ANATOMIA MORFOFUNCȚIONALĂ ȘI CLINICĂ A

REGIUNII CAROTIDIENE

Coordonator: Asist. Univ. Dr. Toba Marius

Student: Buru David-Andrei

Anul III, Seria A, Grupa 3, Anul universitar 2019-2020

2020
 CUPRINS

Cuprins
OSUL TEMPORAL..............................................................................................................................3
Orientare...........................................................................................................................................3
Partea pietroasă(Pars petrosa) "stânca temporalului".............................................................................3
Faţa posterioară....................................................................................................................................4
Marginea superioară.............................................................................................................................6
Marginea posterioară............................................................................................................................6
Marginea anterioară..............................................................................................................................6
Bibliografie............................................................................................................................................7

2
 OSUL TEMPORAL

Este un os pereche, neregulat, situat între occipital, parietal şi sfenoid. El participă la

formarea părţii laterale a bolţii craniene şi a etajelor mijlociu şi posterior ale bazei craniului.
Din punct de vedere al dezvoltării ontogenetice temporalul este constituit din mai multe
porţiuni: scuamoasă, pietromastoidiană, timpanică şi stiloidă.

Orientare-superior: partea scuamoasă;

-lateral: faţa scuamei de pe care se desprinde un proces;

-anterior: extremitatea liberă a acestui proces.

Partea pietroasă(Pars petrosa) "stânca temporalului"

Participă la formarea bazei craniului, fiind situată între sfenoid şi occipital şi are
forma unei piramide triunghiulare, cu vârful orientat oblic anterior şi medial. Este străbătută
de numeroase canale şi conţine cavitatea timpanică (Cavitas tympani) şi labirintele osoase
(Labyrinthus osseus). I se descriu o bază, un vârf, trei feţe şi trei margini. Baza este mascată
de părţile scuamoasă şimastoidiană ale osului temporal.Vârful (Apex partis petrosae) este
orientat medial şi anterior la joncţiunea dintre aripa mare a sfenoidului, corpul sfenoidului şi
partea bazilară a occipitalului, limitând postero-lateral gaura ruptă (Foramen lacerum).

Prezinta:

-orificiul intern al canalului carotic (Apertura interna canalis carotici) străbătut de

artera carotidă internă, plexul venos carotic intern şi plexul nervos carotic intern, care la acest
nivel părăsesc canalul carotic (Canalis caroticus) săpat în stânca temporalului;

-canalul musculotubar (Canalis musculotubarius) este situat în apropierea feţei

inferioare a părţii pietroase, comunică cu cavitatea timpanică şi este împărţit printr-un sept
orizontal, septul canalului musculotubar (Septum canalis musculotubarii) în două semicanale:
superior, semicanalul muşchiului tensor al timpanului (Semicanalis musculi tensoris tympani)
şi inferior, semicanalul tubei auditive (Semicanalis tubae auditivae-auditoriae). Faţa
anterioară (Facies anterior partis petrosae) endocraniană, ia parte la formarea fosei craniene
mijlocii şi vine în raport cu girusul temporal inferior.

Prezintă:

3
 -tegmen tympani (Tegmen tympani), lamă osoasă subţire care prezintă două
segmente: anterior, care acoperă antrul mastoidian şi cavitatea timpanică şi posterior în raport
cu canalul muşchiului tensor al timpanului şi cu partea osoasă a tubei auditive (Tuba auditiva;
Tuba auditoria; Pars ossea);

-eminenţa arcuată (Eminentia arcuata) este o proeminenţă determinată de canalul

semicircular anterior al urechii interne (Canalis semicircularis anterior);

-orificiul canalului nervului pietros mare (Hiatus canalis nervi petrosi majoris; Hiatul
lui Fallopii) care se continuă cu şanţul nervului pietros mare (Sulcus nervi petrosi majoris)
străbătut de nervul pietros mare (N. petrosus major) şi de ramura pietroasă a arterei meningee
mijlocii (A.meningea media; R.petrosus);

-orificiul canalului nervului pietros mic (Hiatus canalis nervi petrosi minoris), situat
lateral de precedentul se continuăcu şanţul nervului pietros mic (Sulcus nervi petrosi minoris)
străbătut de nervul pietros mic (N.petrosusminor);

-impresiunea trigeminală (Impressio trigeminalis) este determinată de ganglionul

trigeminal (Ganglion trigeminale; Gasser). Posterior de impresiune, poate exista o
proeminenţă numită tuberculul retro-gasserian (Princeteau).

Faţa posterioară (Facies posterior partis petrosae) endocraniană, formează

partea anterioară a fosei craniene posterioare şi prezintă:

-porul acustic intern (Porus acusticus internus);

-meatul acustic intern (Meatus acusticus internus) continuă porul acustic intern, se
îndreaptă spre lateral şi se termină în fund de sac în profunzimea stâncii temporale fiind
separat de urechea internă printr-o lamă osoasă verticală. Lama osoasă este împărţită de o
creastă osoasă orizontală şi una verticală în patru fosete perforate de nervii facial (Nervus
facialis VII), intermediar (Nervus intermedius;Wrisberg), vestibulo-cohlear (Nervus
vestibulocochlearis VIII), de arterele labirintice (A.labyrinthi) şi de venele labirintice
(Vv.labyrinthi). La nivelul fosetei antero-superioare reprezentate de aria nervului facial,
începe canalul nervului facial (Canalis nervi facialis) străbătut de nervul omonim. Canalul are
o direcţie orizontală, formează apoi un cot reprezentat de genunchiul canalului facialului
(Geniculum canalis nervi facialis) devine vertical şi se deschide pe faţa inferioară a porţiunii
pietroase a temporalului;

-fosa subarcuată (Fossa subarcuata) depresiune situată superior şi lateral de meatul

acustic intern și careconţine uneori un orificiu prin care se deschide canaliculul subarcuat
străbătut de o mică venă;

-orificiul canaliculului vestibulului (Apertura canaliculi vestibuli) care se continuă cu

canaliculul vestibulului (Canaliculus vestibuli) care conţine sacul si ductul endolimfatic
(Ductus endolymphaticus), o mică arteră şi o mică venă.Faţa inferioară (Facies inferior partis
petrosae) exocraniană, prezintă:

4
 -o arie patrulateră situată în apropierea vârfului părţii pietroase, care în parte dă
inserţie muşchiului ridicător al vălului palatin (M.levator veli palatini) şi tubei auditive
cartilaginoase (Tuba auditiva;Tuba auditoria;Pars cartilaginea), iar în rest vine în raport cu
porţiunea bazilară a occipitalului prin intermediul unui fibrocartilaj;

-orificiul extern al canalului carotic (Apertura externa canalis carotici), străbătut de

artera carotidă internă, plexul venos carotic intern şi plexul nervos carotic intern;

-canaliculele caroticotimpanice (Canaliculi caroticotympanici) care se deschid la

nivelul peretelui lateral al orificiului extern al canalului carotic şi fac legătura cu casa
timpanului. Ele sunt străbătute de arterele caroticotimpanice (Aa.caroticotympanicae) şi de
nervii caroticotimpanici (Nn.caroticotympanici);-fosa jugulară (Fossa jugularis) care conţine
bulbul superior al venei jugulare interne (Bulbus superior venae jugularis);

-canaliculul mastoidian (Canaliculus mastoideus) este un mic canal care porneşte de

la nivelul peretelui lateral al fosei jugulare spre interiorul porţiunii pietroase şi conţine ramura
auricularăa nervului vag (R.auricu!aris);

-fossula petrosa (Fossula petrosa) este o depresiune triunghiulară situată între fosa
jugularăşi orificiul extern al canalului carotic și care corespunde ganglionului inferior al
nervului glosofaringian (Ganglion inferius,Ganglionul lui Andersch);

-orificiul canaliculului cohleei (Apertura canaliculi cochleae) orificiu mic situat la

vârful depresiunii triunghiulare reprezentată de fossula petrosa, prin care se deschide
canaliculul cohleei (Canaliculus cochleae) străbătut de ductul perilimfatic şi o venă cu traiect
de la cohlee la vena jugulară internă;

-canaliculul timpanic (Canaliculus tympanicus) se deschide la nivelul crestei care

separă orificiul carotic de fosa jugulară. El este străbătut de nervul timpanic
(N.tympanicus;Jacobson) ramură din nervul glosofaringian şi de artera timpanică inferioară
(A.tympanica inferior), ramură din artera faringiană ascendentă;

-procesul stiloidian (Processus styloideus) este o prelungire conică, ascuţită, cu

lungimea de aproximativ 2,5 cm. Partea sa proximală este înconjurată anterolateral de vagina
procesului stiloidian.Procesul este acoperit lateral de glanda parotidă (Glandula parotidea);
baza sa vine în raport cu nervul facial iar vârful său vine în raport cu artera carotidă externă
(Arteria carotis externa);

-gaura stilomastoidiană (Foramen stylomastoideum) situată posterior de baza

procesului stiloidian este străbătută de nervul facial (care la acest nivel părăseşte canalul
nervului facial pentru a pătrunde în glanda parotidă) şi de artera stilomastoidiană
(A.stylomastoidea). Cam la 6 mm deasupra găurii stilomastoidiene în canalul nervului facial
se deschide canaliculul posterior al nervului coarda timpanului (Canaliculus chordae
tympani).

5
 Marginea superioară (Margo superior partis petrosae),separă faţa anterioară a
părţii pietroase de faţa posterioară și prezintă:-şanţul sinusului pietros superior (Sulcus sinus
petrosi superioris), pe ale căruimarginise inseră cortul cerebelului.

Marginea posterioară (Margo posterior partis petrosae) priveşte spre osul

occipital şi prezintă dinăuntru în afară:-şanţul sinusului pietros inferior (Sulcus sinus petrosi
inferioris);-incizura jugulară (Incisura jugularis) care împreună cu incizura jugulară a
occipitalului participă la delimitarea găurii jugulare (Foramen jugulare);

-procesul intrajugular (Processus intrajugularis) care împreună cu un proces similar al

occipitalului compartimentează gaura jugulară.

Marginea anterioară se articulează lateral cu scuama temporală, iar medial se

articulează cu aripa mare a sfenoidului, exceptând porţiunea sa cea mai medială, unde cele
două oase delimitează gaura ruptă.

6
Bibliografie

Prof. univ. dr. med. Sorin BOLINTINEANU, Ş.l. dr. med. Monica VAIDA, Conf. univ. dr. med. Alina
ŞIŞU, Ş.l. dr. med. Elena POP, Asist. univ. dr. med. Luminioara ROŞU, Asist. univ. dr. med.
Lucia STOICAN, Asist. univ. dr. med. Agneta PUSZTAI. 2018. Anatomia omului. Volumul VI:
Cap si gat. Timisoara: Universitatea de medicina si farmacie "Victor Babes" Timisoara.