Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ReferaT
La tema : Numerarul
Chisinau 2016
Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii. În
contabilitate mijloacelor bă neşti se clasifică după urmă toarele criterii:
- în dependenţă de valută în care sînt exprimate:
valută naţională ,
valută stră ină .
Indiferent de faptul în ce valută sînt exprimate mijloacele bă neşti, în evidenţa contabilă
acestea se exprimă în valută naţională la cursul stabilit de Bancă Naţională .
- în dependenţă de locul pă stră rii şi formei de exprimare:
în numerar – care se pă strează în casieria întreprinderii,
în conturile curente şi alte conturi la bă nci,
alte mijloace bă neşti (doc. bă neşti, timbre poştale, bilete de că lă torie, ş.a.) care se
pă strează în casierie;
- în funcţie de posibilitate utiliză rii mijloacelor bă neşti:
mijloacele bă neşti legate – reprezintă disponibilită ţile bă neşti, care aparţin
întreprinderii, dar nu pot fi utilizate de aceasta din anumite cauze (conturi bancare
sechestrate, soldul de compensare a mijloacelor creditare etc.),
mijloace bă neşti nelegate – mijloace care aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate de
aceasta.
Evidenţa mijloacelor băneşti din casierie
Mijloacele băneşti în numerar se pă strează la întreprindere în casierie.
Operaţiile de casă sînt efectuate de că tre casier care poartă responsabilitate materială
totală pentru pă strarea, folosirea mijloacelor bă neşti şi documentele bă neşti aflate în
casierie.
Efectuarea operaţiunilor de casă este reglementată de “Normele pentru efectuarea
operaţiunilor de casă în economia Republicii Moldova”, aprobate prin Hotă rîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992, cu modifică rile şi completă rile ulterioare.
În timpul perioadei de gestiune la întreprindere au loc atît operaţiuni de primire a
numerarului în casierie, cît şi de eliberare a acestora.
În casierie numerarul poate fi primit din conturile curente în valută naţională sau
stră ină , din rambursarea avansurilor neutilizate de lucră tori; din vînzarea produselor,
materialelor. Eliberarea mijloacelor bă neşti se efectuează la achitarea salariilor, premiilor,
acoperirea unor cheltuieli generale şi administrative, la acordarea avansurilor, plata
indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacită ţii de muncă .
Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. La primirea mijloacelor bă neşti se
întocmeşte “Dispoziţia de încasare de casă”. La eliberarea banilor se întocmeşte
“Dispoziţia de plată de casă” sau “Borderoul de plată”. La sfîrşitul zilei de muncă datele
din documentele de casă se înregistrează de că tre casier în “Registrul de casă” care poate
fi întocmit manual sau la computer. Registrul de casă se întocmeşte în 2 exemplare: primul
exemplar la care se anexează documentele de încasare şi plata se transmite în contabilitate
ca raport al casierului, 2-lea – ră mîne în la casier.
Evidenţă analitică a operaţiunilor de casă se ţine pe surse de încasare şi direcţii de
utilizare a numerarului.
Pentru evidenţă sintetică este destinat contul de activ 241 “Casa”. În debitul acestui
cont se înregistrează întră rile de mijloace bă neşti în casierie, iar în creditul – ieşirile de
numerar. Soldul este debitor şi reprezintă suma mijloacelor bă neşti la o anumită dată şi se
reflectă în capitolul II a bilanţului contabil.
La primirea mijloacelor bă neşti se întocmesc formulele contabile:
debit contul 241,
credit contul 242 – la ridicarea numerarului din bancă pentru achitarea salariului şi
efectuarea altor plă ţi,
credit contul 243 – la sumele încasate din conturile în valută ,
credit contul 227 – la încasarea avansurilor neutilizate,
credit contul 228 – încasarea creanţelor pe termen scurt privind veniturile
calculate,
credit contul 229 – stingerea altor creanţe pe termen scurt de că tre debitori,
credit conturilor 424, 523 – la suma avansurilor în numerar primite,
credit contul 313 – la suma depunerilor în numerar în capitalul statutar efectuate de
fondatori după înregistrarea întreprinderii,
credit contul 534 – la suma TVA aferentă mă rfurilor vîndute cu achitare imediată în
numerar,
credit conturilor 611, 612, 621 – la suma încasă rilor în numerar la vînzarea
activelor întreprinderii,
credit contul 622 – la suma veniturilor încasate sub formă de redevenţe şi
mijloacelor bă neşti primite cu titlu gratuit.
Eliberarea mijloacelor bă neşti se reflectă prin formula:
debit contul 227 – la suma avansurilor spre decontare acordate titularilor de avans
debit conturilor 242, 243, 244 – la sumele depuse în conturile curente în valută
naţională şi stră ină ,
debit contul 424, 523 – la restituirea avansurilor primite anterior,
debit contul 521 – la achitarea datoriei faţă de furnizori,
debit contul 531 – la achitarea salariului,
debit contul 532 – la recuperarea cheltuielilor efectuate de titularul de avans, fă ră
eliberarea avansului,
debit contul 537 – la achitarea datoriilor faţă de fondatori,
debit contul 539 – la achitarea datoriilor faţă de alţi creditori,
credit contul 241.
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992
stabileşte limita decontă rilor ce pot fi efectuate în numerar în baza obligaţiilor financiare
ale întreprinderii în mă rime de 100 de mii de lei lunar. Pentru încă lcarea limitei
menţionate organele Serviciului Fiscal de Stat şi Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei aplică sancţiuni în proporţie de 10 la sută din sumele plă tite.
Întreprinderile sînt obligate să efectueze inventarierea valorilor aflate în casierie în
termenele stabilite şi în conformitate cu “Regulamentul privind inventarierea” nr. 27 din
28.04.2004. Rezultatele inventarierii se perfectează prin întocmirea Procesului-verbal de
inventariere a numerarului (forma INV-5).
Dacă în urma inventarierii se constată lipsuri acestea se reflectă prin formula contabilă :
debit contul 714
credit contul 241
Acestea se impută casierului prin formula contabilă :
debit contul 227
credit conturile 612, 515
În cazul în care se depistează plusuri de mijloace bă neşti acestea se înregistrează prin
formula contabilă :
debit contul 241,
credit contul 612.
Informaţia privind mişcarea mijloacelor bă neşti din casierie trebuie să fie sintetizată în
registrele contabile pe fluxuri de mijloace bă neşti pentru facilitarea întocmirii “Raportului
privind fluxul mijloacelor bă neşti”
Informaţia privind mişcarea mijloacelor bă neşti din conturile curente în valută naţională
trebuie să fie sintetizată în registrele contabile pe fluxuri de mijloace bă neşti pentru
facilitarea întocmirii “Raportului privind fluxul mijloacelor bă neşti”.
Evidenţa mijloacelor băneşti în conturile curente în valută străină
În conformitate cu Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea
conturilor în băncile licenţiate din Republica Moldova nr. 297 din 25.11.2004 şi Legea
privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 întreprinderile pot deschide
unul sau mai multe conturi în valută stră ină . Deschiderea conturilor valutare este
condiţionată de efectuarea operaţiunilor de export-import. Mijloacele bă neşti în aceste
conturi sînt exprimate în valută stră ină (dolari SUA, ruble ruseşti etc.), însă evidenţa lor se
ţine în lei cu aplicarea cursului Bă ncii Naţionale a Moldovei din ziua efectuă rii operaţiei
economice. În acest caz pot să apară diferenţe de curs favorabile şi nefavorabile.
Documentele utilizate la efectuarea operaţiilor valutare sînt:
1. cererea de cumpă rare sau de vînzare a valutei stră ine,
2. ordinul de plată în valută stră ină ,
3. extrasul din cont.
Evidenţa analitică a mijloacelor valutare este organizată pe fiecare cont sau fiecare
valută .
Pentru evidenţa sintetică a mijloacelor valutare este destinat contul de activ 243
„Conturi curente în valută străină” care are acelaşi conţinut ca şi contul 242 “Conturi
curente în valută naţională”.
La contul 243 întreprinderea poate deschide subconturi destinate evidenţei mijloacelor
bă neşti în valutele diferitor ţă ri precum şi pentru evidenţa mijloacelor valutare legate.
La intrarea şi ieşirea mijloacelor bă neşti din conturile curente în valută stră ină se
întocmesc aceleaşi formule contabile ca şi la efectuarea operaţiilor în valută naţională .
Principala deosebire constă în necesitatea reflectă rii diferenţei de curs valutar care
apare din cauza variaţiei cursului valutei stră ine în raport cu leul moldovenesc din
momentului efectuă rii operaţiei economice cu cursul valutei în momentul efectuă rii plă ţii,
şi necesitatea reflectă rii mijloacelor valutare în rapoartele financiare la cursul din ultima zi
a perioadei de gestiune. Diferenţele de curs valutar trebuie reflectate în evidenţă în
conformitate cu S.N.C. 21“Efectele variaţiilor cursurilor valutare.
Diferenţa de curs valutar aferente soldului mijloacelor bă neşti la contul valutar se
înregistrează prin formulele contabile:
a) la suma diferenţelor favorabile de curs valutar:
debit contul 243,
credit contul 622,
b) la suma diferenţelor nefavorabile de curs valutar:
debit contul 722,
credit contul 243.
Pentru evidenta sintetica a mijloacelor valutare este destinat contul de activ 243 „Conturi
curente in valuta straina” care are acelasi continut ca si contul 242 “Conturi curente in
valuta nationala”.
Principala deosebire consta in necesitatea reflectarii diferentei de curs valutar care apare
din cauza variatiei cursului valutei straine in raport cu leul moldovenesc din momentului
efectuarii operatiei economice cu cursul valutei in momentul efectuarii platii, si necesitatea
reflectarii mijloacelor valutare in rapoartele financiare la cursul din ultima zi a perioadei de
gestiune. Diferentele de curs valutar trebuie reflectate in evidenta in conformitate cu S.N.C.
21“Efectele variatiilor cursurilor valutare.