiale
Indicatorii Anul de bază Anul curent
Producţia marfă în preţuri comparabile, mii
10300 12000
lei
Personalul mediu scriptic anual, persoane 620 645

Problema 3.3
În anul de bază a fost produsă producţie în sumă de 9800 mii lei.
Numărul mediu scriptic al personalului a constituit 400 oameni.

24
 În perioada curentă producţia va fi de 12540 mii lei, iar
productivitatea muncii va creşte cu 6%.
Să se calculeze numărul mediu scriptic de personal în perioada
curentă şi sporul de creştere faţă de perioada de bază.

Problema 3.4
Să se determine salariul mediu lunar la firma X, valoarea şi
structura fondului de remunerare a muncii după categoriile de
personal, să se tragă concluzii, utilizând datele din tabelul 3.2.
Tabelul 3.2 Date iniţiale
Salariul nominal lunar
Salariaţi Numărul de persoane
al unui lucrător, lei
Ingineri 10 2800
Tehnicieni 20 2350
Muncitori, total: 400 3000
inclusiv de bază 295 3200
Să se calculeze defalcările de asigurări sociale şi în fondul de
asigurări medicale din fondul remunerării muncii.

Problema 3.5
Pentru perioada planificată se prevede o sporire a productivităţii
muncii de 5%, iar volumul producţiei va creşte cu 20%. În anul de
bază producţia a constituit 9800 mii lei, numărul mediu scriptic de
personal – 620 oameni. Să se calculeze numărul mediu scriptic al
personalului în anul planificat.

Problema 3.6
Să se determine modificarea capacităţii de înzestrare a muncii cu
fonduri fixe, dacă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe este 2,5
mln. lei. Cantitatea de producţie produsă în anul precedent a
constituit 14,2 mln. lei, iar cantitatea de producţie ce revine la un
lucrător a constituit 23,5 mii lei. În anul planificat se prevede
creşterea producţiei cu 1,3 mln. lei, iar productivităţii muncii cu
0,85 mii lei.

25
 Problema 3.7
Să se calculeze productivitatea muncii, salariul mediu anual şi
lunar al unui lucrător pentru anul curent şi precedent şi dinamica
indicatorilor analizaţi. Rezultatele finale ale problemei să se
prezinte în formă tabelară şi să se tragă concluziile.
Tabelul 3.3 Date statistice iniţiale
Indicatorii Anul precedent Anul curent
Producţia marfă în preţurile
5300 6700
comparabile, mii lei
Personalul mediu scriptic,
36 38
persoane
Fondul remunerării muncii
1300 1500
anual, mii lei

Problema 3.8
Să se calculeze salariul net al programistului întreprinderii, dacă
salariul calculat lunar a constituit 4500 lei.
Acesta are dreptul la scutirile personale şi la o persoană
întreţinută.

Problema 3.9
La întreprinderea A, o unitate de producţie X se produce în 20
minute. La întreprinderea B, într-o zi de muncă de 8 ore cu 50
lucrători, se produce 800 unităţi de producţie X.
De câte ori este mai mare productivitatea muncii întreprinderii A
decât a întreprinderii B.

Problema 3.10
Să se calculeze salariul net al contabilului cu salariul de funcţie
lunar de 3800 lei. Prima la salariu constituie 20%. Contabilul are
dreptul la scutire pentru o persoană întreţinută.

Problema 3.11
Să se calculeze personalul scriptic în anul curent, dacă
cunoaştem că în anul curent productivitatea muncii a sporit în
medie pe întreprindere cu 10%, volumul producţiei fabricate a

26
crescut cu 15%, iar în anul precedent producţia marfă a constituit
4550 mii lei şi personalul mediu scriptic – 70 de persoane.

Problema 3.12
Să se calculeze suma venitului net anual al persoanei fizice şi
venitul restituit/primit de la stat dacă: scutire personala – da, scutire
pentru întreţinerea unei persoane – da, persoana este angajată
oficial la două locuri de muncă.
Salariul contractual lunar, lei:
Primul loc de muncă – 4500;
Al doilea loc de muncă – 2600.

27
 TEMA 4. Rezultatele activităţii economice a întreprinderilor
Rezultatele activităţii economice a unei firme, întreprinderii
reprezintă producţia fabricată şi serviciile prestate. După gradul de
finalizare producţia unei firme poate include: producţia finită (PF),
semifabricatele (S), producţia în curs de execuţie sau neterminată
(PN), serviciile sau deservirile (D).
Producţia finită este producţia care a traversat toate etapele
procesului tehnologic la întreprindere, corespunde standardelor în
vigoare şi este destinată comercializării. Producţia neterminată este
cea care se găseşte în procesul de prelucrare a întreprinderii date.
Semifabricatele sunt produse, prelucrate într-o secţie a
întreprinderii, dar neapărat necesită prelucrarea interioară în cadrul
altei secţii ale aceleiaşi întreprinderi. Semifabricatele pot fi
comercializate în starea dată sau pot urma prelucrarea interioară în
cadrul întreprinderii. Serviciile sunt lucrările prestate altor agenţi
economici în corespundere cu condiţiile contractuale şi în
termenele definite sau făcute pentru necesităţile întreprinderii date.
Ele pot fi de transport, de reparaţie, de publicitate, de consulting,
etc.
Producţia unei întreprinderi poate fi exprimată în formă naturală
ori valorică. Producţia, exprimată în unităţi naturale (de lungime,
greutate, capacitate, etc.), se mai numeşte producţie fizică şi se
stabileşte pe fiecare produs aparte sau pe grupe de produse
omogene. Această formă de exprimare este simplă şi necesară, dar
nu ne permite să caracterizăm activitatea sintetică a întreprinderii.
Cei mai răspândiţi şi universali indicatori sunt indicatori exprimaţi
în expresie valorică.
Expresia valorică a producţiei unei firme poate fi exprimată cu
ajutorul diferiţilor indicatori.
Producţia globală (Pg) – suma valorică a produselor finite,
semifabricatelor, serviciilor prestate, producţiei neterminate pe
parcursul unei perioade şi se calculează ca suma valorică a
producţiei tuturor secţiilor întreprinderii. Acest indicator include
atât producţia destinată pentru comercializare altor agenţi
economici şi populaţiei, cât şi producţia destinată pentru
28
prelucrarea de mai de parte în cadrul aceleiaşi firme şi folosirea
pentru necesităţile ei.
Producţia marfă (Pm) – producţia globală destinată pentru
comercializare în afară întreprinderii.
Pm  PF  Sc  Dc .
Producţia realizată (PR) - producţia plătită de consumator.
Producţia se consideră realizată din momentul încasării banilor pe
contul întreprinderii:
PR  SPR î.p.  Pm  SPR s.p. ;
unde:
SPRî.p. – stocurile producţiei pentru realizare din depozitele
întreprinderii la începutul perioadei;
SPRs.p. – stocurile producţiei pentru realizare din depozitele la
sfârşitul perioadei.
Cifra de afaceri (CA) – suma producţiei comercializate şi
veniturile obţinute de firmă de la alte activităţi economico-
financiare în afară de activitatea de bază (în formă de dividende,
veniturile obţinute în urma comercializării bunurilor materiale, din
diferenţa cursului valutar, depuneri la bănci, acordarea de credite
ş.a).
Valoarea adăugată (VA) – valoarea nou-creată de firmă.
Deosebim două tipuri de indicatori:
Valoarea adăugată brută (VAB) - se determină ca diferenţa
dintre valoarea producţiei globale şi costul total al cheltuielilor
materiale, efectuate pentru obţinerea producţiei globale;
Valoarea adăugată netă (VAN) – se determină ca diferenţa
dintre valoarea adăugată brută şi fondul de amortizare (FA),
subvenţii (Sv) şi impozitele indirecte (Iind) – TVA, accize:
VAN  VAB  FA  S v  I ind.

Probleme pentru rezolvare

29
 Problema 4.1
Să se calculeze volumul producţiei comercializate pentru anul
planificat şi sporul de creştere al ei dacă dispunem de următoarele
date:
1. Volumul producţiei marfă în anul planificat va fi 5480 mii lei.
2. Stocurile producţiei gata nerealizate la începutul anului 640
mii lei.
3. Stocurile producţiei gata nerealizate la sfârşitul anului 520 mii
lei.
4. Producţia livrată, dar neachitată 250 mii lei.
5. Producţia comercializată în anul de bază 5200 mii lei.

Problema 4.2
Să se calculeze volumul producţiei marfă în preţuri comparabile
şi curente şi volumul vânzărilor dacă cunoaştem stocurile de
producţie gata nerealizată:
- la începutul anului 55 mii lei;
- la sfârşitul anului 28 mii lei.
Tabelul 4.1 Datele despre volumul producţiei fabricate şi
preţurile ei comparabile şi curente
Volumul anual, Preţul angro Preţul angro
Producţia
tone comparabil, lei curent, lei
A 250 1100 1300
B 160 2000 2400

Problema 4.3
În perioada planificată, producţia marfă constituia 55 mln. lei,
stocurile – 27 mln. lei, producţia expediată – 25 mln. lei.
Să se calculeze producţia comercializată în perioada planificată
şi procentul de sporire al ei, dacă în anul de bază producţia marfă a
fost mai mică cu 5%, stocurile – cu 15% mai mici, iar producţia
expediată cu 20% mai mare.
În perioada planificată se planifică micşorarea stocurilor cu 5%,
iar producţia livrată cu 10%.

Problema 4.4
30
 În perioada curentă întreprinderea a produs din materie primă
proprie producţie gata în sumă de 640 mii lei. Din materia primă a
clientului – producţie gata în sumă de 250 mii lei, inclusiv costul
materiei prime a clientului 110 mii lei.
S-au realizat semifabricate în sumă de 46 mii lei, de asemenea, a
fost comercializat abur în sumă de 35 mii lei.
Producţia gata nerealizată în anul precedent a constituit 30 mii
lei. Să se calculeze producţia realizată a întreprinderii.

Rezolvare:
1. Calculăm producţia marfă pe anul planificat – PM1:
PM1 = PF + L + S;
unde:
PF – producţia finită;
PF1 = PG + SF;
L (S) – lucrări (servicii) prestate.
1.1. Calculăm producţia finită – PF:
PF1 = 640 + 46 = 686 mii lei;
1.2. Calculăm valoarea serviciilor – S:
S1 = PGpr + Sa = (250-110) + 35 = 175 mii lei.
1.3. Calculăm producţia marfă pe anul planificat – PM1:
PM = 686 + 175 = 861 mii lei.
2. Calculăm volumul producţiei comercializate pentru anul
planificat – PR1:
PR1 = PM1 – (SPGsa – SPGîa),
unde:
PM1 – volumul producţiei marfă în anul planificat,
SPGsa – stocurile producţiei gata nerealizate la sfîrşitul anului,
SPGîa – stocurile producţiei gata nerealizate la începutul anului.
PR1 = 861 – (0 – 30) = 831 mii lei.

Problema 4.5
Sunt prezentate următoarele date ale unei întreprinderi în mii lei:
producţia finită (gată) – 34650;
31
 semifabricate total – 1070, din care:
- pentru comercializare – 280;
- pentru folosirea în procesul de producţie – 790.
Volumul producţiei neterminate: la începutul perioadei – 2860,
la sfârşitul perioadei – 1890.
În acest an a fost efectuată reparaţia capitală a utilajului propriu
în sumă de 45 mii lei.
Să se calculeze circulaţia globală (Cg), producţia globală (Pg),
producţia marfă (Pm).

Problema 4.6
Sunt cunoscute următoarele date despre o firmă din luna aprilie.
Producţia finită a constituit 20250 mii lei. În această lună a fost
livrată unei întreprinderi energie termică în suma de 130 mii lei şi
ambalaj în suma de 55 mii lei. A fost efectuată reparaţia capitală a
utilajului propriu în sumă de 40 mii lei.
La 1 aprilie soldul semifabricatelor constituia 80 tone. Au fost
produse 400 tone de semifabricate.
În această lună au fost comercializate 190 tone de semifabricate
şi utilizate în procesul de producţie 240 tone. Preţul pentru 1 tonă –
10 mii lei.
Să se determine circulaţia globală, producţia globală şi producţia
marfă.

Problema 4.7
Sunt prezentate următoarele date anuale ale unei întreprinderi în
mii lei despre fabricarea:
- producţiei finite - 32600;
- semifabricatelor: total – 4580; din care pentru realizare
– 810 şi pentru folosirea în procesul de producţie – 3800.
Volumul producţiei neterminate la începutul anului a fost de
4250 mii lei, iar la sfârşitul anului – 3180 mii lei.
A fost efectuată reparaţia capitală a utilajului propriu în valoare
de 62 mii lei.

32
 Să se determine circulaţia globală, producţia globală, producţia
marfă.

Problema 4.8
Să se calculeze suma TVA la import:
• 10 calculatoare la preţul 350 euro/buc.;
• 5 imprimante la preţul 150 euro/buc.;
• cheltuielile de transport 9% din valoarea totală;
• taxele vamale 7% pentru toate categoriile de marfă.

Problema 4.9
Din valoarea producţiei marfă 60% sunt cheltuieli materiale.
Salariile şi profitul: 10 mln. lei în raport 4/1.
Să se afle valoarea producţiei marfă şi rentabilitatea producţiei.

Problema 4.10
Să se determine valoarea producţiei marfă a fabricii de conserve
pe anul planificat şi creşterea acestui indicator în comparaţie cu
anul precedent, utilizând următoarele date iniţiale:
1. Valoarea producţiei marfă în anul precedent, mii lei – 28950.
2. Sortimentul producţiei în anul viitor după plan:
Denumirea produsului Cantitatea, tone Preţul pentru o tonă, lei
Suc de caise 1600 6500
Gem de prune 800 5700
Dulceaţă de caise 14 7200
3. Lucrări presate, mii lei – 800.
4. Reparaţia capitală a utilajului, mii lei – 1600.

Problema 4.11
Să se calculeze preţul cu amănuntul pe unitate de produs dacă
costul de producţie pe unitate constituie 4,5 lei, cheltuielile
comerciale 6% din cost, rata profitului planificat 11%. Accizul pe
unitate 1,5 lei, adaos comercial 13%.

33
 TEMA 5. Costul de producţie şi rezultatele financiare ale
firmelor
Costul de producţie exprimă cheltuielile curente totale ale
firmelor în expresie valorică pentru fabricarea şi realizarea
producţiei şi serviciilor, fiind o categorie economică, care
sintetizează toată activitatea economică a întreprinderilor şi
formează baza preţurilor de realizare a bunurilor şi serviciilor,
deoarece este partea lor principală. Costul trebuie să fie mai mic
decât preţul de comercializare, aflându-se în spatele preţului şi
pentru consumatori nu întotdeauna este evident.
În funcţie de variaţia volumului de producţie deosebim costuri
variabile şi costuri fixe.
Costurile variabile (Cv) sunt cele care se schimbă proporţional
cu volumul de producţie (materie primă, energie şi combustibil
pentru scopurile tehnologice, salariul cu defalcări lucrătorilor de
bază).
Costurile fixe (Cfixe) sunt cheltuielile care nu depind de
schimbarea volumului de producţie în unele limite. De exemplu:
cheltuielile generale şi administrative, cheltuielile comerciale,
energia consumată pentru iluminarea teritoriului, uzura şi
amortizarea activelor firmelor pe termen lung:
Ctotal = Cv + Cfixe
Elementele economice de bază (primare) al costului de
producţie sunt:
- materia primă, materialele de bază şi auxiliare;
- combustibilul, energia, apa, aburul;
- fondul remunerării muncii a personalului;
- defalcările pentru asigurările sociale;
- fondul de amortizare, etc.
Deosebim următorii indicatorii costului:
Costul vânzărilor (CV) - include cheltuielile materiale directe,
cheltuielile directe pentru remunerarea muncii, defalcările în fondul
social, cheltuielile indirecte de producţie.
Costul perioadei (CP) - include cheltuielile comerciale,
cheltuielile generale şi administrative şi altele:
34
 Costul total (Ctotal) = CV + CP.
Mai există şi indicatorul calitativ, care arată eficienţa
cheltuielilor efectuate, numindu-se cheltuieli la 1 leu producţie
marfă sau realizată. Acesta se obţine după formula:
C
Ch la 1 leu Pm  total ,
Pm
unde:
Pm – producţia marfă în preţurile curente.
Acest indicator permite a se efectua diferite comparaţii ale
eficienţei costurilor de producţie în spaţiu (a firmelor omogene şi în
timp). Indicatorul arată valoarea de cheltuieli care a fost sau va fi
făcută la 1 leu producţie marfă sau realizată. Cu cât mai mică va fi
mărimea acestui indicator, cu atât mai înaltă va fi eficienţa
economică a activităţii întreprinderii.
E de menţionat şi noţiunea de efect şi eficienţă economică.
Efectul este o mărime absolută, pe când eficienţa economică
este mărime relativă.
În cele mai dese cazuri prin efectul activităţii economice se
înţelege profitul obţinut (Pr). Profitul reprezintă diferenţa dintre
încasări (venituri) şi cheltuielile efectuate pentru o anumită
activitate. În practica economică sunt utilizaţi următorii indicatori
de profit.
Profitul brut:
Prbrut = Venitul din vânzări (VV) – Costul vânzărilor (CV);
Profitul din activitatea operaţională:
Prop = Prbrut – (Cheltuielile comerciale + Cheltuielile generale şi
administrative + Alte cheltuieli operaţionale);
Profitul din activitatea economico-financiară:
Pre-f = Prop + Prinvestiţional + Prfinanciar;
Profitul până la impozitare (de bilanţ):
Prb = Pre-f – Rezultatul excepţional;
Profitul net:
Prnet = Prb – Impozit (I);
Profitul pe unitate de produs (serviciu):
pr = p – c;
35
 unde:
p – preţul pe o unitate (unitar);
c – costul total pe o unitate (unitar).
Principalul indicator de calcul al eficienţei economice este
rentabilitatea (R), care se exprimă în mărimi relative (coeficienţii
sau %). Deosebim următorii indicatori ai rentabilităţii:
Rentabilitatea vânzărilor (Rv):
Pr
R v  brut  100% ;
VV
Rentabilitatea costului vânzărilor (Rcv):
Prbrut
R cv   100% ;
Costul vânzarilor
Rentabilitatea producţiei (cheltuielilor):
Properational
R ch   100% ;
Costul total
Rentabilitatea economică (Re):
Prb
Re   100% ;
Active medii anuale
Rentabilitatea financiară (Rf):
Prnet
Rf   100% ;
Capitalul propriu
Rentabilitatea mijloacelor fixe (Rmf):
Properational
R mf   100% ;
Fmediu anual
Determinarea pragului de rentabilitate (volumului critic de
producţie).
Volumul minim de producţie, pentru care toate cheltuielile de
producţie se acoperă cu valoarea vânzărilor, se numeşte nivel critic
al producţiei (Qcritic); profitul obţinut este egal cu zero, deci, şi
rentabilitatea este egală cu zero. Nivelul de producţie la care nu se
obţine profit este numit prag de rentabilitate. Dacă volumul de
producţie (de servicii făcute) este mai mic decât volumul critic,
firma activează în pierderi şi invers.

36
 Metoda calculării volumului critic se numeşte metoda direct-
costing. Volumul critic se calculează după formula:
C fixe
Q critic  ;
p  Cv
unde:
p – preţul pe o unitate de producţie;
Cv – cheltuielile variabile pe o unitate de producţie (sau unitate
de serviciu).

Probleme pentru rezolvare

Problema 5.1
În anul curent planul producţiei realizate a fost de 40250 mii lei.
Costul producţiei totale – 36400 mii lei. Real întreprinderea a
propus 43700 mii lei de producţie, iar costul acestei producţii a
constituit 37800 mii lei.
Să se determine reducerea absolută a cheltuielilor la 1 leu de
producţie.

Problema 5.2
Din valoarea producţiei marfă 60% sunt cheltuieli materiale.
Salariile şi profitul: 10 mln. lei în raport 4/1.
Să se afle valoarea producţiei marfă şi rentabilitatea producţiei.

Problema 5.3
Să se calculeze preţul cu amănuntul pe unitate de produs dacă:
costul de producţie pe unitate constituie 4,5 lei, cheltuielile
comerciale – 6% din cost, rata profitului planificat – 11%. Accizul
pe unitate – 1,5 lei, adaos comercial 13%.

Problema 5.4
Să se calculeze masa profitului şi rentabilităţile (ratele
profitului) cunoscând:
 încasările – 100 mln. lei;
 costurile fixe – 30 mln. lei;
37
  costurile variabile – 40 mln. lei;
 capitalul utilizat – 600 mln. lei.

Problema 5.5
Să se calculeze costul de producţie pe unitate şi profitul obţinut
de firmă la producerea unei unităţi de produs, dacă preţul de livrare
constituie 75 lei, accizul – 2 lei/unitate. Rata profitului planificat
20%.

Problema 5.6
Să se calculeze uzura MF prin metoda degresivă, reieşind din
datele iniţiale:
1. Preţul de achiziţie a MF 180000 lei;
2. Cheltuielile de transport şi montare 5%;
3. Taxele vamale şi procedurile vamale 10%;
4. Termenul de exploatare 6 ani;
Din valoarea producţiei marfă 60% sunt cheltuieli materiale.
Salariile şi profitul: 10 mln. lei în raport 4/1.
Să se afle valoarea producţiei marfă şi rentabilitatea producţiei.

Problema 5.7
În perioada planificată producţia marfă a constituit 55 mln. lei,
stocurile – 27 mln. lei, producţia expediată – 25 mln. lei.
Să se calculeze producţia comercializată în perioada planificată
şi procentul de sporire al ei, dacă în anul de bază producţia marfă a
fost mai mică cu 5%, stocurile cu 15% mai mici, iar producţia
expediată cu 20% mai mare.
În perioada planificată se prevede micşorarea stocurilor cu 5%,
iar producţia livrată cu 10%.

Problema 5.8
Costul unitar variabil al producerii articolului X constituie 5000
lei. Cheltuielile fixe anuale au constituit 3216 mii lei. Profitul
planificat este 6%. Volumul vânzărilor după plan – 3000 bucăţi. Să
se calculeze preţul angro planificat al articolului.
38
 Problema 5.9
Capitalul utilizat al întreprinderii constituie 100 mln. lei, din
care 80% fix uzurabil în 8 ani. Salarii: 25 mln. lei. Număr produse:
80000 bucăţi. Preţul produsului: 850 lei/bucata.
Să se calculeze profitul şi rentabilitatea (rata profitului) în
funcţie de cost, încasări (venitului din vânzări) şi capitalul utilizat
(activelor).

Problema 5.10
Dispunem de următoarea informaţie privind activitatea de
producţie a întreprinderii (tabelul 5.1).
Tabelul 5.1 Date iniţiale
Indicatorii Anul de bază Anul curent
Volumul anual de producţie, tone 3800 4500
Preţul angro de livrare pentru
3500 3500
unitate de producţie, lei
Costul unitar de producţie (pentru
3000 2850
o tonă), lei
Să se calculeze (pentru anul de bază şi curent):
1. Cheltuielile la un leu producţie marfă.
2. Masa profitului brut şi net a întreprinderii.
3. Indicatorii rentabilităţii.
4. Rezultatele finale ale rezolvării problemei să se prezinte în
formă tabelară şi să se tragă concluzii.

Problema 5.11
O firmă produce un fel de produs într-un asortiment larg cu
preţul mediu p = 0,5 mii lei. Costurile variabile unitare cv = 0,275
mii lei. Costurile fixe (const) se prevăd în valoarea 860 mii lei.
Să se calculeze volumul critic al producţiei, venitul din vânzări,
profitul operaţional şi indicatorii rentabilităţii, dacă firma a
planificat să producă în anul viitor volumul fizic de producţie în
mărime:
a) q = 4000 unităţi; b) q = 3000 unităţi; c) q = 5000 unităţi.
Să se tragă concluziile respective.
39
 Problema 5.12
Să se calculeze preţul cu amănuntul pe unitate de produs dacă:
costul de producţie pe unitate constituie 4,5 lei, cheltuielile
comerciale – 6% din cost, rata profitului planificat – 11%. Accizul
pe unitate – 1,5 lei, adaos comercial – 13%.

Problema 5.13
Să se calculeze profitul brut, profitul net, profitul impozabil,
rentabilitatea costurilor unei întreprinderi individuale (persoană
fizică), reieşind din datele următoare: perioada de calcul 3 luni. În
această perioadă firma a făcut donaţii şi sponsorizări în sumă de 26
mii lei.
Tabelul 5.2 Date despre producerea producţiei şi preţuri
Denumirea produsului Cantitatea, unităţi Preţul pe unitate, lei
A 120 140
B 500 300
C 320 480
D 410 50
Articole de calculaţie şi suma lor în mii lei:
1. Materie primă – 85;
2. Materiale auxiliare – 60;
3. Retribuirea muncii cu defalcări – 70;
4. Cheltuieli comerciale, generale şi administrative – 12;
5. Fondul de amortizare.

40
 Tema 6. Grupările statistice. Valori absolute, relative şi
medii. Prezentarea tabelară şi grafică a datelor
statistice
Problemă
Să se efectueze gruparea statistică cu intervale egale a
lucrătorilor firmei după nivelul salariului lunar în trei grupe (mici,
mijlocii, mari). Să se calculeze salariul mediu.
În tabel sunt prezentate datele despre salariul lunar pentru
fiecare lucrător.
Rezolvarea problemei să se prezinte în forma tabelară şi grafic.
Să se tragă concluzii.
Tabelul 6.1 Lucrătorii firmei şi salariul lor lunar
Salariul Salariul Salariul
Lucrătorii lunar, Lucrătorii lunar, Lucrătorii lunar,
lei (S) lei (S) lei (S)
1 2100 11 2650 21 3280
2 850 12 3730 22 1470
3 1970 13 4010 23 2990
4 3450 14 2900 24 5120
5 3100 15 3660 25 4410
6 5150 16 2100 26 5185
7 4760 17 920 27 4390
8 2200 18 805 28 3570
9 4820 19 3750 29 2750
10 3310 20 4700 30 4640

Rezolvare:
1. Se determină mărimea intervalelor (i) după indicatorul de
grupare anumit (se dau condiţiile problemei) după formula:
X  X min
i  max ,
n
unde:
n – numărul grupelor, care trebuie obţinute; în problemă n=3;
X i – indicatorul de grupare; în problemă X este salariul lunar
pentru fiecare lucrător.

41
 5185  805
i  1460 lei;
3
Xmax – nivelul maxim al salariului lunar (lei/persoană);
Xmin – nivelul minim al salariului lunar (lei/persoană).
2. Se determină intervalele pentru fiecare grupă:
limita inferioară - limita maximă
I grupă: 805 lei ÷ 2265 lei (limita inferioară + i)
II grupă: 2265,1 lei ÷ 3725 lei(2265 +1460)
III grupă: 3725,1 lei ÷ 5185 (3725 +1460)
3. Se determină numărul lucrătorilor în fiecare grupă:
I grupă 8 persoane
II grupă 10 persoane
III grupă 12 persoane
Total 30 persoane
4. Se determină structurii colectivităţii (ponderea fiecărei grupe
în totalitate).
I grupă 8 26,7%
II grupă 10 33,3%
III grupă 12 40,0%
Total 30 100%
5. Se determină totalul indicatorului de grupare (salariul lunar)
în fiecare grupă şi media lui ( S ).
 S i , lei S , lei
I grupă 12415 1551,9
II grupă 31660 3166,0
III grupă 54665 4555,4
Total 98740 3291,3
Salariul mediu lunar în fiecare grupă şi media totală se
calculează după formula mediei aritmetice simple:

42
 m m
 Xi  Si
X i 1
 i1 ,
Ni Ni
unde:
Ni – numărul lucrătorilor în fiecare grupă şi totalul lor.
De exemplu, media în I grupă:
12415
SI   1551,9 lei
8
Media totală:
98740
S  3291,3 lei
30
6. Prezentarea şi rezolvarea problemei în forma tabelară.
Tabelul 6.2. Gruparea lucrătorilor în funcţie de nivelul salariului
lunar
Grupele de Numărul lucrătorilor pe Fondul Salariul
lucrători după grupe, persoane total lunar mediu al
salariul lunar, mărimea ponderea de unui
lei absolută în grupei, % salarizare lucrător în
grup, pe grupe, grupă,
persoane lei lei/persoan
ă
I. 805-2265 8 26,7 12415 1551,9
II. 2265,1-3725 10 33,3 31660 3166,0
III. 3725,1-5185 12 40,0 54665 4555,4
Total 30 100 98740 3291,3

7. Prezentarea grafică a rezultatelor rezolvării problemei.

27%
33%

40%

43
 Figura 6.1. Ponderea fiecărei grupe după salariul lunar
S, lei
4555.4
5000.0

4000.0 3166.0

3000.0
1551.9
2000.0

1000.0

0.0
805-2265 2265,1-3725 3725,1-5185

Figura 6.2. Salariul mediu lunar al unui lucrător

pentru fiecare grupă
8. Concluzii
La firma dată, 12 persoane din 30 ce cuprind o pondere de 40%,
au cel mai mare nivel de salarizare, care se găseşte în intervalul
3725,1-5185 lei.
Această grupă are cel mai înalt nivel mediu de salarizare în
mărime de 4555,4 lei.
Numai 8 persoane au salariu cel mai mic cu ponderea de 26,7%
(I grupă). Această grupă are cel mai mic nivelul mediu de salarizare
în mărime de 1551 lei.

Probleme pentru rezolvare

Problema 6.1
Să se efectueze gruparea statistică cu intervale egale a 30 de
întreprinderi, după nivelul de producţie fabricate, utilizând
informaţia expusă în tabelul 6.3, şi să se formeze trei grupe în
funcţie de mărimea lor (mici, mijlocii, mari).

44
 Tabelul 6.3 Valoarea cifrei de afaceri şi a mijloacelor fixe a
întreprinderilor
Nr. întreprin-derii

Nr. întreprin-derii
Cifra de afaceri, mii lei Cifra de afaceri, mii lei

producţia producţia
mijloace mijloace
marfă marfă
fixe (MF) fixe (MF)
(PM) (PM)

1 9600 3100 16 32750 10738

2 10000 3500 17 31400 8072
3 9850 2790 18 9600 4465
4 12000 4790 19 8200 2700
5 13190 3890 20 15660 4165
6 15900 5270 21 9790 2110
7 9800 3100 22 10800 3405
8 11400 3400 23 8830 2390
9 12800 4001 24 12320 4410
10 17000 5280 25 12190 3360
11 25090 9283 26 179000 5680
12 24800 6408 27 9650 2930
13 13700 4644 28 11580 3100
14 36000 8780 29 12670 3701
15 37900 9844 30 17330 5020
Să se stabilească dependenţa dintre mărimea întreprinderilor şi
intensitatea folosirii mijloacelor fixe şi să se tragă concluzii.
Rezolvarea problemei să se prezinte în formă tabelară, iar
rezultatele grupării grafic. Să se tragă concluzii.

Problema 6.2
Să se efectueze gruparea statistică cu intervale egale a
întreprinderilor după producţia marfă anuală în trei grupe (mici,
mijlocii şi mari). În tabelul 6.3 din condiţiile problemei sunt expuse
datele despre producţia marfă şi numărul lucrătorilor mediu scriptic
anual pentru fiecare întreprindere.
Rezolvarea problemei să se prezinte în formă tabelară şi grafic.
Să se stabilească dependenţa dintre mărimea întreprinderilor
după producţia marfă şi productivitatea muncii.
45
 Să se tragă concluziile respective.

Problema 6.3
Să se efectueze gruparea cu intervale egale a întreprinderilor
după numărul lucrătorilor mediu scriptic anual (mici, mijlocii şi
mari). În tabelul 6.4 sunt expuse datele despre numărul lucrătorilor
mediu scriptic anual şi producţia marfă pentru fiecare întreprindere.
Să se stabilească dependenţa dintre mărimea întreprinderilor
după producţia marfă şi productivitatea muncii.
Să se tragă concluziile respective.
Tabelul 6.4 Date iniţiale
Nr. Numărul lucrătorilor Producţia marfă mln.
întreprinderilor mediu anual, persoane lei
1 153 16,4
2 232 31,8
3 260 32,3
4 229 24,4
5 270 24,0
6 292 36,0
7 260 30,5
8 165 22,5
9 142 21,2
10 143 25,2
11 154 18,2
12 188 23,0
13 150 31,0
14 200 23,0
15 163 3,6
În total 3001 369,1

Problema 6.4
Să se efectueze gruparea cu intervale egale a lucrătorilor firmei
după salariul lunar în trei grupe (mici,mijlocii şi mari). În tabelul
6.5 sunt expuse datele despre nivelul salariului lunar pentru fiecare
lucrător pe o lună anumită.
Rezolvarea problemei să se reprezinte în formă tabelară şi
grafic.
46
 Să se determine salariul mediu lunar pentru fiecare grupă şi
media totală pentru întreprindere.
Să se tragă concluziile respective.
Tabelul 6.5 Lucrătorii întreprinderii şi salariul lor lunar
Numărul Numărul Numărul
de ordine Salariul de ordine Salariul de ordine Salariul
al lunar, al lunar, al lunar,
lucrătorilo lei (S) lucrătorilo lei (S) lucrătorilo lei (S)
r r r
1 2000 11 4100 21 3500
2 1900 12 2800 22 2200
3 3100 13 980 23 3600
4 805 14 1200 24 4100
5 850 15 950 25 1600
6 4900 16 830 26 5000
7 5000 17 2900 27 2400
8 3300 18 2100 28 3300
9 2600 19 3500 29 5185
10 2300 20 4500 30 2900

Problema 6.5
Să se efectueze gruparea cu intervale egale a lucrătorilor firmei
după nivelul salariului lunar în trei grupe (mici, mijlocii şi mari). În
tabelul 6.6 sunt expuse datele despre nivelul salariului lunar pentru
fiecare lucrător.
Să se determine salariul mediu lunar pentru fiecare grupă a
lucrătorilor şi media salariului lunar totală pentru întreaga
întreprindere.
Rezolvarea problemei să se reprezinte în forma tabelară şi
grafică. Să se tragă concluzii.
Tabelul 6.6 Lucrătorii întreprinderii şi salariul lor lunar
Salariul Salariul Salariul
Lucrătorii lunar, Lucrătorii lunar, Lucrătorii lunar,
lei (S) lei (S) lei (S)
1 920 11 4100 21 1800
2 1200 12 3400 22 2000
3 1600 13 4900 23 3400

47
 4 805 14 5185 24 2400
5 2300 15 3800 25 5000
6 3200 16 2600 26 4500
7 4000 17 2400 27 3600
8 980 18 3000 28 3200
9 1800 19 850
10 2100 20 3600

Problema 6.6
Să se efectueze gruparea statistică cu intervale egale a
întreprinderilor după producţia fabricată, utilizând informaţia,
expusă în tabelul 6.7 in trei grupe (mici, mijlocii, mari).
Să se stabilească dependenţa dintre mărimea întreprinderilor şi
eficienţa folosirii mijloacelor fixe. Rezolvarea problemei să se
reprezinte în formă tabelară şi grafică.
Să se tragă concluzii. Ce tipuri de grupări statistice aţi obţinut?

Problema 6.7
Să se efectueze gruparea statistică cu intervale egale a
întreprinderilor după costul mediu anual al fondurilor fixe,
utilizând informaţia expusa în tabelul 6.4. Să se formeze trei grupe
de întreprinderi (mici, mijlocii şi mari).
Să se stabilească dependenţa dintre mărimea întreprinderilor şi
eficienţa folosirii mijloacelor fixe. Rezolvarea problemei să se
reprezinte în formă tabelară şi grafic.
Să se tragă concluzii. Ce tipuri de grupări statistice aţi obţinut?
Tabelul 6.7 Date iniţiale
Nr. crt. a Producţia fabricată, mii lei Costul mijloacelor fixe
întreprinderilor anuală (PF) mediu anual, mii lei (MF)
1 9600 3100
2 13700 3890
3 9900 2110
4 10000 3500
5 13200 3890
6 36000 8200
7 16000 5290
8 12400 4110

48
9 25000 6500
10 24500 6200
11 32400 10738
12 17000 5600
13 26200 9200
14 11900 3500
15 13800 4400

49
 Tema7. Seriile dinamice şi valorile medii
Serii dinamice (cronologice)
Seria dinamică (cronologică) reprezintă un şir de valori
numerice ale unui indicator statistic la moment sau perioadă de
timp.

Problemă
În tabelul 7.1 sunt prezentate date despre volumul fizic de
producţie al unei întreprinderi în perioada de 8 ani:
Tabelul 7.1 Date iniţiale
Anii 1 2 3 4 5 6 7 8
Volumul fizic, 32 30 45 46 48 44 46 49
mii u.f.

Se cere:
- Să se reprezinte grafic această serie dinamică;
- Să se calculeze principalele caracteristici ale acestei
serii;
- Să se efectueze netezirea grafică şi analitică a seriei
dinamice (să se determine trendul) şi graficul pentru trend;
- Să se tragă concluzii.

Rezolvare
Principalele caracteristici ale seriilor dinamice:
1) Nivelul mediu
Pentru seria dinamică de intervale, acesta se calculează cu
ajutorul formulei mediei aritmetice simple:
n
 yi
,
y i 1
n
unde:
yi – indicatorii;
n – numărul anilor.
32  30  45  46  48  44  46  49
y  42,5 mii u.f.
8
50
 2) Sporurile absolute:
- de bază ( yb ): yb  yi  y0 ;
- în lanţ ( y e ): ye  yi  yi 1 ,
unde:
y0 – indicatorul de bază;
yi – indicatorul curent, real;
yi-1 – indicatorul perioadei precedente.
3) Ritmurile de creştere (sporire):
yi
- de bază ( Tbi ): Tb 
i
;
y0
yi
- de lanţ ( Tei ): Te 
i
.
yi 1
4) Ritmul de schimbare mediu anual ( T ):
y 49 7
T  n 1 n  81  1,531 .
y0 32

Tabelul 7.2 Rezultatele rezolvării

Sporurile absolute, mii u. f. Ritmurile
Anii yi
de bază de lanţ de bază de lanţ
1 32 - - - -
2 30 -2 -2 0,937 0,937
3 45 13 15 1,406 1,5
4 46 14 1 1,437 1,022
5 48 16 2 1,5 1,043
6 44 12 -4 1,375 0,917
7 46 14 2 1,437 1,045
8 49 17 3 1,531 1,065

51
 60

Volumul fizic de producţie

48 49
45 46 44 46
40
32 30

20

0
1 2 3 4 5 6 7 8
Anii

Graficul 7.1 Seria dinamică

Legitatea variaţiei indicatorului în timp sau tendinţa schimbării
lui în timp, se numeşte trend.
Trendul poate fi găsit prin intermediul sistemului de ecuaţii
normale pentru dreapta y t  a  bt ,
unde:
a şi b – coeficienţi necunoscuţi.
Sistemul de ecuaţii normale este:
an   ti   yi

 a  t i  b  t i   yi  t i
2

Studentul poate să calculeze sistemul prin orice metodă.

În cazul problemei respective, datele sunt prezentate în tabelul
7.3
Tabelul 7.3 Rezolvarea sistemului de ecuaţii
Anii yi t i2 yi  t i
1 32 1 32  8a  36b  340
2 30 4 60 
36a  204b  1629
3 45 9 135
4 46 16 184 340  36b 85  9b
a 
5 48 25 240 8 2
6 44 36 260 înlocuim „a” în a doua ecuaţie;
7 46 49 322 efectuăm etapele de calcul şi
8 49 64 392 obţinem:
 ti  36 yi  34 ti2  204 yi  ti  16
b=2,36;
a=31,73

52
 Ecuaţia trendului: y t  31,9  2,36t .
Coeficientul „a” – nu are sensul economic.
În cazul când coeficientul „b”>0, indicatorul are tendinţă de
creştere; dacă “b”<0, indicatorul are tendinţă de descreştere.
În problema analizată, volumul de producţie fizic are tendinţă de
creştere.
Utilizând trendul putem să facem prognoza.
În alte probleme sunt date serii dinamice de moment.
Nivelul mediu a seriei dinamice de moment se calculează prin
formula mediei cronologice:
1 1
y1  y2  ...  yn 1  yn
y 2 2
n 1
unde:
yn – indicatorii;
n – numărul perioadei (1, 2, …, n).

Probleme pentru rezolvare

În tabele sunt prezentate diferite serii dinamice. Pentru
problemele 7.1-7.5 se cere:
1. Să se reprezinte grafic aceste serii dinamice.
2. Să se calculeze principalii parametri statistici ai acestei serii.
3. Să se stabilească legitatea variaţiei indicatorului în timp sau
tendinţa schimbării în timp a indicatorului anumit, care se
numeşte trend, şi să se ilustreze grafic.
4. Să se tragă concluzii.
5. Rezolvarea problemei să fie ilustrată în formă tabelară.

Problema 7.1
Producţia unei întreprinderi în expresie naturală (unităţi fizice)
pe parcursul anilor 2006-2014 (8 ani) are următoarea dinamică
(tabelul 7.4):
Tabelul 7.4 Date iniţiale
Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014
Producţia (u.f.) 42 44 37 38 32 26 27 24

53
 Problema 7.2
Producţia unei întreprinderi în expresie naturală (unităţi fizice)
pe parcursul anilor 2006-2014 (8 ani) are următoarea dinamică
(tabelul 7.5):
Tabelul 7.5 Date iniţiale
Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014
Producţia (u.f.) 32 30 45 46 48 44 46 49

Problema 7.3
Producţia unei întreprinderi în expresie naturală pe parcursul
perioadei de 9 ani are următoarea dinamică (tabelul 7.6):
Tabelul 7.6 Date iniţiale
Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Producţia (u.f.) 105 122 117 128 134 165 159 130 160

Problema 7.4
Producţia unei întreprinderi în expresie naturală pe parcursul
perioadei de 9 ani are următoarea dinamică (tabelul 7.7):
Tabelul 7.7 Date iniţiale
Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Producţia (u.f.) 136 128 122 112 115 110 113 120 104

Problema 7.5
Producţia unei întreprinderi în expresie valorică pe parcursul
perioadei de 9 ani are următoarea dinamică (tabelul 7.8):
Tabelul 7.8 Date iniţiale
Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Valoarea producţiei
136 128 122 112 115 110 113 120 104
marfă, mii lei

Problema 7.6
Sunt prezentate următoarele date ale firmei despre valoarea
mijloacelor fixe şi circulante la începutul fiecărei luni (tabelul 7.9):

54
 Tabelul 7.9 Date iniţiale
Data Costul la începutul lunii, mii lei
mijloace fixe mijloacele circulante
1.01.14 10200 500
1.02.14 10800 530
1.03.14 10500 540
1.04.14 11090 560
1.05.14 11500 480
1.06.14 12000 520
1.07.14 11800 600
1.08.14 13000 550
1.09.14 12500 630
1.10.14 13400 700
1.11.14 13500 800
1.12.14 14000 850
1.01.15 15000 920

Pentru anul 2014 se ştie că producţia marfă PM=15250 mii lei,

iar producţia realizată PR=12500 mii lei.
Să se determine:
1. Costul mijloacelor fixe medii anuale;
2. Valoarea mijloacelor circulante medii anuale;
3. Indicatorii eficienţei folosirii mijloacelor fixe;
4. Indicatorii eficienţei folosirii mijloacelor circulante.

Problema 7.7
Dispunem de următoarele date despre variaţia mijloacelor
circulante ale unei firme (tabelul 7.10):
Tabelul 7.10 Date iniţiale
Data Volumul mijloacelor circulante la începutul lunii (mii lei)
anul de bază anul curent
1.01 86 104
1.02 88 122
1.03 124 116
1.04 82 103
1.05 98 108
1.06 116 134
1.07 91 117
1.08 85 122
55
1.09 88 129
1.10 107 118
1.11 93 124
1.12 88 111
1.01 94 108

Volumul producţiei realizate în anul de bază a constituit 630 mii

lei, iar în anul curent – 810 mii lei.
Să se determine:
1. Valoarea medie anuală a mijloacelor circulante în fiecare an.
2. Indicatorii eficienţei folosirii mijloacelor circulante în fiecare
an.
3. Să se tragă concluzii.

Problema 7.8
Dispunem de următoarele date despre variaţia mijloacelor
circulante ale firmei în doi ani (tabelul 7.11).
Tabelul 7.11 Date iniţiale
Data Volumul mijloacelor circulante la începutul lunii (mii lei)
anul de bază anul curent
1.01 86 104
1.02 88 122
1.03 124 116
1.04 82 103
1.05 98 108
1.06 116 134
1.07 91 117
1.08 85 122
1.09 88 129
1.10 107 118
1.11 93 124
1.12 88 111
1.01 94 108

Volumul producţiei realizate în anul de bază a constituit 780 mii

lei, iar în anul curent – 830 mii lei.
Să se determine:
1. Valoarea medie anuală a mijloacelor circulante pentru fiecare
an.
56
2. Indicatorii eficienţei folosirii mijloacelor circulante pentru
fiecare an.
3. Să se tragă concluzii.

57
 Tema 8. Metoda indicilor

Problemă
În tabelul 8.1 sunt prezentate date ale trei întreprinderi de
comercializare.
Tabelul 8.1 Date iniţiale
Volumul de vânzare, Preţul pentru una mie tone,
Nr.
mii tone mii lei
întreprinderii
anul de bază anul curent anul de bază anul curent
1 4,4 3,2 7,6 8,9
2 7,5 7,6 6,8 8,2
3 5,1 4,8 7,1 8,5

Să se determine:
1. Indicii individuali ai volumului fizic, preţului de
comercializare şi veniturilor din vânzări pentru fiecare
întreprindere.
2. Indicii agregaţi ai volumului fizic, preţului de comercializare
a zahărului şi volumului din vânzări (variabil) în ansamblu pe
trei întreprinderi.
3. Să se tragă concluzii privind indicii individuali şi agregaţi.

Rezolvare
1. Indicii individuali sunt valori relative care arată schimbarea
unui indicator anumit pentru fiecare unitate a colectivităţii
statistice.
q1
Indicii individuali ai volumului fizic ( iq ): iq  ,
q2
unde:
q0, q1 – volumele fizice în perioada de bază şi curentă.
p1
Indicii individuali ai preţului de realizare ( i p ): i p  .
p2
p1  q1
Indicii individuali ai volumului din vânzări ( i pq ): i pq  ,
p0  q0
unde:
58
 p0, – preţul pe o unitate de producţie în perioada de bază şi
curentă.
Tabelul 8.2
Nr. întreprinderii iq ip i pq
1 0,72 (72,7%) 1,171 (117,1%) 0,851 (85,1%)
2 1,013 (101,3%) 1,206 (120,6%) 1,222 (122,2%)
3 0,941 (94,1%) 1,197 (119,7%) 1,126 (112,6%)

2. Indicii agregaţi (sintetici) se calculează la nivelul unor

grupe sau al întregii colectivităţi analizate (I).
Indicele agregat al volumului fizic de lucru se calculează cu
 p0  q1
i i
formula ( I q ): I q  i ,
 p0  q0
i

unde:
p0i – preţul pe o unitate de producţie în perioada de bază la
fiecare întreprindere.
 p1  q1
i i

Indicele agregat al preţului ( p ): I p 

I
i ,
 p0  q1
i

unde:
p0i , p1i – preţul în perioada de bază şi curentă la fiecare
întreprindere.
Indicele agregat variabil sau al veniturilor din vânzări ( I pq ) se
 p1  q1
i i
calculează după formula: pq I  i .
 p0  q0
i

Legătură reciprocă dintre indici este: I pq  I p  I q ;

7,6  3,2  6,8  7,6  8,5  4,8
Iq   0,912 (91,2%) ;
7,6  4,4  6,8  7,5  7,1  5,1
8,9  3,2  8,2  7,6  8,5  4,8
Ip   1,1195 (119,5%) ;
7,6  3,2  6,8  7,6  7,1  4,8
8,9  3,2  8,2  7,6  8,5  4,8
I pq   1,080 (108,0%) .
7,6  4,4  6,8  7,5  7,1  5,1
Concluzii:

59
 1. La prima întreprindere volumul fizic de producţie în anul
curent faţă de anul de bază a scăzut cu 27,3%, iar preţul cu 20,6%.
La a doua întreprindere volumul fizic a crescut cu 1,3%, iar
preţul pe o unitate a crescut cu 20,6%.
La a treia întreprindere volumul fizic a scăzut cu 5,9%, iar preţul
pe o unitate de producţie a crescut cu 19,7%.
Prin urmare, volumul din vânzări la prima întreprindere a scăzut
cu 14,9%; la întreprinderea a doua s-a mărit cu 22,2%; la
întreprinderea a treia a crescut cu 12,6%.
Cea mai bună situaţie se observă la a doua întreprindere.
2. În ansamblu, volumul fizic de realizare a producţiei a scăzut
cu 8,8%; preţul mediu a crescut cu 19,5%, iar volumul vânzărilor a
crescut cu ≈9%.
Volumul vânzărilor este indicatorul rezultativ şi depinde de
volumul fizic de realizare şi de preţul de comercializare.
Primul factor a avut influenţă negativă asupra volumului
vânzărilor, iar factorul doi a avut influenţă pozitivă.
Ca urmare, volumul vânzărilor şi indicele acestuia este mai mare
decât indicele volumului fizic şi mai mic decât indicele preţului.
Această analiză se numeşte analiză factorială.

Probleme pentru rezolvare

Problema 8.1
Sunt prezentate următoarele date ale trei întreprinderi de
comercializare a producţiei (tabelul 8.3):
Tabelul 8.3. Date iniţiale pentru rezolvarea problemei
Volumul de vânzări, Preţul pentru una mie tone,
Nr.
mii tone mii lei
întreprinderii
anul de bază anul curent anul de bază anul curent
1 6,4 5,2 7,6 8,9
2 8,5 8,6 7,8 8,2
3 6,1 4,8 7,1 8,5

Să se determine:
60
 1. Indicii individuali ai volumului şi ai preţurilor de
comercializare a producţiei pentru fiecare întreprindere.
2. Indicii agregaţi ai volumului şi ai preţului de comercializare a
producţiei a trei întreprinderi. Să se calculeze indicele agregat
(variabil) al producţiei realizate.
3. Să se tragă concluziile respective.

Problema 8.2
Sunt prezentate următoarele date privind vânzarea produselor pe
piaţă în două luni (tabelul 8.4):
Tabelul 8.4 Date iniţiale
Fructe August Septembrie
au fost au fost
preţul 1 kg, lei preţul 1 kg, lei
vândute, kg vândute, kg
A 4,5 600 4,7 1100
B 6,8 1300 7,5 900

Să se calculeze:
1. Indicii individuali ai volumului de producţie şi ai preţului de
vânzare.
2. Indicii agregaţi ai preţului de producţie, volumului de
comercializare şi producţiei realizate.
3. Să se tragă concluzii.

Problema 8.3
Sunt prezentate următoarele date a două întreprinderi pentru 2
ani (tabelul 8.5):
Tabelul 8.5. Date iniţiale
Nr. Anul de bază Anul curent
întreprinderilor fondul de numărul fondul de numărul
salarizare, personalului salarizare, personalului
mii lei mediu scriptic mii lei mediu scriptic
1 1200 65 1750
2 2300 140 3300

Să se determine:

61
 1. Indicii salariului mediu pe fiecare întreprindere şi în
ansamblu.
2. Să se tragă concluzii;
3. Influenţa modificării salariului mediu şi numărului de
personal asupra modificării fondului de salarizare (de
retribuire a muncii).

Problema 8.4
Sunt prezentate următoarele date a două întreprinderi pentru 2
ani (tabelul 8.6):
Tabelul 8.6. Date iniţiale
Anul de bază Anul curent
costul FF costul FF
Întreprinderi producţia producţia
mediu anual, mediu anual,
marfă, mii lei marfă, mii lei
mii lei mii lei
1 30800 24400 34600 23700
2 26400 21700 25700 20100

Să se determine:
1. Indicii individuali şi agregaţi ai randamentului fondurilor fixe
(FF).
2. Schimbarea volumului producţiei marfă pe baza schimbării
eficienţei folosirii FF şi costului lor.
3. Să se tragă concluzii.

Problema 8.5
Sunt prezentate următoarele date ale unei întreprinderi pentru 2
ani (tabelul 8.7):
Tabelul 8.7 Date iniţiale
Indicatorii Anul de bază Anul
curent
1. Producţia marfă în preţuri comparabile, mii lei 18483,2 19665,0
2. Fondul retribuirii muncii,mii lei 2680 3040
3. Numărul personalului mediu scriptic, persoane 152 138

Să se determine:

62
 1. Productivitatea muncii în fiecare an.
2. Salariul mediu lunar al unui lucrător.
3. Schimbarea volumului producţiei marfă pe baza schimbării
productivităţii muncii şi numărului personalului mediu
scriptic.
4. Schimbarea fondului de retribuire a muncii (de salarizare) pe
baza schimbării numărului de personal şi salariilor lor.
5. Să se tragă concluzii.

Problema 8.6
În tabelul 8.8 sunt prezentate datele despre volumul prelucrării
materiei prime şi preţul unei tone de materie primă de acelaşi fel pe
3 întreprinderi în doi ani:
Tabelul 8.8 Date iniţiale
Nr. Anul de bază Anul curent
întreprinderii volumul volumul
materiei preţul 1 t, lei materiei preţul 1 t, lei
prime, t prime, t
1 120 1750 105 1900
2 270 1700 300 2000
3 230 1680 230 1800

Să se determine:
1. Indicii individuali ai volumului fizic şi preţurilor la fiecare
întreprindere. Să se tragă concluzii.
2. Indicii agregaţi ai volumului fizic, preţului şi costului
materiei prime prelucrate Să se tragă concluzii.

Problema 8.7
În tabelul 8.9 sunt prezentate datele de la o întreprindere despre
producerea a trei feluri de produse A, B, C în doi ani.

63
 Tabelul 8.9 Cantitatea fizică şi preţul de vânzare
Produse Cantitatea producţiei vândută Preţul unei unităţi de
anual pe tipuri de producţie, producţie, mii lei/tonă
tone
Anul Anul curent Anul Anul curent
precedent precedent
A 4200,1 5005,0 7,1 7,7
B 2550,5 2160,4 5,5 6,3
C 2900,0 2960,0 8,9 8,6

Să se calculeze:
1. Indicii individuali ai volumului fizic, preţurilor şi veniturilor
din vânzări pentru fiecare tip de produs.
2. Indicii agregaţi al volumului fizic, preţurilor şi venitului din
vânzări (indicele variabil).
3. Să se tragă concluzii.

64
 Bibliografie
1. Hotărârea Guvernului nr. 473 din 11.06.2002 „Cu privire la
salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară” //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 79 din 2002.
2. Hotărârea Guvernului nr.15 din 19 februarie 2009 „Privind
stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară”.
3. Bugaian L. Managementul producţiei la întreprinderile
industriei alimentare. - Chişinău: Tipografia AŞM, 2008.
4. S.N.C. 3. Componenţa consumurilor şi cheltuielilor
întreprinderii. Monitorul Oficial al RM, 1997, nr. 88-91.
5. S.N.C. 13 şi 16. Contabilitatea activelor nemateriale şi
materiale pe termen lung. Monitorul Oficial al RM, 1997, nr.
88-91.
6. S.N.C. 18. Venitul. Monitorul Oficial al RM, 1997, nr. 88-91.
7. Ciornîi N., Blaj I. Economia firmelor contemporane. - Chişinău:
Editura „Prut internaţional”, 2003.
8. Cotelnic A. Managementul unităţilor economice. - Chişinău:
Editura ASEM, 1998.
9. Gheorghiţă M. Economia întreprinderilor industriale. Manual
universitar. - Chişinău, 2011.
10. Roşca P. Economia întreprinderii. - Chişinău: Editura ULIM,
2004.
11. Bugaian L. Managementul costurilor şi contabilitatea
managerială. - Chişinău: Editura Bons Offices, 2003.
12. Gromîco G. Manual de statistică. - Chişinău: Evrica, 2002.
13. Isaic-Maniu Al. Statistica teoretică şi economică. - Chişinău:
Editura Evrica, 2004.
14. Isaic-Maniu Al. Statistica pentru managementul firmelor. -
Bucureşti: Economie, 2000.
15. Isaic-Maniu Al. Statistica pentru managementul afacerilor. -
Bucureşti: Economie, 2002.
16. Şuşu-Ţurcan A. Statistica. - Chişinău: Evrica, 2004.
17. Ţiţan E. şi alţii. Statistica. - Chişinău: Evrica, 2001.
18. Zorlenţan T. şi colectiv. Managementul organizaţiei. Bucureşti:
Economica, 1998.

65
 Cuprins

Introducere................................................................................3
Tema 1. Mijloacele fixe sau active, imobilizări corporale
şi necorporale ale întreprinderilor...............................4
Tema 2. Mijloacele circulante (capitalul circulant, active
curente) ale întreprinderilor........................................11
Tema 3. Personalul întreprinderilor şi remunerarea lui.
Productivitatea muncii................................................17
Tema 4. Rezultatele activităţii economice a
întreprinderilor............................................................26
Tema 5. Costul de producţie şi rezultatele financiare ale
firmelor.......................................................................32
Tema 6. Grupările statistice. Valori absolute, relative şi
medii. Prezentarea tabelară şi grafică a datelor
statistice......................................................................39
Tema 7. Seriile dinamice şi valorile medii...............................48
Tema 8. Metoda indicilor..........................................................56
Bibliografie...............................................................................63

66