Capitolul III Analiza utilizării timpului de muncă în cadrul întreprinderii

SRL “ EcoTextil Grup “

3.1 Analiza eficienţei utilizării timpului de muncă la SRL „EcoTextil Grup”

Analiza utilizării timpului de muncă, de regulă, se efectuează în baza datelor din Balanţa
timpului de muncă în om-zile şi om-ore care se elaborează şi se adoptă de fiecare întreprindere,
conform unor acte normative privind formarea şi utilizarea timpului de muncă în perioada de
gestiune.

Tabelul 3.1

Balanţa timpului de muncă

Indicatori Anul de gestiune

Pentru un muncitor Pentru toţi muncitorii
program efectiv abaterea(+,-) programa efectiv abaterea(+,-
at t )
A 1 2 3=2-1 4 5 6=5-4
1. Fondul de timp 365 365 0 58400 45625 -12775
calendaristic

2. Zile de odihnă şi 118 113 -5 18880 14125 -4755

sărbători legale

3. Fondul de timp 247 252 -5 39520 31500 -8020

maxim disponibil
(rd.1– rd.2)

4. Absenţe de la 235 249 14 37600 31125 -6475

lucru–total inclusiv:

Continuarea tabelului 3.1

4.1 concedii anuale şi
suplim. 25 25 0 4000

3125 -875
4.2 concedii de studii
4.3 concedii medicale 160 170 10 25600 21250 -4350
 4.4 concediu 10 12 2 1600 1500 -100
maternitate
4.4 concedii fără plată 40 42 2 6400 5250 -1150

5. Fondul de timp 12 3 -9 1920 375 -1545

utilizat (rd. 3 – rd.
4)

După cum putem vedea din tabelul 3.1 numărul estimativ de absenţe de la lucru pe parcursul
anului 2014 este de 1545 de ore ceea ce depăşeşte numărul de ore programate pentru anul 2014,
numărul mediu de zile programate pentru concedii fără plată nu depăşeşte cu mult numărul de
zile programate pentru anul de gestiune diferenţa fiind doar de 2 zile. În schimb numărul
concediilor medicale a fost mai mare cu 24 de concedii medicale faţă de numărul programat.
Numărul persoanelor care au plecat în concediu de maternitate nu diferă cu mult.După cum
putem vedea numărul muncitorilor programat la începutul anului era de 160 muncitori dar la
finele anului sa ajuns numai la 125 de muncitori, timpul programat pentru toţi muncitorii diferă
considerabil faţă de timpul real calculat la finele anului.[4]

Pentru a asigura o analiză mai amplă a utilizăii timpului de muncă vom examina fondul de timp
utilizat în om-ore, ţinînd cont de modificarea numărului mediu scriptic al muncitorilor.

Tabelul 3.2

Analiza utilizării timpului de muncă

Indicator Om-ore
A 1
1. Fondul de timp de muncă programat recalculat la numărul efectiv de muncitori 12000
2. Fondul de timp efectiv utilizat – total, inclusiv 3000
2.1 Timpul utilizat suplimentar -

3. Fondul de timp efectiv utilizat în timpul de lucru (rd.2 – rd.2.1) 3000

4. Timpul neutilzat – total (rd. 3 – rd 1) -9000
1920
˟125˟8= 12000om/ore
160

375˟8= 3000om/ore

După cum putem observa din tabelul 3.2 fondul de timp de muncă programat depăşeşte fondul
de timp utilizat,ceea ce a constituit 400% [(12000/3000)*100] ceea ce ne arată că timpul
neutilizat a fost cu semnul (-).

Acest compartiment de analiză poate fi completat şi prin examinarea sistemului factorial ce stă la
baza modificării fondului de timp utilizat în om – ore (Th)

Th=N̅m ˟ Z̅ ˟ h̅

Unde:

Nm- numărul mediu scriptic al muncitorilor

Z- numărul mediu de zile lucrătoare de un muncitor pe parcursul perioadei de gestiune

h- durata medie a zilei de lucru

Th= 125*3*8= 3000 om/ore

Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ sau metoda
diferenţelor absolute. Toată informaţia necesară pentru analiză se acumulează în prealabil în
următorul tabel.

Tabelul 3.3

Date iniţiale privind analiza factorială a fondului de timp utilizat

Indicator Semne Anul de gestiune Abaterea (+,

convenţionale programat efectiv -)
A B 1 2 3=2-1
1. Fondul de timp utilizat, om – ore Th 15360 3000 -12360
2. Numărul mediu scriptic al muncitorilor, 160 125 -35
persoane
N̅m
3. Numărul mediu de zile lucrate de un muncitor 12 3 -9
pe an Z̅
4. Durata medie a zilei de lucru a unui muncitor, 8 8 -
ore h̅
Din tabelul 3.3 rezultă că fondul de timp utilizat pe parcudrul anului de gestiune s-a redus faţă de
nivelul programat cu 12360 om-ore. Această abatere a fost determinată de influenţa următorilor
factori:

1) Modificarea numărului mediu scriptic al muncitorilor

2) Modificarea numărului de zile lucrate de un muncitor pe an

3) Modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor

Primii doi factori sunt cantitavi, iar ultimul îndeplineşte rolul calitativ.

Influenţa acestor factori asupra modificării indicatorului rezultativ se determină prin metoda
diferenţelor absolute.

Tabelul 3.4

Calculul şi aprecierea influenţei factorilor de muncă asupra modificării fondului de timp

utilizat

Denumirea factorilor Metoda de Calcul influenţei Rezultatul

calcul factorilor influenţei (+,
-)
A B 1 2
1. Modificarea numărului mediu scriptic al -864
∆a*bp*cp (-9)*12*8
muncitorilor, (∆a)

2. Modificarea numărului mediu de zile

ab*∆b*cp 125*(-9)*8 -9000
lucrate de un muncitor pe an, (∆b)

3. Modificarea duratei medii a zilei de

 ab*bb*∆c 125*3*0 0
lucru a unui muncitor, (∆c)

Total -8136

Analizînd datele din tabelul 3.4 observăm că fondul de timp sa redus considerabil din cauza că
primul factor ∆Nm a fost negative dar şi factorul numărul doi la fel este negativ putem constata că
fondul de timp nu este utilizat corect.Dacă se va atinge numărul mediu de muncitori programaţi
atunci vom putea constata o ameliorare a utilizării fondului de timp.

3.2 Analiza productivităţii muncii în cadrul întreprinderii SRL „EcoTextil Grup”

Productivitatea muncii este o categorie economic semnificativă care domină eficienţa utilizării
resurselor umane în economia naţională la diferite feluri şi diferite activităţi. Pînă în prezent
indicatorul geeralizator de eficienţă privind utilizarea personalului productiv este productivitatea
medie a unui salariat care se calculează ca raportul dintre volumul producţiei fabricate şi
numărul mediu scriptic al salariaţilor din activitatea de bază.În opinia autorului de regulă
majorarea acestui indicator în dinamică sau faţă de nvelul programat este pozitiv din cauza că
constituie un factor intensive în activitatea de producţie.

Din cauza că în procesul de fabricaţie nu sunt antrenaţi întreg personalul dar numai personalul
direct productive adică muncitorii în practica analitică se utilizează şi indicatorul numit-
productivitatea medie a unui muncitor.

Ţinînd cont de evidenţa timpului efectiv utilizat,acest indicator poate fi divizat în:

a) productivitatea medie anuală a unui muncitor (W̅m) care se calculează prin relaţia:
VPF
W̅m = * 1000 (lei)
N̅ m
unde VPF – volumul producţiei fabricate (mii lei)
N̅m - numărul mediu scriptic al muncitorilor,persoane
32613754
W̅m = * 1000= 283597861(lei)
115
b) productivitatea medie pe zi a unui muncitor (W̅z) care se calculează prin relaţia:
VPF
W̅z = * 1000 (lei)
Tz
unde Tz – fondul de timp efectiv utilizat în perioada de gestiune, î nom/zile
32613754
W̅z = * 1000 = 108712513000 (lei)
3
 c) productivitatea medie pe oră a unui muncitor care se calculează prin relaţia:
VPF
W̅h = *1000 (lei)
Th
unde Th – reprezintă fondul de timp efectiv utilizat în perioada de gestiune, (12000 om-
ore).

32613754
Wh= *1000= 2717812.83(lei)
12000

Din cauza activităţii întreprinderii în Lohn pentru anul ce urmează ea nu întocmeşte un plan de
producere, dar necătînd la aceasta întreprinderea are de gînd să angajeze în cîmpul muncii încă
46 de muncitori din sfera de producere, la departamentul de conducere şi personal secundar
numărul muncitorilor rămîne neschimbat. La momentul îndeplinirii analizei activau în
întreprindere 125 de persoane dintre care 100 de muncitori,9 funcţionari şi 5 persoane din
activitatea secundară.Din această cauză se va lua în consideraţie numai numărul de muncitori
programat şi efectiv. Întreprinderea a programat la fondul de timp 12 zile iar fondul de timp
utilizat a constituit 3 zile.De aceea volumul producţiei programat se va calcula prin următoarea
formulă:

VPFpr = VPFe / N̅me / Z̅e * N̅m pr. * Z̅pr.

VPFpr. = 32613754 / 100 / 3 * 146*12 = 186550673 lei

Analiza productivităţii muncii începe cu examinarea generală a modificării productivităţii medii

anuale a unui salariat şi a unui muncitor în dinamică sau faţă de nivelul programat. Pentru
aceasta se utilizează următorul tabel analitic.

Tabelul 3.5

Analiza generală a productivităţii muncii

Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea (+,-) În % faţă

conve programat efectiv de nivelul
nţional programat
e
A 1 2 3= 2-1 4=
B 2/1*100
1. Volumul producţiei fabricate,mii lei VPF 34552132 3261375 -1938378 94.3899
4

2. Numărul mediu scriptic al 160 125 -35 78.125

salariaţilor, persoane N̅s
3.Numărul mediu scriptic al 146 100 -46 68.493
muncitorilor,persoane N̅m
4.Ponderea muncitorilor în numărul 91.25 80 -131.42 87.671
total al salariaţilor,% Pm

[( rd.3/rd.2)*100]
5.Productivitatea medie anuală a 21595082.5 2609100 -553937.142 120.819
unui salariat,lei [(rd.1/ rd.2)*100] W̅s 3
6.Productivitatea medie anuală a 23665843 3261375 -4213865.2 137.809
unui muncitor,lei [[(rd.1/rd.3)*100] W̅m 4

După cum putem vedea din tabelul 3.5 productivitatea medie anuală a unui salariat a scăzut cu
553937.142 faţă de productivitatea mede anuală programată. La fel şi productivitatea medie
anuală a unui muncitor tot a scăzut cu 4213865.2 ceea ce prezintă un factor negativ pentru
întreprindere. Din această cauză întreprinderea suportă pierderi atît în volumul producţiei cît şi în
volumul veniturilor anuale.Pentru examinarea mai aprofundată a situaţiei se va analiza mai
aprofundat analiza factorială care se calculează în două etape:

La prima etapă a analizei se examinează la nivel general infuienţa următorii doi factori asupra
modificării productivităţii medii a unui salariat.

a) modificarea ponderii muncitorilor în numărul total al salariaţilor din activitatea de bază

(∆Pm);

b) modificarea productivităţii medii a unui muncitor (∆Wm).

Deci la baza acestei analize factoriale stă formula:

W̅s= Pm* W̅m

unde Pm – factor cantitativ

W̅m – factor calitativ

Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituţii în lanţ, utilizănd
următorul tabel analitic.

Tabelul 3.6

Calculul influenţei factorilor generali asupra modificării productivităţii medii a unui

salariat
Numărul Număru Indicatorii(factorii) Productivit Calculul Rezultatul Denu
de calcul l de corelaţi atea medie influenţei inluenţei mirea
sustituţi Pm W̅m
a unui factorilor (+,-),lei factor
e salariat,lei ilor
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 91.25 23665843 21595082.5

Continuarea tabelului 3.6

2 1 80 2366584 18932674.4 18932674.4- -1677359 ∆Pm
3 2159082.5 1.9
3 2 80 3261375 26091003.2 26091003.2- 7158328.8 ∆Wm
4 18932674.4
Total -9615263.1

În urma calculelor effectuate în tabelul 3.6 sa constatat că productivitatea medie a unui salariat a
scăzut cu 16773591.9 ceea ce a determinat influenţa negativă a factorului ∆P m, iar influenţa
pozitivă a factorului ∆Wm care contribuie la sporirea indicatorului şi sa mărit cu 7158328.8 ceea
ce ne permite să ajungem la concluzia că întreprinderea analizată dispune de potenţial pentru a
mări pe viitor indicatorul rezultativ.În acest caz dacă ponderea muncitorilor în numărul total al
salariaţilor va atinge nivelul programat atunci productivitatea medie a unui salariat se va majora
cu 16773591.9 lei.[2]
 Concluzii

În lucrarea dată am încercat să prezint analiza resurselor umane disponibile din cadrul
întreprinderii SRL „EcoTextil Grup”.Pe parcursul diplomei am studiat analiza
cantitativă,calitativă şi structural a resurselor umane. Am constatat că în întreprindere activează
în total 125 de persoane din care 100 muncitori,9 funcţionari şi 5 persoane din activitatea
secundară. Nu tot personalul antrenat în cîmpul muncii deţine o diplomă de studii special
majoritatea fiind fără studii în domeniu ceea ce nu este un avantaj pentru întreprindere deoarece
trebuie să cheltuie timp suplimentar pentru pregătirea personalului.Din această cauză în context
putem vedea că fluctuaţia cadrelor în primul an de la fondare nu a fost relative mare,dar déjà în
anul 2014 vedem că fluctuaţia cadrelor cunoaşte o creştere destul de mare fiind de 84 persoane
faţă de 20 în anul 2013.La fel şi coeficientul intrărilor pentru anul 2013 este mai mare decît cel
din 2014 prezentînd suma de 138 de persoane în 2013 şi 94 de persoane în 2014.Tot aici am
încercat să prezint analiza personalului după vîrstă, unde sa constatat că în întreprindere
activează în mediu 11 persoane cu vîrsta pînă la 25 ani,40 de pesoane cu vîrsta cuprinsă între 26-
35 ani,22 de persoane cu vîrsta cuprinsă între 36-45 de ani,6 persoane cu vîrsta cuprinsă între 46-
55 ani şi 4 persoane cu vîrsta mai mare de 55 de ani,această analiză sa făcut pentru anul 2013 iar
pe parcursul anului 2014 la personalul cu vîrsta de pînă la 25 ani s-au mai adăugat 9 persoane, la
cei cu vîrsta de la 26-35 ani s-a adăugat 15 persoane,la cei cu vîrsta de la 36-45 ani încă 3
persoane şi la celelalte două categorii cîte o persoană. Tot aici am analizat şi vechimea medie în
muncă a fiecărui angajat şi am constatat că cea mai mare vechime în muncă nu numai în cadrul
acestei întreprinderi este de la 10 la 25 de ani,iar cea mai mică vechime în muncă o prezintă
personalul cu vechimea medie de peste 25 de ani.Am făct analiza personalului împărţit după sex
unde am constatat că majoritatea personalului întreprinderii o prezintă personal de sex feminine
şi anume 113 persoane iar de sex masculine numai 12 persoane.Tot aici am analizat numărul
persoanelor după pregătirea profesională unde am constatat că cel mai mare număr de personal
reprezintă muncitorii în număr de 80 de persoane,29 de personal de specialitate,8 persoane ethnic
administrative şi 7 persoane de conducere.După această analiză se poate spune că anul 2013 a
fost mai productive faţă de anul 2014 în ceea ce priveşte fluctuaţia cadrelor. Această analiză ne
permite să constatăm că în incinta întreprinderii se pune accent nu numai pe calitatea muncii dar
şi pe vechimea în muncă a personalului căci după cum se ştie cu cît vechimea în muncă este mai
mare cu atît şi calitatea lucrului este mai profesională.

Tot aici am analizat eficienţa utilizării timpului de muncă care sa constatat că nu a coiincis cu
timpul programat de întreprindere pentru anul 2014 din cauza că numărul personalului programat
nu a coiincis cu numărul real de personal din cadrul întreprinderii.Tot din această cauză şi
numărul de om/ore programate sa redus.În schimb putem observa că numărul concediilor de
boală programate diferă considerabil pentru aşa o întreprindere de proporţii nu chiar mari ceea ce
ne aduce la concluzia că timpul efectiv de muncă s-a micşorat.În ce constă concediile de
maternitate şi concediile fără plată aici diferenţa nu este aşa de mare.Din această cauză şi fondul
de timp utilizat este în scădere ceea ce ne menţionează faptul că timpul total de muncă nu
corespunde cu fondul de timp programat faţă de fondul de timp efectiv.Apoi am analizat
utilizarea timpului de lucru care sa dovedit a fi cu semnul (-) din cauza numărului de muncitori
lipsă faţă de numărul programat.Din această cauză timpul neutilizat în cadrul întreprinderii este
cu semnul (-) ceea ce ne poate adduce la concluzia că în cazul cînd întreprinderea avea să
angajeze numărul programat de personal atunci ea avea să activeze într-un ritm mai productive
atît din punct de vedere cantitativ dar şi calitativ.După cum putem vedea productivitatea muncii
în cadrul întreprinderii tot din cauza lipsei de personal a cunoscut pierderi în ceea ce priveşte
volumul producţiei programate faţă de cea reală.Din această cauză şi productivitatea medie pe
muncitori a scăzut în mediu cu 137.8% ceea ce pentru o aşa ăntreprindere de proporţii nu chiar
mari constituie pierderi considerabile,iar productivitatea medie pe salariaţi a scăzut şi s-a ajuns la
120.8%.

Din această cauză se poate de ajuns la concluzia că întreprindere în anul de gestiune 2014 a
activat mai mult în pierdere decît în profit,ceea ce acţionează negativ asupra productivităţii
muncii şi asupra salarizării personalului.
 Bibliografie

1) MARGULESCU D., VĂLCEANU GH., CIŞMANU IRINA, SERFAN CL., Analiza

economico – financiară, Ed. “Romînia de mîine”, Bucureşti, 1999;

2) BALANUŢA VLADIMIR, Analiza gestionară, Seria “Biblioteca contabilului” – anexa la

revista “Contabilitate şi audit”, Ch., 2003;

3) EMILIAN R., TIGU G., STATE OL. TUCLEA CL., Managmentul Resurselor Umane,
Cursuri în format digital;

4) RĂDĂCEANU ED., Management. Generatorul succesului, Ed. Bren, Bucureşti, 2001;

5) DOBU M., RABOCA H., TRIPON C., Managmentul Resurselor Umane, Suport de curs,
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca;

6) ŢOLE MARIN, Analiza Economico-Financiară a firmelor, Ed. Fundaţie “România de Mîine”,

Bucureşti, 2000;

7) MARGULESCU D., Analiza economico-finaciară a întreprinderii, editura economică, 1994;

8) GHEORGESCU N., Analiza bilanţului contabil, Bucureşti, editura economică, 1999

9) Margareta Vîrcolici – Autoreferat al tezei de doctor în economie “Perfecţionarea
managementului resurselor umane ca factor al creşterii eficienţei activităţii întreprinderii “
Chişinău 2007

10) http://www.scritub.com/economie/ANALIZA-RESURSELOR-UMANE31475.php;

11)http://www.academia.edu/10925367/ANALIZA_RESURSELOR_UMANE_1._-
ANALIZA_CANTITATIVA_A_FORTEI_DE_MUNCA

12) Biroul naţional de statistică.

13)” Managementul şi Analiza resurselor umane” Biblioteca. Regielive.ro