Luxatia acromio-claviculara – aspect clinic

 apare dupa un traumatism sportiv, rutier, de munca

 entorsa – intindere ligamente
 subluxatie – rupere lig. acromio-clavicular
 luxatie – rupere lig. acromio-clavicular si ligamnet coraco-clavicular
 clinic:
 deformarea regiunii
 regiunea poate reveni la forma normala insa cand se inceteaza actiunea se
deormeaza din nou
 acromionul proeminent
 extremitatea externa a claviculei in sus si in afara
 Rx: clavicula deasupra acromion

Luxatia sterno-claviculara – aspect clinic

 entorsa – intinere ligamente

 subluxatie – rupere lig. sterno-clavicular
 luxatie – rupere lig. sterno-clavicular si lig. costo-clavicular
 poate fi ant sau retrosternala
 ant – traumatismul surprinde bratul in retropulsie
 retrosternala – traumatismul surprinde bratul in antepulsie
 luxatia anterioara – proeminenta osoasa si dureroasa la nivel extrem interna clavicula
 luxatia posterioara – poate da complicatii prin afectare esofag, trahee, vase mediastinale

Luxatia acromio-claviculara si sterno-claviculara – tratament

a) Luxatia acromio-claviculara:

 chirurgical
 sindesmopexie coraco-claviculara – prin 2 tehnici – Barrington ( fixare varf coracoida pe
ins musculara la clavicula) + Dunn ( transfer lig. coraco-clavicular pe extrem ext
clavicula)
 artrosinteza acromio-claviculara – tehnica Muller si cu brose Kirschner

b) Luxatia sterno-claviculara:

 reducere
 luxatia anterioara – umarul este tras inapoi, in sus/jos si se apasa pe extrem claviculara
 luxatia posterioara – umarul este tras anterior, in jos si se impinge cu un sac interscapular
 pentru luxatiile stabile – se face imobilizare cu bandaj gipsat in forma de 8, 4 saptamani
  pentru luxatii instabile, ireductibile – deschidere focar si se amplaseaza 1-2 brose
Kirschnner care se extrag dupa 6 sapt + bandaj toracic 2 sapt

Luxatia scapulo-humerala – descriere, clasificare

 este cea mai frecventa – 60%

 se intampla din cauza :
 disproportionalitate supraf artic
 mobilitate crescuta
 aparat capsulo-ligamentar slabit
 mecanism de producere – direct: cadere pe umar, indirect: cadere pe brat in retropulsie, in
abd, rot ext
 clasificare:
a) luxatie antero-interna – subcoracoidiana, intracoracoidiana, extracoracoidiana,
subclaviculara
b) luxatie antero-inferioara (luxatie erecta) – bratul este dus la orizontala, nu se poate
apropia de trunchi
c) luxatie posterioara – rara, 1-5%, apare in convulsii, crize epileptice

Luxatia scapulo-humerala antero-interna – clasificare

a) subcoracoidiana:
 cea mai frecventa
 capul humeral in axila, sub proces coracoid
 semn epolet – brat in abd, rot ext, acromion proeminent
 semn Berger – abd ireductibila si dureroasa, cotul nu poate fi apropiat de trunchi
 palpare – cap humeral in axila

b) extracoracoidiana:

 cap humeral la nivel marg ant glena

 aspect de subluxatie
 rotatie ext mai accentuata

c) intracoracoidiana:

 cap humeral la nivel fosa subscapulara

 risc complicatii v-n

Metode de reducere a luxatiei scapulo-humerale recente antero-interne

Metoda Artl – pacientul sedat, dar nu anesteziat, se aseaza pe scaun cu axila in partile capitonate
ale spatarului si se tractioneaza antebratul in jos
- daca metoda Artl nu functioneaza atunci pacientul este anesteziat si se efectueaza urmatoarele
manevre:

Metoda Hipocrate – pacientul anesteziat se aseaza in decubit dorsal pe o saltea pe podea, ajutorul
pune calcaiul in axila si tractioneaza de antebrat

Metoda Kocher – pacientul flexeaza antebratul si il aduce in fata trunchiului, se face rot ext, dupa
care rot int

Metoda Mothes-Merle – pacientul este pus in decubit dorsal, ajutorul duce bratul in abd si se
intervine chiurgical impingandu-se capul humeral spre cav glenoida

Fractura de col chirurgical humeral – aspect clinic general si principii de tratament

 este o fractura a extremitatii sup a humerusului

 fractura angrenanta
 aspect clinic general:
 durere la 5-6 cm sub acromion
 echimoza brahi-toracica
 tumefiere
 scurtare dist dintre epicondil si acromion
 reliefuri sterse
 examen clinic decisiv
 tratament:
 de urgenta: imobilizare cu bandaj toraco-brahial
 fractura fara deplasare – imobilizare cu bandaj Desault 2 sapt
 fractura cu deplasare – reducere sub anestezie cu manevra deplisarii corticalei
posterioare prin angulare ant si lat

Fractura de diafiza humerala – clasificare, principii terapeutice

 clasificare:
1. Clasificare anatomo-patologica:
 fracturi inalte – intre loc ins tendon biceps si tendon deltoid
 fracturi joase – sub loc ins tendon deltoid

2. Clasificare AO:

 simple
 fragment intermediar
 cominutive
 tratament:
  de urgenta: cu 2 atele se imobilizeza bratul si cu o esarfa se imobilizeaza
antebratul la torace
 ortopedic:
 fracturile fara deplasare - se imobilizeaza in atela gipsata in forma de U
 fracturi cu deplasare – reducere si imobilizare in aparat gipsat braho-
toracic cu cotul in flexie de 90 grade, abd 60 grade sau reducere lenta cu
gips de atarnare
 chirugical:
 osteosinteza cu placa autocompactoare – pt fracturi transversale sau
oblici scurte
 tije Ruchs, Ender, tije blocata cu focar inchis
 se apleaza la trat chirurgical in caz de fracturi complicate sau cand
reducerea esueaza

Aparatul gipsat Caldwell – particularitati

Fraturile de patela humerala – clasificarea Raiseborough